Inainte, octombrie 1964 (Anul 21, nr. 6095-6121)

1964-10-14 / nr. 6106

ANUL XXI — NR. 6106­4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1964 In probe mecanice Colectivul întreprinderii de prefabricate Craiova se străduiește să realizeze produse la nivelul cerințelor. Activitatea sa este sprijinită și de constructorii de la întreprinderea nr. 6 construcții.montaj Craiova care au realizat în ultima vreme noi obiective industriale în cadrul unității de prefabricate, obiective care în etapa actuală se află în probe mecanice. Printre acestea amintim: STAȚIA DE COMPRESOARE, CENTRALA DE BETON ȘI SILOZUL DE CIMENT. Trecerea la succes a examenelor la probele mecanice va însemna începerea imediată a probelor tehnologice. Paralel cu probele mecanice, în cadrul întreprinderii amintite se desfășoară lucrările la linia tehnologică de confecționare a fâșiilor din beton armat cu goluri ovale. Au îndeplinit planul anual De la Balș ne-a sosit recent o telegramă trimisă de directorul În­treprinderii raionale de industrie locală. Depunînd eforturi deosebite in întrecerea socialistă, colectivul de muncă al întreprinderii a reușit ca, încă din ziua de 30 septembrie a.c., să-și îndeplinească planul de pro­ducție pe întregul an 1964. De la aceea dată colectivul de muncă dă produse peste plan. Curs pentru arbitri Creșterea nu­mărului de echi­pe de fotbal în regiunea noastră implică necesi­tatea de noi formării arbitri. Pentru Consiliul aceasta, regio­nal U.C.F.S. a organizat la Craiova un curs de arbitri Crește numărul autosanitarelor Din ce în ce o tot mai mare aten­ție se acordă în cadrul domeniului sănătății și prevederilor sociale do­tării unităților spitalicești și de urgență cu noi mijloace de trans­port. Numai în decursul celor nouă luni trecute din acest an, numărul autosanitarelor a crescut cu 2S, ajun­gi­nd, pe regiune, la 136. Și a­­ceasta dovedește grija manifestată de statul nostru pentru ocrotirea să­nătății oamenilor muncii de la orașe și sate. T TILAUTCA A Parada modei la Tg. Ji­u S m. Zilele trecute, O.C.L. „Comerț mixt“ Tg. Jiu, în colaborare cu I.I.S. „Arta modei“ din București a organizat parada modei pe mane­chine vii. I.I.S. „Arta modei" Bucu­rești, în cele două spectacole or­ganizate a prezentat în fața a peste 1500 spectatori, 105 modele de tri­cotaje, confecții și încălțăminte co­respunzătoare sezonului de toamnă­­iarnă. it E NIJIG E Succese ale ceferiștilor Stația­ C.F.R. Caracal este o unitate care în ultimii ani a fost modernizată. Zi și noapte, harnicii ceferiști de aici se străduiesc să îmbunătățească indica­torii de cantitate și calitate ai planu­lui. Pe cele trei trimestre din acest an, printr-o mai strînsă colaborare cu între­prinderile beneficiare, ei au reușit să depășească planul la vagoane încăr­cate cu 39 la sută, la tone expediate cu 40 la sută, iar la vagoane descăr­cate cu 9,6 la sută, asigurîndu-se în felul acesta un serios avans pentru în­deplinirea înainte de termen a planului pe anul 1964. Organizînd temeinic activitatea la manevră, ceferiștii stației respective au depășit planul la osii manevrate cu 11,8 la sută, în timp ce numărul ore­lor de manevră specială a fost redus cu 8,3 la sută, realizîndu-se in felul acesta însemnate economii de combus­tibil la locomotive. C. STAVARU, coresp. Radul toamnei bogate. TELEGRAMĂ Primului secretar al C. C. al P. C. V. S., președintelui Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. Tovarășului /V. S. HRUȘCIOV Președintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. Tovarășului A. /. MIKOIAN Zborul navei cosmice „Voshod" a fost urmărit în țara noastră, ca și în întreaga lume, cu adine interes și admirație. Excepționala realizare a cosmo­nauticii sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sis­tem de pilotare perfecționat, și a unei rachete purtătoare deosebit de puter­nice, constituie o nouă și strălucită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de știința și tehnica sovietică Uniunea Sovietică, care a lansat pri­mul satelit artificial al Pămîntului și pe primii cosmonauți, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cosmo­nauți, crearea posibilității ca oamenii de știință să studieze nemijlocit pro­blemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cu­ceririi spațiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să pășească pe alte planete ale siste­mului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod“ a demonstrat încă o dată ce imense posibilități se deschid cînd geniul uman și minunatele mijloace tehnico-științi­­fice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresului, a supunerii na­turii spre folosul omenirii. Cu acest prilej vă felicităm călduros pe dv. și prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. și întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauți Komarov, Egorov și Feoktistov, pe oamenii de știință și constructorii care au creat și echipat nava „Voshod", pe toți cei care și-au adus contribu­ția la această remarcabilă realizare! GH. GHEORGHIU-DLJ O nouă gură de­ exploatare Paralel cu îndeplinirea sarcinilor de plan curente, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii forestiere Tg. Jiu au început lucrările pentru pregătirea producției anului viitor. Zilele trecute, a început activita­tea la noua gură de exploatare „Hi­­gh­osul“ situată în apropiere de co­muna Dobrița. Prin darea în folosin­ță a unui drum autoforestier în lun­gime de peste 6 km, începînd cu a­­ceastă toamnă se vor da în producție circa 10.000 mc material lemnos anual. La noua gură de exploatare s-a construit pînă acum o cabană pentru cazarea muncitorilor forestieri, un grajd pentru animale, remize și un magazin alimentar deservit de coo­perația de consum. Pînă la finele lunii octombrie vor fi date în folo­sință cea de-a doua cabană, o maga­zie tehnică etc. Ing. C. CALUGARU, coresp. In Schela de extracție Țicleni si fire EIOI in întrecere Petroliștii Schelei de extracție Țicleni au încheiat activitatea în primele nouă luni ale anului cu succese însemnate în depășirea producției de țiței și ga­zolină, în sporirea productivității muncii. Lună de lună, de la începutul aces­tui an, muncitorii, inginerii și tehni­cienii din parcurile și secțiile de ex­tracție s-au străduit să descopere și să pună în valoare rezerve importante care au dus la realizarea suplimentară mii de tone de țiței. De fapt, numai a din sondele redate producției din fon­dul inactiv, petroliștii Schelei de extrac­ție Țicleni au reușit ca în perioada amin­tită să realizeze circa 13.500 tone ți­ței. Succesele obținute în îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan și ceea ce este mai important, realizarea de eco­nomii peste plan în primele opt luni ale anului de 2.200.000 lei, au la bază o seamă de măsuri tehnico-organizato­rice, cât și priceperea unor colective iscusite de a urmări exploatarea sonde­lor în regim tehnologic optim, de a îmbunătăți calitatea țițeiului. Vorbind de măsurile tehnico-organi­­zatorice, trebuie arătat că în cursul acestui an, petroliștii Schelei de ex­­tarcție Țicleni au efectuat 24 operații de combatere a viiturilor de nisip la sonde prin injectarea de nisip cuar­­țos în strat. La mare parte din son­dele unde s-au efectuat asemenea o­­perații, viiturile de nisip s-au oprit și producția sondelor și-a revenit la nor­mal. Paralel, poate fi evidențiată ope­rația de perforare cu jet abraziv execu­tată la 13 sonde în scopul stabilirii pre­cise a afluxului de fluid în zăcămînt. Folosirea apei sărate în locul apei dulci, experimentarea dopurilor expan­dable de cauciuc la operațiile de ci­mentare în scopul măririi eficacității cimentării și alte asemena probleme re­zolvate cu succes au dat posibilitate pe­troliștilor să sporească productivitatea muncii de la începutul anului cu circa două procente și să obțină o producție suplimentară de peste 3.000.000 lei. Tovarășele Rodica Arsene, Ma­ria Borcănescu și verificatorul Aurel Ungureanu desleagă taine noi în funcționarea dispozitivelor din ma­rele lanț al automatizării de la Combinatul chimic Craiova. LA G. A. S. CORCOVA Viticultura - un sector rentabil De ani de zile, renumele Corcovei e legat de podgoria gospodăriei de stat ce se întinde pe dealurile vecine. Micro­climatul Corcovei, solurile cu un con­ținut ridicat de fier, au asigurat obți­nerea unor vinuri complete, atomice, stabile. Mai ales vinurile roșii au dus reclama podgoriei și dincolo de ho­tare, cîștigînd medalii la concursurile de la Lubljana, Budapesta și Bratisla­va. Degustînd un pahar cu Corcovin, Riesling, Fetească, Caberneil, Sauvignon ori apreciind aroma strugurilor de masă din soiurile Chasselas dore, Coar­nă neagră, Afuz-Ali, Cinsaut, sigur mulți dintre dv., dragi cititori), v-ați gîndit la eforturile depuse de cei ce le-au produs, la grija ce-i cuprinde în oricare zi a anului pentru butucul ce toamna ride în soare prin boabele chih­­limbarii, pentru ieftinirea producției. Și noi, în rîndurile de față, tocmai aspec­tul acesta vrem să-l urmărim la gos­podăria de stat din Corcova, adică al prețului de cost la care se realizează tona de struguri. Chiar din capull Itociuliui,­ precizăm că la gospodăria de stat din Trustul Tr. Severin așezată în zona colinelor sub­ carpatice, viticultura ce ocupă 230 ha este un sector rentabil. Anual, co­lectivul de muncă de aci se mîndrește cu realizarea unor beneficii de multe sute de mii de lei. Aceasta, ca urmare a realizării unor producții sporite și la un preț de cost redus, înainte însă de a înfățișa factorii ce au asigurat aces­te succese, să prezentăm cîteva exem­ple. Anul trecut de pildă, numai ca rezultat al creșterii producției medii de struguri la hectar cu 704 kg, unitatea a realizat o reducere a prețului de cost planificat cu 113.400 lei, iar ca urmare a reducerii cheltuielilor de producție, economia se ridică la peste 770.000 lei. Succese asemănătoare s-au înregistrat și în acest an. Deși producția de stru­guri a 20 ha a fost complet compro­misă d­e brumele tîrzii, iar pe alte a­­proape 100 ha gradul de compromitere a fost între 25 și 50 la sută, totuși s-a preconizat realizarea unei producții de peste 4700 kg struguri la hectar, cu un regim de cheltuieli/tonă de 2255 lei, față de 2340 lei planificat. La pro­ducția de struguri totală a anului 1964, GAS Corcova va realiza beneficii ca urmare a reducerii prețului de cost de peste 100.000 lei. Cum a reușit­ această gospodărie de stat cu toate pierderile pricinuite de brumele tîrzii, să realizeze producții de struguri ridicate și mai ales la un preț de cost redus? Să vedem. După cum re­zulta și din discuțiile avute cu tovarăși cu munci de răspundere din cadrul gos­podăriei, totul, dar absolut totul se da­­torește activității desfășurată de colec­tivul de muncă de aci, preocupărilor și strădaniei de a pune în valoare con­dițiile de care dispune unitatea. Cu­­noscînd de pildă, că factorul cu in­fluența cea mai mare asupra reducerii prețului de cost este sporirea produc­țiilor medii de struguri, organizația de partid, consiliul gospodăriei de stat Corcova, au făcut o adevărată proble­mă din aceasta. Specialiștii unității, cei mai destoinici dintre brigadieri, oameni cu multă experiență practică, au fost atrași în cîteva colective care cîțiva ani de-a rîndul au studiat în condițiile Corcovei, pe diferite tipuri de sol și la diferite soiuri, agrotehnica viței de vie, cele mai eficiente metode de tă­iere și de susținere. Așa s-a ajuns la concluzii precise. Fiind cea mai importantă lucrare pentru potențialul productiv al viei, tă­iatul s-a bucurat de o studiere atentă și multilaterală. Și acest studiu a con­dus la ideea înlocuirii vechiului sistem de tăiere — cu brațe călărași — prin tăierea mixtă. La această concluzie s-a ajuns pentru că pe terenurile sărace (în cea mai mare parte via de la Cor­cova e așezată pe podzol, adică pe un teren sărac în humus), sistemul vechi de tăiere ducea la epuizarea prematură a butucilor, îngreunînd totodată lucra­rea de îngropare a vitelor toamna. Deoarece s-au luat măsuri practice, tă­iatul se face acum diferențiat de la parcelă la parcelă, lăsîndu-se în medie 4—6 coarde pe butuc, cu 8—12 ochi pe coardă. La soiurile Fetească albă, Mus­cat Hamburg și Coarnă se lasă 6—8 coarde cu cite 14—­8 ochi, realizîn­­du-se o încărcătură suficient de mare la unitatea de suprafață. Procedîndu-se astfel, s-a asigurat în permanență o încărcătură corespunzătoare pentru fie­care butuc, producțiile medii de la o parcelă la alta aflîndu-se între limite mici. Pe gospodărie, producția medie a crescut în anii din urmă cu circa 45—60 la sută față de perioada ani­lor 1950—1953. Paralel cu îmbunătățirea sistemului de tăiere, s-au făcut progrese și în ce privește orientarea și conducerea coar­delor de viță. Acestea s-au modificat de la poziția oblică cum se făcea în trecut la poziția cerc și semicerc în cazul viilor susținute pe spalier. Pentru menținerea și creșterea capa­cității de producție în cadrul viilor, la gospodăria de stat Corcova s-au luat măsuri în anii din urmă în vederea completării golurilor, a aplicării unei agrotehnici superioare. Numai anul trecut și în primăvara acestui an, prin lucrările investite au fost completate golurile pe aproape 10 ha la brigăzile de la Corcova și Menți. De reținut că în scopul intrării rapide pe rod a noi­lor butuci, completarea golurilor s-a făcut prin vite înrădăcinate. Acolo un­de nu s-a făcut completarea golurilor, potențialul productiv al suprafeței este menținut prin aceea că se lasă o în­cărcătură mai mare la butucii vecini; în același timp, paralel cu lucrările a­­mintite, producțiile ridicate au fost in­fluențate în mare parte de respectarea agrotehnicii culturii. In fiecare toam­nă, pe mai bine de 60 la sută din suprafață, adică pe atut cit se permite, se execută arătură adîncă cu care o­­cazie se încorporează gunoiul de grajd și îngrășămintele minerale, iar în pri­măvară, o dată cu sapa mare, pe su­prafețele ce nu se pot ara toamna se aplică îngrășămintele minerale în doze de 300 kg superfosfat și 100 kg azotat de amoniu la hectar. Anul acesta, ca de altfel și în anii trecuți, în cadrul gospodăriei s-au aplicat pe aproape toa­tă suprafața ocupată de vie cite patru prașile precum și cinci stropiri cu zea­mă bordeleză. Deși gospodăria a aplicat în între­gime volumul de lucrări cu eficiență asupra creșterii producției, totuși, așa cum o arată și documentele contabile, la acest capitol s.au realizat economii cu influență asupra reducerii prețului de cost a producției. Cum a fost posi­bil acest lucru ? In primul rînd, ca urmare a grijii de care sînt pătrunși nu numai tovarășii din conducerea u­­nității, dar și brigadierii, lucrătorii permanenți, pentru reducerea consumu­lui de materiale, a creșterii producti­vității muncii — pîrghii importante în reducerea prețului de cost. De pildă, prin introducerea sistemului de tăiere mixt, productivitatea muncii la în­gropatul de toamnă al viei pre­cum și la dezgropat primăvara a crescut cu aproape 20 la sută. Deci, la fiecare cinci zile/om, s-a eco­nomisit una, iar pe întreg sectorul vi­ticol economia de zile a ajuns la peste 1000, înmulțind această cifră cu suma ce i se cuvine unui lucrător, reiese clar ce volum de economii rezultă. In ace­lași timp, economii însemnate s-au rea­lizat și prin reducerea numărului de stropiri pe acele parcele unde nu se mai făcea necesară această lucrare. De a­­semenea, faptul că pe mai bine de 60 la sută uui suprafața ocupată de vie, b­ucrările de întreținere, mai ales pe porțiunea dintre rînduri, se face semi­­mecanizat, a contribuit mult la crește­rea productivității muncii, a reducerii cheltuielilor de producție pe unitatea de suprafață. Sigur că ceea ce s-a reușit pînă acum l­a GAS Corcova în sensul sporirii producțiilor la hectar și a reducerii prețului de cost pe tona de struguri, reprezintă un succes. Dar acest succes nu este limita superioară. Așa cum mărturiseau mulți dintre tovarășii cu care am discutat acolo, unitatea dis­pune încă de mari rezerve în acest sens și, printr-o muncă susținută, prin înzecirea preocupărilor, aceste rezerve vor fi puse în valoare. Prin aceasta va crește mai mult rentabilitatea sec­torului viticol, gospodăria de stat Cor­cova va deveni o unitate mai puternică a agriculturii noastre socialiste. GH. FECIORU M, La unul din s­andurile de probă de la Uzinele „Electroputere“ Craiova. Documentarea tehnică în sprijinul producției și introducerii tehnicii noi » (însemnări pe marginea unei consfătuiri) In scopul generalizării experienței­ pozitive dobîndită în introducerea teh­nicii noi de Uzinele „Electroputere“ și de alte întreprinderi, a fost organizată o consfătuire de către Consiliul local al sindicatelor Craiova, prin comisia in­ginerilor și tehnicienilor. La această consfătuire, au participat cadre din con­ducerea unor întreprinderi, din comite­tele sindicatelor, din partea biblioteci­lor tehnice și din principalele întreprin­deri din orașul Craiova și din regiune. In cadrul consfătuirii, s-au prezen­tat mai multe referate care au scos în evidență modul cum este organizată do­cumentarea, folosirea publicațiilor teh­nice și cum se aplică în producție nou­tățile tehnice. NECESITATEA DOCUMENTARII Una din problemele de cea mai mare importanță ale științei moderne este problema informării și documentării. Cercetarea presupune o muncă sistema­tică și asiduă de documentare și infor­mare. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, în cuvîntarea la Conferința or­ganizației de partid a orașului Bucu­rești, a arătat printre altele că: „Este lipsită de sens tendința „originalității cu orice preț“, pe care o manifestă tme­­le colective de proiectanți și tehnologi. Vom cîștiga însușițt și vom merge mult mai repede în reutilarele întreprinderilor dacă vom evita irosirea de timp, ener­gie și bani pentru a inventa lucruri ca­re sunt de acum inventate, pentru a căuta soluționarea unor probleme care sunt deja rezolvate“. Din sumele alocate pentru cercetări, se constată că o bună parte se cheltu­iesc fără rost din cauza unor cercetări paralele. Numeroase inovații cad pen­tru că nu constituie noutăți, ele fiind deja aplicate de alții. Această situație se petrece acolo unde nu se organizea­ză în mod sistematic și permanent do­cumentarea și informarea tehnică, lă­­sîndu-se astfel să se scape nevalorifi­cate noutățile tehnice ce se găsesc în publicațiile, cărțile și revistele de spe­cialitate. Deosebit de instructivă și documen­tată a fost expunerea tov. dr. Manea Alexandru de la Institutul de documen­tare tehnică din București. Printre al­tele, el a arătat că, în balanța de timp a unui cercetător, circa 30 la sută este afectat documentării. Multitudinea de publicații ce apar și care după circa 10 ani se dublează materialele ce le tratea­ză aceste publicații nu pot fi studiate da­că nu se pune la punct un sistem eficace de documentare. Numărul mare de pu­blicații face ca documentarea să cons­tituie de acum o știință. CUM SE FACE DOCUMENTAREA Activitatea de documentare trebuie organizată în așa fel, nicit să te afli imediat, la nivel corespunzător cu ul­timele noutăți ale tehnicii care te in­teresează cel mai mult în rezolvarea problemelor ce le ridică producția. In cadrul consfătuirii, prin referatul prezentat, ing. Moisescu Marius — pro­iectant la serviciul constructor șef, teh­nolog șef al fabricii de transformatoare de la „Electroputere“ a arătat cum pro­cedează el și colectivul în mijlocul căruia muncește pentru a se documenta din punct de vedere tehnic. „Cu cîțiva ani în urmă, răsfoiam zilnic revistele și cărțile tehnice, mulțumindu-mă să notez numai pe cele care îmi foloseau la proiectele ce trebuiau imediat rea­lizate. Acest sistem s-a dovedit necores­punzător și de aceea am trecut la alt procedeu de lucru , am început să no­tez in caiete sumarul fiecărei reviste sau cărți studiate. După cîtva timp am­ renunțat și la acest sistem întrucît nu-mi permitea găsirea operativă a ma­terialului ce-mi era necesar. Problema aceasta ne-a frămîntat mult timp atit pe mine cit și pe alți colegi ai mei proiec­tanți, împreună însă cu tovarășii de la bi­roul de documentare din cadrul Uzinelor „Electroputere“ am ajuns la concluzia ca să folosim sistemul fișierului după clasificarea zecimală. Astfel, fiecare ar­ticol, schemă, fotografie, notă informa­tivă etc. o notăm pe o fișă căreia îi dăm indicele cuvenit și apoi o așezăm în fișier. Pentru evidența revistelor, am înfiin­țat un catalog cu titlurile revistelor pe care le urmăresc lunar, notîndu-mi fie­care număr nou sosit și căruia i-am con­sultat conținutul. Pentru cărțile intrate (Continuare în pag. 3-a). I însămînțările de toamnă pe primul plan In perioada actuală, însămînțările de toamnă sînt pe primul plan în preocupările tuturor oamenilor mun­cii din raionul Filiași, în atenția comitetului raional de partid, a co­mitetului executiv al sfatului popular raional, a consiliului agricol raional. Îndrumate de consiliul agricol raio­nal, conducerile gospodăriilor colec­tive au luat din timp măsurile cu­venite de organizare a muncii pen­tru ca însămînțările să se desfășoare intr-un timp scurt și la un înalt ni­vel agrotehnic. Au fost luate astfel măsuri de pregătire, a terenului, de asigurare a cantităților de semințe necesare, de condiționare și tratare a lor etc. In această toamnă, unitățile agri­cole socialiste din raionul Filiași au de pregătit și însămînțat cu păioase suprafața de 24.300 ha. Acest mare volum de lucrări care in bună parte se suprapune cu recoltatul culturilor tîrzii, cere din partea consiliilor de conducere ale gospodăriilor colecti­ve, a cadrelor tehnice, o organizare exemplară a muncilor și luarea ce­lor mai corespunzătoare măsuri teh­nice în vederea efectuării la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor. Pornind de la deficiențele ce s-au manifestat în anii trecuți, consiliile de conducere ale gospodăriilor co­lective au fost îndrumate ca imediat după eliberarea terenurilor de cultu­rile care se recoltează acum in toamnă, acestea să fie pregătite in vederea însămînțărilor. Primind un mare sprijin din partea comitetului raional de partid, organizațiile de partid au mobilizat în această toam­nă în mai bună măsură pe membrii de partid care au fost și sunt exem­plu demn de urmat la muncile agri­cole de toamnă. Așa a fost posibil ca în această toamnă, pînă în prezent, să se efectueze alături de bună cali­tate pe o suprafață mai mare de 17.200 ha,­­din care, peste 15.000 ha au fost pregătite în vederea însă­­mînțărilor. Lucrul acesta se datorește faptului că organizațiile de partid din gospodăriile colective au acordat un sprijin mai substanțial consiliilor de conducere și cadrelor tehnice, au mobilizat în mai mare măsură pe mecanizatori și colectiviști la pregă­tirea terenului și efectuarea însămin­­țărilor din această toamnă la timp și în bune condiții agrotehnice. In atenția comitetului raional de partid și a consiliului agricol ra­ional a fost și este folosirea de grîu de sămînță din soiuri de mare valoa­re. A fost indicat tuturor tractoriști­lor către lucrează la însămînțări să refuze a însămînța grîu care nu posedă buletin roșu de analiză. In felul acesta se evită folosirea de grîu necorespunzător la însămîn­țări. De altfel, toate gospodăriile co­lective din raionul Filiași au asigu­rat necesarul de sămînță pentru in­­sămînțări. Înainte de semănat, con­siliul agricol raional a luat măsuri pentru instruirea cadrelor tehnice, a mecanizatorilor, iar în cadrul gos­podăriilor colective s-a făcut in­­struirea muncitorilor de agregate, incit, acum, toți cei ce concură efectuarea însămînțărilor cunosc mo­ra­dul de reglare și utilizare a semănă­torilor, cunosc ce cantități de semin­țe trebuie distribuite la hectar pen­tru fiecare soi în parte, avindu-se in vedere puritatea semințelor, valoarea lor culturală, greutatea absolută, puterea de germinație etc, precum și calitatea terenului. Toate aceste lucrări fiind puse la punct, pe baza recomandărilor Con­siliul agricol regional, avînd planuri operative de lucru bine întocmite și respectate cu strictețe, mecanizatorii și colectiviștii din raionul Filiași au pornit la semănat cu toate forțele. Primul bilanț al însămînțărilor arată că pînă acum două zile, în gospo­dăriile colective din raionul Filiași s-au însămînțat 13.668 ha cu grîu și secară. . Gospodăriile­­ colective din comunele : Filiași, Fratoștița, Gîrbov, Ne­goiești, Turburea, Braloștița și altele, au însămînțat pînă acum mai mult de jumătate din suprafețele planificate. Cu privire la calitatea lucrărilor, din verificările făcute în teren, rezultă că însămînțările se e­­fectuează în condiții bune și că ele corespund indicațiilor date de Consi­liul agricol regional. De altfel, in­ginerii din permanenta consiliului a­­gricol raional, activiștii comitetului raional de partid sînt în permanență pe teren, îndrumă și controlează ca­litatea însămînțărilor, dau indicații pentru a se intensifica ritmul însă­­mînțărilor, incit, in această toamnă însămînțările să fie făcu­te la timp și la un înalt nivel agrotehnic. GH. BAROS. CONSTANTIN GRĂDINARII corespondenți

Next