Inainte, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8264-8290)

1971-10-14 / nr. 8275

r- $kWWW^rtWUlWWWWMWiWVVMVMW^y«vVWAW»'VWtfWVVWWW,< iV.ViV.,.V.V.ViV.V.V.WAViV//AV.'.V.,.ViWi- I La Schela de extracție Craiova Pregătirile pentru sezonul rece sînt, în general, încheiate Experiența pozitivă acumulată în anii trecuți de colectivul de muncă al Schelei de extracție Craiova, prin acțiunile întreprinse în vederea pregătirilor de iarnă, constituie un bun cîștigat care stă la baza activității actuale și asigură continuitatea nestingherită a procesului productiv în tot timpul friguros. Se poate remarca astfel, in primul rînd, chibzuință și simțul de răspundere cu care au fost luate cele mai adecvate măsurile privind asigurarea exploatării instalațiilor. Plecînd de aici, în majoritatea locurilor de muncă din cadrul punctelor de lucru ale unității, s-au întreprins acțiuni importante ce vor asigura petroliștilor condiții optime de muncă și de viață. Un permanent pericol pentru soarta producției îl constituiau, așa cum se știe, unele deteriorări de conducte din incintele depozitelor de tratare a țițeiului, neajuns care solicită din partea petroliștilor eforturi pentru intervenții și deosebite cieri. Pentru evitarea temeunor asemenea deranjamente, planurile privind pregătirile de iarnă, întocmite încă din a doua jumătate a lunii iulie, au cuprins operații de înlocuire a conductelor corodate și a celor deteriorate parțial. O lucrare căreia i s-a acordat atenție sporită a constituit-o protejarea conductelor de amestec împotriva înghețului De pildă, la parcurile de separatoare unde există aceste pericole, lucrările prevăzute au fost executate integral. Dintre celelalte obiective ale planului de măsuri tehnico-organizatorice, obiective executate pînă în prezent, amintim : raționalizarea instalației de alimentare cu apă, curățirea turnurilor de răcire și a tancurilor de depozitare, revizia cazanelor de abur, revizia liniilor electrice de înaltă și joasă tensiune etc în vederea asigurării cantităților de abur necesare consumului propriu și extern, s-a înlocuit un cazan defect cu unul corespunzător. De asemenea, în scopul eliminării pierderilor de apă în cadrul secțiilor a II-a și a III-a extracție, s-au blindat hidranții de la sondele casate și de la cele aflate în conservare ; s-au revizuit serpentinele de încălzire la separatoarele de țiței și s-au curățit rezervoarele de etalonare. Grija pentru om a stat pe primul plan al preocupării conducerii tehnico-administrative. Această preocupare s-a concretizat la vremea cuvenită în unele măsuri de îmbunătățire a transportului salariaților la sectoarele de muncă și de asigurare a condițiilor corespunzătoare de locuit în dormitoarele comune din cadrul grupurilor sociale. Dacă majoritatea locurilor de muncă, lucrările pregătitoare pentru iarnă se află în stadiu final, mai sunt sectoare de producție în care se așteaptă o înviorare a spiritului gospodăresc. Așa, de exemplu, la secția I extracție-de abenzinare Craiova, ritmul pregătirilor nu se face în ritmul impus de apropierea sezonului rece. Aici s-au întreprins pînă în prezent prea puține acțiuni pregătitoare față de cele efectuate în secțiile cu specific de lucru similar. Așa de pildă, pînă la ora actuală nu s-a asigurat ermetizarea cabinelor de comandă împotriva intemperiilor atmosferice, iar o parte din aerotermele aflate în dotarea stațiilor de compresoare, fiind defecte, nu-și dovedesc utilitatea. Se impune a fi urgentate și lucrările aflate în stadiu incipient în noile sectoare de lucru, în scopul creării unor condiții corespunzătoare de muncă și de viață pentru toți salariații de aici. Depășirea greutăților intimpinate de petroliștii craioveni în activitatea pregătirilor de iarnă trebuie să coincidă cu crearea condițiilor optime de funcționare a instalațiilor, astfel ca stil de producție să nu procecunoască stagnări. TRAIAN ROȘIANU coresp. Modernele instalații petroliere sunt supravegheate și manevrate cu atenție și competență profesională de muncitorii Schelei de extracție Craiova accente Stagiunea nocturnă... Privind cum crește din pămînt noul teatru craiovean, aidoma unei păsări superbe, gîndul mă poartă, aproape fără voie, la alt teatru din Bănie, la Teatrul de vară din parc, edificiu care s-a dărîmat, sub privirile protectoare ale edililor craioveni, ruinele sale fiind acum o mărturie acuzatoare. E toamnă și lebedele lacului par întristate, sezonul estival s-a încheiat și cu el speranțele unor iubitori ai Thaliei și ai ideii perene de frumos. Promisiunile s-au spulberat și ele și în mijlocul parcului craiovean au rămas ruinele unui teatru, parcă dintr-un continent dezgropat, dintr-o altă atlantidă. O lună solitară interpretează noapte de noapte rolul Ofeliei. Tei somptuoși sunt noapte noapte soldații de gardă de ei unei piese de curte, în fața unui public de lilieci și de păsări nocturne, în fața unor statui ce stau cu fața în palme. De ce toate acestea ? Cine ne dă dreptul să lăsăm teatrele să dispară? In numele cui ? Unde sînt arhitecții și constructorii amfiteatrelor, acum cînd arta e noastră, a tuturor și avem a atîta nevoie de ea, de istoriei noastre trecute glasul și prezente și mai ales viitoare, de glasul înțelepciunii și noblețe acestui popor ? Din martie în octombrie, s-ar fi putut juca acolo zeci de piese, lucrări în aer liber care să ne umple sufletele de bucurie. S-a mai scris despre teatrul din parc, despre necesitatea unor spectacole ale verii. S-a mai scris despre dorința noastră de frumos, despre orchestrele de duminică, orchestre care constituiau o tradiție, acum dispărută, despre balurile despre carnavalurile tinereși tului desfășurate în acest splendid decor natural, care îl constituie Parcul Poporului. S-a mai scris. Dar avem oameni care ar trebui să citească și să audă, dar nu citesc și nu aud și fac asemenea păsărilor de noapte. MIHAI DUȚESCU W.WAVAVW.W.WA’AW.V.WAW.'/.SSVW.WA.W.WAVW.VW/AVAWi. In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la plenara lărgită a Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român. 11 octombrie 1971 Fabrica „Independența”" Craiova, secția mașinilor de răsucit Foto : FI. Mălin • CARNET DE CAMPANIE Să se lucreze din zori și pînă-n noapte, să se încheie cu mai grabnic strînsul recoltei și însămînțările! • 13 cooperative agricole — Ciocănești, „1 Mai” Maglavit, „Rado,, mir, Galicea Mare, Calopăr, Beleni, „Drumul belșugului” Mîrșani, „1 Mai" Scaești, Dobrotești, Tîmburești, Gîngiova, Seaca de Pădure și Plosca — au terminat însămînțările de toamnă. Pentru aceasta merită toate felicitările. • Datorită în mare parte, acestor succese, pînă la data de 13 octombrie, planul recoltărilor la culturile tîrzii, în cooperativele agricole din județ, se realizase în procent de 84,4 la sută la porumb, 99,6 la sută la floareasoarelui, 43,6 la sută la sfecla de zahăr, 59 la sută la cartofii de toamnă. • Pînă la aceeași dată, în cooperativele agricole se însămînțase 74,3 la sută din suprafețele planificate cu grîu și secară, 138 la sută cu orz, 107,5 la sută cu masă verde, 37,3 la sută cu legume, în pagala Comentarii pe marginea campaniei agricole . Mai avem însă și situații neîmbucurătoare. Din cauza slabei mobilizări a forțelor și mijloacelor, cooperativele agricole din Urzicuța, Bistreț, Cetate, Piscu Vechi, „1 Mai” Băilești, Afumați, Bîrza, Secu, Urdinița, Vîlcom, Frățiia, Castranova, Apele Vii, Catane, „Steagul roșu” Moțăței, „1 Mai” Maglavit, Hunia, Giubega, sunt mult rămase în urmă cu recoltatul porumbului. Ele trebuie să acționeze grabnic pentru recuperarea rămînerilor în urmă, pentru încadrarea lucrărilor în epoca optimă. • La C.A.P. Caraula, Măceșu de Jos, Giurgița, Calafat, Argetoaia, Ghercești, Unirea, Dunăreni, Vîrvor, Ișalnița, Șimnic, Cernele, „Viață nouă” Leu, Cioroiași, Siliștea Crucii, Urzicuța, ritmul însămînțărilor imită mersul melcului. O importantă realizare metalurgică Fonta cu grafit nodular prelucrării necesară pieselor pentru locomotivele electrice și întrerupătoarele tip IO se obține la turnătoria Uzinei „Electroputere“ Craiova, în cuptor cu inducție, din fontă de Vlăhița. Rezultatele nu erau însă prea bune , nu se putea elabora un material omogen, procentul de piese rebutate era prea mare în planul tematic de perfecționare a procedeelor tehnologice fost trecută la timpul cuvenit și rezolvarea acestei probleme. Maistrul topitor Constantin Ghimpău, vechi meseriaș, paralel cu îndeplinirea sarcinilor zilnice, a studiat temeinic documentația de specialitate și a intuit o nouă metodă de lucru. Realizarea în avans a planului de producție la oțel i-a permis să-și experimenteze ideile novatoare. El a început elaborarea fontei nodulare in cuptorul cu arc electric, utilizînd pentru aceasta fierul vechi, iar drept carburant — deșeurile de electrozi din grafit. Buletinul de încercări de laborator nr. 3241, din septembrie 1971, atestă rezultate excelente chiar de la primele șarje. Fonta obținută de maistrul de la turnătoria Uzinei „Electroputere“ are o rezistență mecanica superioara velei folosite pînă în prezent ; în timpul elaborării șarjei se obține o temperatură optimă de turnare, topitura devine mai fluidă, materialul rezultat este omogen decit mai cel elaborat anterior, rebuturile sunt aproape complet eliminate. Acestor parametri tehnici li se adaugă și importante economii de materiale : în locul fontei de Vlăhița se utilizează fierul vechi, de cîteva ori mai ieftin. Noua metodă de lucru aduce economii anuale în valoare de circa 1 000 000 lei. I. dugAeșescu economist la Î.A.S. „Avicola“ Craiova se ridică un nou obiectiv economic. Este vorba de noua stație de sortare și industrializare a ouălor, în clișeu , montarea cadrului construcției din prefabricate de beton armat. Foto : FI. Roșoga I.A.S. SEGARCEA In schimburi prelungite Campania agricolă de toamnă a antrenat in muncă toate colectivele de muncitori și tehnicieni ale fermelor agricole din cadrul I.A.S. Segarcea. La Bîrca, Portărești, la ferma Greaca, Banu Mărăcine ca și la Segarcea, zecile de mecanizatori am desfășurat larg bătălia pentru pregătirea și executarea însămînțărilor de toamnă. Cele 43 de semănători, multe dintre acestea alcătuite în cupluri, au funcționat de dimineața și pînă seara tîrziu, reușind să încheie semănatul orzului pe 1700 de hectare, iar al secarei pentru masă verde pe 100 hectare. Pentru a nu se crea un prea mare decalaj între semănat și pregătirea terenului, tractoriștii fermelor agricole au înțeles că este de datoria lor de a sprijini activitatea șefilor de fermă trecînd la arat în schimburi prelungite. La ferma nr. 13, condusă de inginera Victoria Andrei, tractoriștii Constantin Piță, Dumitru Dobre și Marin Chită puteau fi văzuți ziua la transportul recoltei de porumb și de floareasoarelui, iar noaptea lucrînd la arat. Numai așa se explică de ce ferma respectivă a încheiat, printre primele, recoltatul porumbului pe 200 hectare și al florii-soarelui pe 173 de hectare. Acum, folosind cuplurile de semănători, mecanizatorii amintiți sunt pe terminate și cu însămînțatul griului. Din cele 450 hectare oițe sunt pregătite pentru semănat, ferma respectivă a însămânțat aproape 400. Zilnic, în cadrul fermei este depășită viteza de semănat cu 10—15 hectare. O tot atît de mare contribuție la grăbirea semănatului griului o aduc în aceste zile și mecanizatorii fermelor agricole din Portărești și Bîrca. După cum ne-au relatat inginerii șefi de ferme Marian Duculescu, Ion Stafie, Aurel Pîrvănescu și Ion Gută, semănatul griului se face în prezent pe ultimele suprafețe. Este cu se poate de semnificativ faptul că numai în trei zile bune de lucru în cîmp s-a reușit să se însămînțeze pe întreaga întreprindere aproape 3000 de hectare cu grîu, față de cele 4200 planificate. La ferma viticolă, organizarea culesului și a campaniei de prelucrare a strugurilor după un grafic bine stabilit s-a soldat cu terminarea recoltatului strugurilor pe întreaga suprafață de 143 hectare. Rezultatele unei asemenea organizări au dat posibilitatea să se vinifice, fără pierderi, întreaga recoltă care, după evidența contabilă, depășește 9000 kg la hectar. Și aici, forța de muncă a fost în așa fel folosită, incit pentru organizarea lucrului în două schimburi au fost folosiți și mecanizatorii. Imediat ce soseau cu remorcile pline de struguri, mecanizatorii Ion Brebenoiu, Dumitru Melinte, Dumitru Nicolaescu și Marin Păstae treceau efectiv la descărcatul strugurilor și la prelucrarea acestora. Activitățile productive sunt multe în aceste zile de toamnă la I.A.S. Segarcea. Fiecare este executată cu migală și de o calitate ireproșabilă. Semănatul, mai ales, se face la cel mai înalt nivel, corespunzînd unor exigențe mereu sporite. FLOREA STAICU Senine și bogate sunt zilele acestui octombrie calm, cu policromie incendiară, alimentată de o toamnă încărcată de roci speranțe. Un parfum îmși bietor, de azimă proaspătă, măr copt și strugure plin, cuprinde țarina și ne regăsim, în asemenea popasuri fabuloase, mereu tineri. Ceva din febrilitatea lunilor caniculare se prelungește în rezonanțe optimiste, peste mantia toamnei și nu e greu de ghicit că-n aceste zile măsura tinereții o dau șantierele munci patriotice. Alcătuim, cu justificată curiozitate, bilanțuri, tragem linie și-n același timp jalonăm o nouă perspectivă- Simbolul toamnei, purtat cîndva plugul trîndav“, pare „de o metaforă de vetust; cîmpul romantism continuă să fie un permanent laborator al muncii, demonstrația cea mai convingătoare fiind apelul adresat, în aceste zile, oamenilor de pe ogoare de a contribui operativ la stringerea rodului; apoi, alte și alte preocupări de egală importanță..Anticipînd solicitările sezonului, sute de tineri au părăsit, temporar, îndeletnicirile minții pentru a se integra acestui efort de mare angajare. Săptăminal, elevi de liceu și școli profesionale pot fi întîlniți, în diferite puncte, la strînsul recoltei, se sădește un pom, se amenajează un parc, se naște un punct de agrement. Tinerii cresc, se maturizează și, o dată cu ei, peisajul social-economic cuprinde noi repere. In imensele lanuri de porumb ale Stațiunii experimentale Șimnic am văzut, zilele acestea, zeci de studenți de la facultățile craiovene de geografie și științe istorienaturale-Rînduri kilometrice de porumb erau străbătute de studenții care geau, cu febrilitate, strimodul , remorci, încărcate vîrf, călcau drumurile bătătorite și imaginea generală, lipsită de festivismul pe care i-o atribuim, uneori, gratuit, era una de muncă efectivă, pătrunsă de conștiința importanței și a utilității. De altfel, ing. Oprea Diaconu, șef de fermă, se declara foarte mulțumit de aportul studenților și aprecierea nu provenea dintr-o complezență circumstanțială. 1.Au sosit la moment, ne spunea interlocutorul, acum cînd ne crapă buza, s intem într-o zonă preorășenească și, mai ales în acest sezon, resimțim deficitul forței de muncă. In citeva zile acești tineri au făcut ceea ce, probabil, în altă situație s-ar fi prelungit nu știu cut timp“. am Printre tinerii studenți, recunoscut și câțiva viitori agronomi, ei efectuau obișnuitul stagiu de practică. Stînd de vorbă cu doi dintre ei — Valeria Tătaru și Gheorghe Sîrbu — mă edificam, de fapt, cu noi date, asupra acestui climat de muncă instituit, aici, în afara amfiteatrelor. „Noi, cei de la agronomie — ne mărturisea Valeria Tătaru — suntem, prin specificul specializării, mai aclimatizați cu rigorile și, de ce nu, secretele acestei activități, ajutăm, prin muncă efectivă, dar oferindu-le, în același timp, și unele indicații. Ne bucură faptul că și colegii noștri, de la celelalte facultăți, înțeleg importanța acestor zile care se măsoară nu numai prin cantitatea și calitatea muncii, ci și prin acele prinderi practice care dese formează, sedimentîndu-se în convingerea intimă a fiecăruia“. ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II-a) TIMP FECUND REPORTAJ DE PE ȘANTIERE ■ [UNK]555 ■!■!■ [UNK] [UNK] ■355 BUM HUI mmm ■ ■ ■ « aaw nam* 1Îm5355 S"”SS . . . . ■maw n B îS55 ! S SSSS ! sl S ! SS ! ! ! ' m • • g OASPEȚI SOVIETICI LA CRAIOVA Continuîndu-și vizita în țara noastră, delegația de chimiști din orașul Sumgait, condusă de tovarășul Abbassaliev Sabir Kasumovici, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Sumgait, a fost ieri oaspete al Craiovei Delegația din care fac parte Sverdlov Hafail Lapsaevici, directorul Combinatului chimic, Abdulaeva Șahazada Iusuf Kîzî, laborantă și Mutalimov Mutallim Radjab, operator chimist, a fost primită de către tovarășul Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R. Primirea a decurs într-o atmosferă cordială, tovărășească. Apoi, delegația a vizitat Combinatul chimic și a făcut o plimbare prin cartierele orașului. MÎRȘANI. UN SUCCES DE PRESTIGIU Membrii cooperativei agricole „Drumul belșugului“ din Mîrșani au reușit să termine lucrările agricole de toamnă, strungind recolta de porumb de pe 553 ha, încheind recoltatul sfeclei de zahăr și al orezului. Cu sprijinul mecanizatorilor s-au pregătit și însămânțat în condiții optime toate cele 1233 ha culturi păioase de toamnă. Printr-o telegramă adresată Comitetului județean de partid, consiliul de conducere Își reînnoiește angajamentul pentru dezvoltarea cooperativei agricole. SIMPOZION PE TEME TEHNICE Comitetul sindicatului din Depoul de locomotive Craiova a organizat un simpozion pe tema : „Sarcinile actuale ale exploatării locomotivelor în condițiile sporirii vitezei de circulație". Materialul prezentat unui numeros auditoriu a reliefat cerințele actuale față de exploatarea locomotivelor Diesel-electrice și electrice, noutățile în echiparea lor cu dispozitive de siguranță și vigilență, influența locomotivelor Dieselhidraulice la sporirea vitezei și la modernizarea transportului feroviar. ÎN PĂDURILE DOLJULUI întreprinderea de exploatare și industrializare lemnului Dolj a pus în vloare peste 240 000 mc de masă lemnoasă. Acțiunea de tăiere a fost declanșată și se desfășoară intr-un ritm susținut în majoritatea ocoalelor silvice. Cele mai mari realizări le-au obținut în această direcție lucrătorii sectoarelor Cetate, Băilești, Racovița și Valea Boierească, de la ocolul silvic Filiași. Concurs de vitrine dedicat SĂPTĂMÎNII ECONOMIEI Cu prilejul Săptămânii economiei, care se va desfășura între 25—31 octombrie a.c., Ministerul Comerțului Interior, în colaborare cu Casa de Economii Comsemnațiuni, orrganizează în acest an un concurs de vitrine, avînd ca scop popularizarea ideii de economisire la C.E.C. și a mărfurilor care pot fi cumpărate cu sumele economisite. La concurs vor participa magazinele mai mari aparținind organizațiilor comerciale locale (numai din sectorul de produse industriale) și anume : magazine universale, magazine care desfac articole electrice de uz casnic, radio, televiziune, mobilă, biciclete, confecții etc. Concursul este dotat cu premii: în municipiul Craiova vor fi acordate : un premiu I în valoare de 1200 lei, un premiu II de 800 lei și un premiu III de 500 lei. Clasificarea vitrinelor se va face pe baza unui punctaj care are în vedere originalitatea temei și ideii, realizarea artistică a decorurilor, etalarea mărfurilor, folosirea unor elemente mișcătoare și jocuri de lumini.