Inainte, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8291-8315)

1971-11-26 / nr. 8312

B g S.M.A. din județ g Folosind cu pricepere H H marile avantaje create g U de noul cadru organizate­ B g fic, mecanizatorii, cei­ g B­lalți lucrători din cele in g 37 S.M.A. din județul g Ü nostru s-au străduit sa g gg mărească și să diverși­ g g fice volumul lucrărilor g B mecanizate, aducîndu-și B §­ o contribuție mai sub- g g­stanțială decit în alți g B ani la sporirea producției B g vegetale și animale. Ca B g urmare a folosirii timpu­ g­­u­lui bun de lucru în cîmp, B g a capacității cît mai de­ B g pline a utilajului agricol, sj gf mecanizatorii S.M.A. din g g județul nostru raportea­ B = ză că au realizat pînă în B gj prezent un volum de lu­­g­erări a cărui valoare de­ B == pășește cu 28 milioane lei B g prevederile planului való- B g ric pe întregul an. Cele B g mai concludente realizări­­| g le-au obținut mecaniza­ B g­torii de la S.M.A. Pleni­­g g ța, care și-au realizat pia­­g­o­nul anual în proporție de B­B 131 la sută, S.M.A. Amă- B g­răști și Mischii cu cîte B J 128 la sută, S.M.A. Cetate !j g și Daneți cu cîte 126 la g H sută, S.M.A. Tîmburești g jÜ cu 123 la sută, S.M.A. Se. g g garcea cu 120 la sută, 3== gg g Secția pentru colec-­t­­­tarea deșeurilor me­ H­e­talice și a metalelor­­ vechi . Printre colectivele care în aceste zile raportează îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor anuale se numără și cel al secției pentru colecta­rea deșeurilor metalice și a­ metalelor vechi Cra­iova. Mobilizîndu-și per­manent eforturile, har­nicii muncitori de aici au îndeplinit angajamen­tul anual la producția globală încă de la sfîrși­­tul lunii trecute, obținind pînă în prezent un plus de producție de aproape 150 000 lei. în timp, angajamentul același luat la principalul sortiment, fierul, a fost realizat cu 76 de zile mai devreme, livrîndu-se oțelăriilor ță­rii pînă în prezent 1656 tone fier peste prevede­rile angajamentului anu­al. Merită subliniat faptul că acest destoinic colec­tiv a depășit sarcinile de plan anuale 5* la produ­sele din familia zincoase cu 14 tone. 1 Proletari din toate țările, uniti-vă! ORGAN­UL COMITETU­L III JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Calitatea produselor la loc de cinste în întreprinderile dol­jene Concomitent cu realizarea sarcinilor de plan cantitative, din primul an al cincinalului, colectivele de muncă din unită­țile județului Dolj s-au străduit să obțină produse calitativ su­perioare. Cunoscut este faptul că, în condițiile progresului teh­­nico-economic actual, viața pro­duselor este relativ scurtă și că altele noi, cu parametri teh­­nico-funcționali superiori, apar la intervale mici de timp, făcîn­­du-le pe cele vechi necompeti­tive pe piața externă. De aceea, apreciez eforturile ce le fac u­­nele colective de muncă pentru prevenirea unor asemenea si­tuații. S-au remarcat, în acest sens, o serie de căi menite să asigure menținerea și depășirea nivelelor medii mondiale de ca­litate și anume : integrarea li­cențelor, asimilări de produse noi, de concepție proprie, și de tehnologii, modernizări de pro­duse și îmbunătățiri de tehno­logii. Evidențiez în mod deosebit colectivul Grupului de uzine, a­­parataj și mașini electrice Cra­iova, care a reușit să integreze în mare măsură licențele străi­ne, la locomotivele Diesel-elec­­trice de 2100 CP, locomotivele electrice de 5100 kW și între­rupătoare, produsele bucurîn­­du-se de bune aprecieri chiar pe plan mondial. De asemenea, realizarea autotransformatoru­­lui de 400 MVA la 400 kW, a transformatorului de 250 MVA și 100 kVA, a transformatorului de 5600 kVA destinat locomoti­velor electrice de 5100 kW, du­pă concepție proprie, depășesc din multe puncte de vedere pro­duse similare realizate de firme cu renume mondial, cum sunt Siemens, ASEA, ELIN și altele. Seria de electromotoare tip MIB și MAP de puteri variabi­le, de la 132 la 160 kW, și res­pectiv 200 kW, completează în mare măsură necesarul pe eco­nomia națională de agregate e­­lectrotehnice, eliminînd în ace­lași timp importurile costisitoa­re. Celulele de gabarit redus echipate cu întrerupătoare IUPM cît și celulele de măsură de 11 MVA realizate pentru Pa­kistan constituie o altă dovadă a competitivității produselor fir­mei craiovene și a preocupări­lor manifestate de electrotehni­­cieni pentru obținerea unor ca­lități superioare. Apreciabile sunt și eforturile constructorilor de mașini agri­cole din cadrul Uzinei „7 No­iembrie“ Craiova. Ei au reușit să realizeze o mașină pentru împrăștiat îngrășăminte în vii, tip MIGV-1, ale cărei caracteris­tici întrunesc cele mai exigente pretenții, și să asigure agricul­turii noastre socialiste două ti­puri de semănători universale SUP-21 și SUP-29. Marca Combinatului chimic Craiova și-a căpătat, fără drept de tăgadă, un bun renume pe piața externă, tocmai datorită calității produselor obținute. Chimiștii au reușit să producă mari cantități de nitrocalcar 27 și 24 ce se livrează curent în India și R.F. a Germaniei, ace­­tat de vinil monomer, acid ni­cotinic, uree pudrată și metil etil­piridina pentru Republica Federală a Germaniei și altele. La numai un an de la intrarea în funcțiune a I.A.S. Sere Cra­iova, specialiștii acestei unități au reușit să-și organizeze în mod eficient activitatea și să asigure un fond deosebit de to­mate și castraveți mult aprecia­te pe piețele din Anglia, Repu­blica­ Federală a Germaniei, El­veția, Austria, Republica Popu­lară Ungară, Republica Socia­listă Cehoslovacă și altele, asi-Ing. ROMULUS DUMITRIU inspector șef la Inspectoratul județean Dolj pentru controlul calității produselor (Continuare în pag. a III-a) Depoul C.F.R. Craiova , mu­ncitorii Aurel Petreanu și Luci­an Trăistaru verifică închiderea unui arbore cotit pentru o loco­motivă Diesel-hidraulică de 2100 C.P. ÎNSEMNĂRI despre turneul filarmonicii CRAIOVENE IN R.P. BULGARIA Un autentic mesager al artei interpretative românești Turneul orchestrei simfonice a Filarmonicii craiovene peste hotarele patriei, în R. P. Bulgaria, prilejuit de schimbu­rile culturale dintre județul nos­tru și regiunea Vrața, a consti­tuit o confirmare remarcabilă a evoluției ascendente a for­mației, un autentic test artistic privind disponibilitățile între­gului colectiv. Ca oaspeți ai orașului Orea­­hovo, care sărbătorea aniver­sarea a 94 de ani de la elibe­rarea de sub jugul turcesc și victoria repurtată alături de trupele românești, artiștilor cra­­ioveni le-a revenit cinstea de a încheia adunarea solemnă cu un conc­ert simfonic cu piese de mare popularitate din muzica românească și universală. Primele acorduri ale schiței simfonice Amurg de toamnă de Alfred Alessandrescu au capti­vat auditoriul, antrenîndu-l în­­tr-un intim dialog cu orchestra. De la romantismul melodic din Amurg de toamnă la ritmurile tumultuoase ale Capriciului spa­niol de Rimski Korsakov sau ale Horei staccato de Grigoraș Dinicu, orchestra aflată sub bagheta dirijorului Costin l-a întrecut pe Teodor sine. Violonistul Daniel Podlovschi a fost primit cu multă căldură de public. Interpretînd Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră de Mozart, care se remarcă printr-o frumusețe a liniei tripartite, violonistul a reali­zat un dialog de un echilibru permanent cu ansamblul or­chestral. Cele Trei dansuri ro­mânești de Teodor Rogalschi și Balada de Ciprian Porumbescu „au fost interpretate cu­­ căldu­ră și sinceritate“ după cum a­­firma tovarășul P. Ivanov, pre­ședintele Consiliului orășenesc pentru cultură și artă Orea­­hovo. „Pentru orașul nostru, remarca interlocutorul, este mare cinste de a asculta o or­c­h­estră simfonică de peste ho­tare. Publicul a așteptat cu mult PUICA MONDOC (Continuare în pag. a IlI-a) Muzeul de artă Calafat. ^ Prof. Ghiță Iulia prezin­­­­tă vizitatorilor sculptura­­i artistului plastic Patriciu ^ Mateescu „Instructorul­­­ de partid în munca pen­­­­tru socializarea agricul­­­­turii“ . Foto : O. Badea i VINERI ANUL JUCUIB NR. 8312­4 PAGINI 30 BANI COMUNICAT COMUN La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971, înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timișoa­ra, întreprinderile industriale „Electromotor“ și „Industria Lî­­nii.“ și le-au întreținut priete­nește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprin­deri. Oamenii muncii din orașul­ Ti­mișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — ex­presie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno­­iugoslave, în timpul vizitei au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au par­ticipat : Din partea română, tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Emil Drăgănes­cu, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții româ­ne în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare econo­mică, Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Con­stantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socia­liste România în R.S.F. Iugo­slavia, și Gheorghe Colț, direc­tor în Ministerul Afacerilor Ex­terne. Din partea iugoslavă, tovară­șii : Gemal Bredici, președintele Consiliului­ Executiv Federal al Republicii Socialiste Federati­ve Iugoslavia, Dragoslav Mar­kovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republi­cii Socialiste Federative Iugo­slavia, Stane Dolani, președin­tele în funcțiune al Biroului E­­xecutiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaț, secretarul fede­ral pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugosla­­vă de colaborare economică, Isa Njegovan, ambasadorul Repu­blicii Socialiste Federative Iu­goslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului preșe­dintelui republicii, Miloș Me­­jovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vuk­olici, director în Secretariatul Fede­ral pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Se­cretariatul Federal pentru Afa­cerile Externe. In cadrul convorbirilor, des­fășurate într-o atmosferă prie­tenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere recipro­că, cei doi președinți au efec­tuat un schimb de păreri pri­vind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia, dintre Par­tidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești in­ternaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la expe­riența României și Iugoslaviei în opera de construire a socia­lismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno­­iugoslavă, întemeiată pe legătu­rile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și progres social, cunoaște as­tăzi, în condițiile construirii societății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire conti­nuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3-4 noiem­brie 1970, colaborarea bilaterală între Republica România și Republica Socialistă Socia­listă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român și (Continuare în pag. a IV-a) Locatarii blocului 21 din cartierul Valea Roșie ne-au rugat să intervenim la or­ganele locale în chestiunea împrejmuirii școlii generale nr. 29. Redacția a luat le­gătura cu conducerea școlii și Consiliul popular al mu­nicipiului Craiova, urgentîn­­du-se efectuarea demersuri­lor necesare. In prezent, pro­iectul pentru această lucrare este întocmit, urmînd să se treacă la executarea lui. Re­feritor la casele proprietate personală rămase neexpro­priate și nedemolate printre blocuri, în prezent nu se poate lua nici o măsură. La solicitarea dv. tovarășe Gheorghe Alexandrescu. Di­recția tehnică investiții­lorj ne anunță că, după decesul tatălui dv, rolurile s-au co­masat împreună cu debitele pentru electrificare. Tează ca dv să achitați Ur­și debitele restante. Un grup de tractoriști de la S.M.A. Bechet solicita să ne interesăm la Inspectora­tul miliției Dolj despre de­mersurile necesare pentru obținerea carnetului de ru­­tierist. Din cele constatate a reieșit că S.M.A. Bechet are în evidență un număr de 91 mecanizatori pentru a-i pregăti în vederea exa­menului de rutierist. Ur­mează ca tovarășii din con­ducerea S.M.A. să întocmeas­că dosarele și să solicite Inspectoratului miliției apro­bare în vederea examinării absolvenților școlii de me­canizatori și ai cursurilor de scurtă durată. Un domeniu al acțiunii dinamice, susținute: Realizarea programului de investiții Dezvoltarea amplă și multi­laterală a municipiului nostru se bazează și pe realizarea unui program de investiții care de­vine an de an tot mai rător. Consiliul popular cuprin­muni­cipal administrează și contro­lează investițiile unităților subordonate (întreprinderi de industrie locală și gospodărie comunală), precum și investițiile cu caracter social-cultural am­plasate pe teritoriul municipiu­lui, urmărind încadrarea aces­tora în peisajul arhitectural al orașului și îndeplinirea optimă a condițiilor de funcționalitate. Pornind de la aceste cerințe, co­mitetul executiv municipal luat măsuri, încă de la sfîrși­­­­tul anului trecut, în vederea creării unor condiții care să permită îndeplinirea ritmică a planului pe 1971 : întocmirea și aprobarea documentațiilor, exproprierea terenurilor, elibe­rarea amplasamentelor etc. Tot­odată, împreună cu direcțiile de specialitate, s-a urmărit mo­dul cum constructorul a pregă­tit executarea lucrărilor pe șan­tiere, punîndu-se un accent deo­sebit pe organizarea continui­tății optime a lucrului în sezo­nul friguros. Rezultatele obți­nute în primele zece luni ne în­dreptățesc să așteptăm cu în­credere și optimism sfîrșitul a­­nului. In această perioadă s-a îndeplinit 72,8 la sută din pla­nul anual, numai la construcții­­montaj realizările fiind de 85,6 la sută. Cu toate acestea, trebuie să remarcăm faptul că la unele o­­biective se constată considera­bile rămîneri în urmă. In a­­ceastă situație se găsesc, în pri­mul rînd, obiectivele social-cul­­turale, unde planul anual de construcții-montaj a fost înde­plinit, în primele zece luni, nu­mai în proporție de 66,9 la sută. La acestea, ritmul de desfășu­rare a lucrărilor este nesatisfa­­cător, situație datorată îndeosebi T. C. L.-ului care nu a acordat pînă în prezent importanța cu­venită acestor investiții, repar­­tizînd forță de muncă și mate­riale în cantități insuficiente. La construcția Teatrului Națio­nal realizările sunt de numai 59 la sută, abia în ultima pe­rioadă fiind abordate lucrările de placare cu marmoră, iar lu­crările de finisaj continuă a se dezvolta, și ele, intr-un ritm foarte lent. La unele obiective puse în funcțiune, așa cum este cazul cu creșa-grădiniță din Calea București, școala generală Humulești, școala din Piața Gă­rii etc. — și la care s-au con­statat unele deficiențe, acestea nu s-au remediat, deși a trecut termenul de garanție și a fost depășită perioada de recepție finală. De asemenea, școala Cra­­iovița a fost dată în folosință fără sistematizare pe verticală, fără împrejmuire etc. O pondere importantă în pla­nul municipiului o au investi­țiile ce se execută prin I.G.O. Această întreprindere realizează în acest an 14,1 la sută din planul de investiții al Consiliu­lui popular municipal, din care 17,7 la sută la structura con­­strucții-montaj. Prin I.G.O., în 1971, se vor executa 5,85 km canal, 5 km conductă apă, 2,2 km instalații gaze etc. Pînă la­­ 1 noiembrie, această întreprin­dere realizase 65,7 la sută din planul anual de investiții, din care la construcții-mon­taj 67,6 la sută. Cu toate că unele lucrări fost complet terminate pînă au la această dată, este de notat că altele prezintă serioase restanțe, așa cum este cazul cu canalul colector de pe strada Unirii, conductele de apă de pe străzile George Enescu, Castanilor, Par­tizanilor etc. Avînd în­că timpul se va înrăutăți vedere cu­­rînd, este necesar ca I.G.O. să ia măsuri energice pentru îm­bunătățirea ritmului de lucru și încadrarea în graficele stabilite. Pe de altă parte, trebuie subli­niat că continuă să se manifes­te serioase deficiențe pe linia calității la rețelele de apă, gaze și canal, unde unele unități, precum I.G.O., I.R.E., P.T.T.R. etc., invocînd lipsa utilajelor de MARIN ROMAN membru al comitetului execu­tiv, șef de serviciu la Consiliul popular municipal (Continuare în pag. a III-a) CONSILIILE POPULARE $1 ECONOMIA LOCALĂ Expoziția mește­șugarilor craioveni ieri, la orele 10, s-a deschis în salonul Casei de mode, din Bulevardul 23 August nr. 7, din Craiova, o expoziție cu noile produse create de specialiștii cooperativelor meșteșugărești din municipiu. Cu cîtva timp în urmă conducerea U.J.C.M. Dolj a vizitat, împreună cu un grup de peste 100 maiștri, ingineri și tehnicieni cel de-al V-lea Pavilion de mostre de bunuri de consum, vizită ce a constituit un valoros schimb de experiență. De aici a pornit și ideea organizării acestei expoziții. Ea are scopul, prin prezentarea a 200 produse noi, utile, să sondeze gusturile popu­lației și ale organelor comerciale. Sunt expuse articole de îmbrăcăminte pentru bărbați, femei și adolescenți, din stofe și tricot, lenjerie pentru femei, lenjerie de pat, set de mobilă pentru copii, obiecte de fier forjat, pro­duse de blănărie și cojocărie, produse de arti­zanat și altele. In standul central sunt cuprinse exponate premiate la concursul­ „Vacanța ’72“ organizat pe țară de UCECOM. De asemenea, produsele realizate de specialiștii cooperativei meșteșugărești „Arta populară“ au fost premiate la cel de-al V-lea Pavilion de mostre de bunuri de consum. Reține atenția tuturor, în mod deosebit, o masă transformabilă în fotoliu, realizată de specialiștii cooperativei „Deservirea“. Tot ei au construit un telespicher interfon și un am­plificator. Pentru prima dată în activitatea cooperației meșteșugărești — pe plan local — la cooperativa Rovine s-a executat un set de garnituri din cauciuc, expus și el privirii celor prezenți. Produse realizate original sunt și mă­suțele pliante pentru copii, o etajeră pentru reviste și un suport pentru palton sau haină și pantalon. O noutate pentru populația Cra­­iovei o reprezintă și măsura bar. Specialiștii cooperativei „Arta populară“ au construit, după o concepție proprie, lămpi și vei­ze artistice din os. La standul ce prezintă produse de mo­bilă, acestea sunt expuse pe fondul viu colorat, armonios realizat, al unor covoare mari — cu­­ modele noi — destinate producției de export. Prin organizarea acestei expoziții, U.J.C.M. Dolj speră într-un aflux mare de vizitatori, ale căror opinii vor sprijini acțiunea generală de îmbunătățire a activităților în această ramură. MĂRGĂRIT OLTEANU ""“l""..."11 piluleO AMARE De luni de zi­le se tărăgănea­ză tragerea unui fir electric ne­cesar chioșcului de difuzare a presei, din a­­propierea Mu­zeului Olteniei. Fugit irrepara­­bile tempus !

Next