Inainte, iulie 1971 (Anul 28, nr. 8185-8211)

1971-07-31 / nr. 8211

SÎMBATA 31 IULIE 1971 ANUL XXVII — NR. 8211­4 PAGINI — 30 BANI în dezbaterea organizațiilor de partid Muchiul program de educație cuină a poporului propus intregii noastre națiuni socialiste de tovarășul NICOLIE CEAUȘESCU După cum se știe, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., în ședința sa din 6 iulie 1971, a a­­probat și adoptat în unanimita­te programul de măsuri pre­zentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educație marxist-leninistă membrilor de partid, a tuturor a oamenilor muncii — document politic și social de o inestima­bilă valoare teoretică și prac­tică pentru etapa actuală de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. La numai trei zile după a­­ceea, în ziua de 9 iulie, se­­cretarul general al partidului nostru, în fața activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cul­tural-educative, a făcut o ma­gistrală expunere — strălucit program de acțiune pentru dez­voltarea conștiinței socialiste, revoluționare, pentru ridicarea la un înalt nivel a întregii ac­tivități educative în țara noas­tră. Cele două documente care sintetizează genial direcțiile principale ale dezvoltării acti­vității educative a întregului popor au fost primite de către membrii de partid, de toți oa­menii muncii cu un mare in­teres, ele producînd în conști­ința întregii noastre națiuni un profund ecou de totală adeziu­ne și angajare pe calea atît de clar ' indicată" de partid" la­­ cel de-al X-lea Congres al său. In timpul care a trecut de la data publicării în presă a pro­gramului de educație comunis­tă a întregului popor, propus de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe adresa Comitetu­lui Central al partidului nos­tru, a secretarului său general, a redacțiilor tuturor ziarelor, la radio ori televiziune au con­tinuat să sosească telegrame, scrisori, prin care comuniștii,­­oamenii muncii au da­t glas sen­timentelor lor de stimă și a­­probare unanimă față de pro­gramul revoluționar, de ridica­re a­ conștiinței socialiste a po­porului spre noi trepte calita­­tiv-superioare. Studierea celor două docu­mente ale partidului nostru pe toate locurile de muncă a pri­lejuit atît profunda lor cunoaș­tere cît și hotărîrea fermă a oamenilor muncii de a traduce în viață ideile cuprinse în Ex­punerea secretarului general al partidului. rui însușirea temeinică a fiecă­punct din acest valoros program pe perioada următoa­re, aplicarea în viață a prețioa­selor indicații date organelor și organizațiilor de partid, tu­turor comuniștilor de către to­varășul Nicolae Ceaușescu •Consfătuirea de­­ lucru cu actu­­a­lul de partid din domeniul i­­deologiei și al activității poli­tice și cultural-educative sînt în prezent sarcini de prim or­din cărora noi toți trebuie să le acordăm maximum de aten­ție. In acest scop, începînd de mîine, in toate organizațiile de bază ale partidului, în județul nostru, ca de altfel în întreaga țară vor avea loc adunări ge­nerale deschise ale comuniști­lor care vor prilejui ample dez­bateri, profunde analize critice în legătură cu activitatea des­fășurată pe linia educării poli­tico-ideologice a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Perioada de desfășura­re a adunărilor generale și a plenarelor organizațiilor de partid este cuprinsă între 1 august și 10 septembrie anul curent. In prima parte a aces­teia, respectiv între 1 și 15 au­gust vor ține adunări generale organizații de bază ale partidu­lui din industrie, construcții, comerț, transporturi, coopera­tive agricole de producție, sta­țiuni de mașini agricole, între­prinderi agricole de stat, ur­­mînd ca intre 16 și 22 august și respectiv 16 și 30 august să ai­bă loc plenare ale comitetelor de partid pe C.A.P., I.A.S., precum­­ și cele din­ industrie, construcții, transporturi, co­merț. Intre 25—30 august se vor întruni în plenare de lu­cru pentru dezbaterea docu­mentelor de partid comitetele Orășenești Băilești, Calafat, Fi­­liași și Segarcea, iar în ziua de 2 septembrie, va avea loc ple­nara Comitetului municipal de partid. Organizațiile de bază, precum și comitetele de partid din învățămîntul de stat, de cultură generală și universitar, vor ține adunări între 20 sep­(Continuare în pag. a Tl-a) V.WAVV.W.V.V.V­.VJV.V.VJ.VAVV.VW.­.VVAV.V ION CETATEANU secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. Investițiile din C. A. P. nu s-au realizat la nivelul­­ potențialului de care dispunem Actualul cincinal se distinge prin ritmul înalt în care continuă să se dezvolte poten­țialul economic al țării, susți­nut prin înfăptuirea unui vast program de investiții. In acest scop, acțiunile întreprinse de Comitetul județean de partid în domeniul agriculturii au în vedere creșterea suprafețelor i­­rigate, precum și construirea unor mari unități de producție, cum sunt complexele de tip in­dustrial pentru creșterea și în­­grășarea animalelor și valori­ficarea produselor lor. Capaci­tăți importante, cum sunt cele patru com­­plexe de porcine de la Gîngiulva, Cerat, Galicea Mare, Maglavit, cel pentru în­­grășarea berbecuților de la Fi­­liași, complexele avicole de la Brădești și Rojiște, cit și cele pentru creșterea puilor [UNK]* de la Negoiești, Șimnic și Croșoveni, vor intra în plină producție în acest an. Alături de acestea, va începe construcția a patru complexe pentru creșterea și îngrășarea tineretului taurin cu o capacitate de cîte 5 400 viței. Aceste obiective, alături de nu­meroase altele, vor contribui din plin la dezvoltarea econo­miei județului nostru. La indicația Comitetului ju­dețean de partid, în cooperati­vele agricole s-au întreprins acțiuni de construire a fînare­­lor, tăvănirea grajdurilor exis­tente, cit și de modernizare a unor mari suprafețe de vii. Pentru realizarea acestor obiec­tive, desigur, au fost antrenate organele județene agricole, pro­iectanții, constructorii, precum și beneficiarii. Precizăm că, din totalul creditelor pe termen lung, repartizate județului nos­tru pentru realizarea investiți­ilor în sectorul cooperatist a­­gricol, s-au folosit în semestrul întîi al anului curent peste MARIN 1.ARVULESCU director adjunct al Băncii pentru agricultură și industrie alimentară, Sucursala județeană Dolj 70 milioane. De asemenea, din cei 82 989 000 lei, sumă prevă­zută a se investi din fonduri proprii ale cooperativelor agri­cole, s-au prelevat în semestrul întîi, la fondul de acumulare 56 813 000 lei, adică mai puțin cu 26 176 000 lei. De menționat că marea majoritate a coope­­­rativelor agricole au avut po­sibilități de prelevare a fondu­rilor, dar s-a constatat o abți­nere din partea acestora, încu­rajată, într-o măsură oarecare, și de organele tutelare județe­ne. Rezultă că fondurile nece­(Continuare în pag. a IlI-a) în pag. a IV-a Actualitatea internațională * Ritm alert la executarea arăturilor de vară! După încheierea campani­ei de strîngere a recoltei de păioase, mecanizatorii între­prinderilor agricole de stat și cei ai stațiunilor de me­canizare a agriculturii din județul Dolj au trecut intens, cu toate forțele, la efectua­rea arăturilor de vară pe terenurile eliberate de re­coltă. Numai în cele șase întreprinderi agricole de stat au fost executate ară­turi pentru însămințările de toamnă și ogoare de vară pe aproape 12 000 de hectare. La întreprinderea agricolă de stat Băilești, unde se lucrea­ză în schimburi prelungite, au fost arate aproape 2100 de hectare din cele 2920 plani­ficate. De asemenea, la I.A.S. Giubega și Segarcea, ritmul susținut în care se execută această lucrare făcut să fie arate până acum a 2900 și respectiv 3600 hecta­re. Eliberarea de paie a tere­nurilor prin balotare și tran­sportul acestora în baza fu­rajeră au creat posibilitate mecanizatorilor din multe cooperative agricole să folo­sească tractoarele la arat în două schimburi. Așa, de pil­dă, la cele două cooperative agricole Terpezița și Lazu au fost arate, pînă acum, 1080 hectare, iar la Cetate și Măceșu de Sus 853 și res­pectiv 650 hectare. Cu realizări tot atît de bune la executarea arături­lor de vară și pregătirea, totodată, a terenurilor des­tinate însămînțărilor de toamnă se prezintă și coo­perativele agricole din Ple­­nița, Caraula și Unirea, u­­nități în care au fost arate mari suprafețe. Semnificativ este faptul că, la indicațiile specialiști­lor, țăranii cooperatori, lu­crătorii din întreprinderile agricole de stat și mecaniza­torii au trecut la fertiliza­rea terenurilor prin admi­nistrarea în sol, o dată cu arăturile, a unor doze ma­sive de îngrășăminte chi­mice și naturale. Cele mai mari suprafețe au fost fer­tilizate în întreprinderile a­­gricole de stat și cooperati­vele agricole unde planul de amplasare a culturii griului din toamna anului 1971 a­­fectează suprafețele de pe ca­re s-a ridicat recolta de pă­roase și leguminoase pentru boabe. i C.A.P. Raznic : se execută arăturile de vară pe terenurile eliberate de recolta de păioase / Foto : Pavel Jován Uzina „Electroputere“. O ultimă verificare înainte ca bo­lizii miilor de cai putere să ia drumul magistralelor ferovia­re ale patriei. Foto : O. Badea curier cotidian UN NOU OBIECTIV SANITAR De ieri, zestrea obiective­lor sanitare din municipiul Craiova s-a îmbogățit. In cadrul ansamblului de lo­cuințe Brazda lui Novac, vizavi de complexul nou și în vecinătatea sediului cir­cumscripțiilor sanitare nr. 15, 16 și 20, a fost predat, de către colectivul Trus­tului de construcții Craiova, un modern centru stomato­logic aparținînd Spitalului nr. 2 Craiova. Noul obiectiv sanitar cuprinde 10 cabine­te, de lucru (două dintre a­­cestea fiind destinate rețe­lei de stomatologie infanti­lă), o sală de operații pen­tru intervenții de chirurgie buco-dentară, un laborator de tehnică dentară cu 12 u­­nități de lucru. După cum preciza medicul Iulian Pogorevici, șeful centrului, specialiștii noii unități vor înființa și un cabinet expe­rimental pentru tineret. (In fotogafia noastră : aspect de la noul obiectiv). • FABRICĂ DE GHEAȚA LA CALAFAT Prin valorificarea unor mijloace locale, colectivul O ANSAMBLUL „DORULEȚUL” S-A ÎNTORS DIN R. S. F. IUGOSLA­VIA Zilele acestea s-a întors din R.S.F. Iugoslavia ansam­­blul „Dorulețul“, al Casei de cultură a studenților din Craiova, care a participat la Festivalul internațional de folclor de la Skoplje. A­­lături de formația craiovea­­nă au mai evoluat ansam­bluri studențești din Cana­da, Anglia, Franța, Italia, U.R.S.S., precum și din di­ferite localități ale Iugosla­viei. Ca urmare a evoluției sale, care a fost apreciată de cei prezenți la manifesta­re ca excelență, între an­samblul „Dorulețul“ și for­întreprinderii de industrie locală Calafat a realizat o nouă unitate industrială — o fabrică de gheață. Noua unitate, aflată în probe teh­nologice, asigură o produc­ție zilnică de cinci tone de gheață. mafia de dansuri a Univer­sității din Skoplje a fost dis­cutată o convienție de cola­borare artistică. • ÎNTÎLNIRE REBUSISTÄ Azi, la Casa de cultură din Pitești are loc o întîl­­nire între membrii cercuri­lor rebusiste „Feroviarul" din Craiova și orașul gaz­dă. Obiectivul acestei întîl­­niri îl constituie un schimb de experiență în ce priveș­te metodele folosite, acțiu­nea de popularizare a rebu­sului în rîndul muncitori­lor, atragerea de noi mem­bri. De asemenea, se preco­nizează organizarea unui concurs între cele două cercuri rebusiste. O întrebare la care răspund cititorii: Efortul obștesc de gospodărire și înfrumusețare a localităților este dublat de preocuparea pentru păs­trarea și întreținerea obiectivelor ? 1i 5.Și eu am pus umărul!”... = ...„Să fi venit la noi cu puțin­­ timp în urmă, în atmosfera lu­ti­nilor de toamnă tirzie, cînd ce­al­rul parcă se împreuna cu pă­mîntul — ar fi avut senzația neplăcută a unui mediu dezolant, neprimitor. Situată de-a lungul văii Dunării, Lișteava apare vi­tregită de un decor natural mai... intim, climatul excesiv im­­punînd aici vînturi persistente și supărătoare, o ambianță ,,ne­îmblînzită“. Intervenția omului era reclamată imperios, pentru a aduce „corective“ naturii. Și totuși, inițiativa nu se... gră­bea ; vecinii noștri, cei din Ostroveni, începuseră din plin lucrul pentru înfrumusețarea și gospodărirea localității dar la [ilillllllllllllllllllllllllllllllillllllllliw noi Oamenii ezitau. Ce ne-am­­ zis : să ne urnim noi, câțiva, pe­­ urmă am vedea cum va fi. Și - au „atacat“ lucrul — Constan­­­­­tin Morășan (primar), Cornel­­ Nuță (vicepreședinte), Constan­­­­­tin Vîrdaru (director de școa­­l (Continuare în pag. a III-a) . A intrat tot mai profund în obișnuitul vieții așezărilor noastre socialiste : preocuparea pentru ridicarea gradului de civilizație, pentru­­ z­minine, cu fie- = care zi, valențe noi ale frumosului și utilului fiecărui unghi de in­ in­teres public. Este, aceasta, expresia unei radicalizări a con.și^^^^Hritenești, §1 materializare a spiritului civic ridicat la cota de exigență/Și^^^RBabilitate §j socială a omului nou, în acest an, la inițiativa îndrăzneață, și per­ §1­fect realistă a conducerii județene de partid — localitățile Doljunil­or totaliza­te în cadrul tradiționalei întreceri patriotice economii și valori de aproape un­ui sfert de miliard lei — cifră record, impresionantă, veritabilă investiție a pasi­­­­unii, priceperii și inițiativei cliaselor de cetățeni care marchează o contribuție­­ remarcabilă la ridicarea gradului de civilizație al orașelor și satelor județului, g Ziarul nostru a consemnat secvențe și bilanțuri din această pasionantă între­ a cere la Craiova și în numeroase așezări din județ ; faptele pozitive, cifrele sînt și dense, atestînd că există toate premisele îndeplinirii obiectivelor și valorilor­­­ propuse. Ne ocupăm, însă, mai puțin de aspectul calității, de durabilitatea și­­ perspectiva acestor realizări. Așadar , există peste tot o preocupare constantă , pentru păstrarea și întreținerea obiectivelor, a zestrei gospodărești ? Cu men­­­­țiunea că dorim aici să incităm la o dezbatere, că așteptăm cît mai multe scri­­­­sori asupra acestui subiect, să dăm cuvîntul, în cele ce urmează, unor cititori ai g ziarului nostru. g ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAȚILOR I SEMNĂTURI COLECTIVE PENTRU RITMURI DE PRODUCȚIE SPORIȚI In spiritul înaltelor exigențe ale noului cincinal, muncitorii și cadrele tehnico-inginerești din întreprinderea de industrie locală metal-lemn Craiova s-au străduit și au reușit ca, în pri­mul semestru al anului 1971, să obțină însemnate realizări. Despre toate aceste succese, despre unele neajunsuri mani­festate în activitatea expirată din primul an al noului cinci­nal, despre programul de vii­tor, privind creșterea produc­ției, s-a vorbit cu ocazia adu­nării generale a salariaților, forum în cadrul căruia tov. ing. Nicolae Văileanu, preșe­dintele comitetului de direcție, a prezentat o cuprinzătoare dare de seamă. Astfel, în pri­mul semestru al anului, produc­ția industrială a fost depășită cu 662 000 lei la global și 717 000 lei la marfă, iar comparativ cu aceeași perioadă din anul tre­cut, sporul este de 8,1 milioane lei. Peste prevederile de pian au fost realizate 81 garnituri de mobilă „Dacia“, 1­004 bucăți so­fare, 511 garnituri de mobilă de bucătărie tip „Vaslui“, 175 garnituri de mobilă pentru bu­cătărie tip „Ditrău“ etc. Darea de seamă a precizat, de aseme­nea, că pentru cel de-al doilea semestru al anului sarcinile sunt mult mai mari și, simultan cu înfăptuirea programului de producție pentru această a doua parte a anului, se cer create condițiile tehnico-materiale ale activității ce se va desfășura în 1972. In anul viitor, față de planul din 1971, sarcinile de producție sporesc cu 21,36 la sută la producția globală și 21,61 la sută la producția marfă. Cresc, de asemenea, considera­bil sarcinile de export. In spi­ritul acestor obiective, al pro­gramului de măsuri tehnice­­organizatorice, numeroși vorbi­tori a­u abordat cu deplină com­petență și răspundere proble­me multilaterale care vizează prestigiul colectivului. Tovară­șul Petre Mazilu, responsabilul unității de mobilă și împleti­turi din Segarcea, a arătat că, deși față de aceeași perioadă a anului trecut volumul ducției în această vreme pro­s-a dublat, totuși, mai există o se­rie de rezerve către care își în­dreaptă eforturile întregul co­lectiv pentru ca prevederile de plan pe cel de-al doilea semes­tru al anului să fie depășite. Maistrul Ch­ilian Rusoiu a sub­liniat necesitatea unei țări eficiente a tuturor coupe­servi­ciilor din întreprindere în ve­derea organizării superioare a întregii activități de producție. Analizînd problemele legate de activitatea din cel de-al doi­lea semestru al anului în do­meniul producției de mobilă, ing. Constantin Pușoiu a­ arătat că este necesară o mai mare a­­tenție față de promovarea în­locuitorilor de cherestea și, tot­odată, trebuie să se completeze inventarul de scule - borma­­șini, electrocompresoare etc. Tov. Florea Stoicea, inginer șef adjunct, a făcut o amplă ana­liză asupra felului în care se realizează contractele pentru producția destinată comerțului exterior. în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tov. Ștefan Duță, vicepreședinte al Consiliului popular județean Dolj, care a făcut o analiză temeinică și a dat îndrumări valoroase in le­gătură cu programul de viitor, cu sarcinile destul de mari ca­re revin colectivului întreprin­derii de industrie locală me­tal-lemn Craiova. Apreciind ca satisfăcătoare activitatea comitetului de recție, în această perioadă, di­a­­dunarea generală a fanților salariaților din reprezen­între­prinderea de industrie locală metal-lemn Craiova a constituit un nou prilej de afirmare a ho­­tăririi întregului colectiv de a îndeplini în mod exemplar strălucitul program propus de către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU pentru dezvolta­rea conștiinței socialiste, revo­luționare, pentru ridicarea un înalt nivel a întregii actu­la­lități politico-ideologice și edu­cative. Week-end la Calafat Unde e Calafatul de altăda­tă ? Altădată înseamnă, în cazul de față, o perioadă situată în urmă cu numai 6—7 ani, nos­talgia unui oraș-parc, inun­dat de vegetație și de tranda­firi. Poposind zilele trecute în orașul de pe malul Dunării am găsit un oraș îmbătrînit parcă, prăfuit, am găsit o plajă total neamenajată (bălți, noroi și pietr­e bune pentru saboți, numai pentru tălpi nu), am gă­sit arbori seculari tăiați din mi­nunatul parc al orașului și a­­tunci memoria mea s-a răzbunat și s-a născut întrebarea : unde e Calafatul de altădată 7 . De fapt o așezare plasată într-un asemenea mediu natu­ral ar trebui să devină, bineîn­țeles cu concursul unor edili ACCENTE entuziaști și mai ales pricepuți, un centru turistic de clasă in­ternațională. Mă gîndesc la unul sau­­ mai multe hoteluri amena­jate cu fantezie și gust, la cite­­va campinguri estivale, la spec­tacole în aer liber ale tinereții și voioșiei, la o reclamă comer­cială și artistică inteligentă, la plaja mult rîvnită de localnici și de turiști, plajă ce poate a­minti litoralul, la... alte dotații civilizate, pe măsura dorin­­­ței noastre de edificare a acestei țări, de turismului nostru la adaptare­a cele mai exigente cerințe internaționale, la renumele de care trebuie să se apropie neîntîrziat orice loc de pe harta României. Unde este Calafatul de altă­dată ? — E timpul cred să-și scoată masca de stațiune de odihnă pentru pensionari și să devină un tot mai important centru economic și turistic la Dunăre, un oraș al florilor și al tinereții, așa cum merită. " MIHAI DUȚESCU

Next