Inainte, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8419-8444)
1972-04-08 / nr. 8425
Noi valori de tezaur la Muzeul de artă din Craiova Cotat printre instituțiile de profil cele mai valoroase, Muzeul de artă din Craiova se impune tot mai mult în viața artistică a județului și a țării, prin noile sale achiziții, printr-o bogată activitate de expunere, valorificare și cercetare științifică, constituindu-se ca un element de cultură cu multiple valențe și disponibilități creatoare. Semnificativ este faptul că, în cursul primului trimestru, muzeul a primit peste 15 000 de vizitatori, cel mai mare număr înregistrîndu-se la expoziția retrospectivă „Octav Băncilă“ — prima manifestare de acest fel din țara deschisă cu prilejul centenarului de la nașterea artistului. Sub bunele auspicii ale aceluiași muzeu au fost organizate și alte expoziții (unele itinerante în alte localități ale județului), au avut loc conferințe și simpozioane, continuat acțiunea de cerceatare a vieții și operei unor artiști plastici olteni. Perspectiva imediată a activității acestui muzeu este dezvăluită nu numai din proiecte judicios alcătuite, ci și din realizări deja notorii. In acest sens, un loc important în asigurarea unor pași înainte îl ocupă noile achiziții. Colecțiile muzeului s-au îmbogățit în ultima vreme cu cîteva piese de o deosebită valoare (unele dintre ele intrate deja în sălile de expune, altele în curs de restaurare). Din rîndul acestora se disting lucrările „Car cu boi“ de Nicolae Grigorescu, un portret de față semnat de Tonitza, peisajul „Casă la Bucium“ de Theodor Pallady (al 22-lea Pallady aflat în muzeul craiovean), un portret de bărbat datorat pictorului și animatorului cultural pașoptist Constantin Lecca, un peisaj de N. Grigorescu, „Flori“ de G. Petrașcu, lucrarea „Soldatul“ și mai multe schițe de Pavelescu-Dimo, 5 portrete ale pictorului revoluționar pașoptist—originar din Craiova — Costache Petrescu... Această operă de îmbogățire necontenită a tezaurului muzeal preocupă în mod deosebit forurile culturale locale și conducerea muzeului, în ultima vreme, muzeului i-au fost făcute oferte pentru o posibilă achiziționare : mai multe lucrări din ultima perioadă de creație a lui Ion Țuculescu, un ciclu de 5 gipsuri de Paciurea („Himera apei“, „Zeul Pann“, „Portretul pictorului Titus Alexandrescu“, „Portretul lui Grigore Stoenescu“ ,Nud”), un nud de Pallady, peisaje de Ștefan Dumitrescu și Dărăscu. Sînt lucrări de o înaltă valoare care — o dată achiziționate — vor spori cu atît mai mult prestigiul acestui important așezămînt muzeal. In perspectiva imediată se preconizează organizarea expoziției „Dürer și epoca sa” și a unei retrospective „Pallady“, alături de expoziții ocazionale sau de cele consacrate prezentării creației locale. In domeniul valorificării tradiției locale și al popularizării unor artiști care au avut un cuvînt de spus în arta craioveană, colectivul de cercetători al muzeului, sub îndrumarea directorului Paul Rezeanu, studiază cu asiduitate viața și opera unor creatori care vor fi prezentați în curind în sălile de expunere : Horațiu Dumitriu, Jeana Baculescu, D. Stoica, Eustațiu Stoenescu. In foto : S3 „Casă la Bucium" de Th. Pallady ÎS „Portret de fată“ aparținînd pictorului Tonitza ÎNAINTE Una dintre tinerele fete ce se califică la Fabrica de confecții din Craiova Foto , V. Mihăilescu Perfecționări tehnologice destinate dezvoltării activității de producție în acest an Fabrica „Frigorifer“ Craiova din cadrul întreprinderii de industrializare a cărnii Dolj își dezvoltă substanțial activitatea. Astfel, producția globală crește cu 17,3 la sută față de anul 1971, iar producția marfă cu 16,5 la sută. Vor fi produse noi sortimente cu desfacere asigurată și care concură la realizarea eficienței economice planificate. Pentru aceasta sunt în curs de înfăptuire o serie de măsuri menite să conducă la perfecționarea producției, dintre care menționam organizarea unei secții de preambalat carne de pasăre pentru consumul intern, reorganizarea secției de preparate carne și preparate culinare, cooperarea cu Direcția agricolă, I.A.S.-uri și C.A.P.-uri în scopul dezvoltării în județ a producției culturilor de căpșuni, zmeură de grădină, coacăze, vișine și a altor produse deficitare, dar mult solicitate la export. CHIPUL NOU AL SATULUI CONTEMPORAN (Urmare din pag. 1) noile unități de cojocărie, croitorie bărbați, frizerie, ca lucrători în cadrul unităților alimentare sau în noua secție de împletituri ce folosește ca materie primă nuiele, papură, trestie etc. Așa își adaugă anual, la veniturile proprii, zeci de mii de lei, sporindu-și considerabil unitatea cu care lucrează și, prin aceasta, propria bunăstare. In comună au fost înregistrate, cu o lună în urmă, pe lîngă diverse mașini de uz casnic, aproape 260 de televizoare și peste 500 aparate de radio. Toate acestea întregesc confortul spațioaselor case de locuit ale căror exterioare ornate în culori vii dovedesc măiestria specifică numai plasticienilor desăvîrșiți. Din curiozitate, dar și la insistențele însoțitorului nostru, primarul Gh. Popescu, intrăm într-o casă, aleasă la întimplare, în pragul căreia ne întîmpină Marian Gabăr, căruia îi devenim oaspeți pentru cîteva ore. „împreună cu nevasta — ne informează ospitaliera noastră gazdă — am efectuat în cursul anului trecut 200 de norme la C.A.P. și am fost retribuit foarte bine. De curînd, lucrez ca meșteșugar într-o unitate prestatoare de servicii în comuna noastră“. Mai aflăm de la interlocutorul nostru că cei doi copii ai săi, elevi la liceul agricol și, respectiv, la școala generală, își rostuiesc viitorul, aflîndu-se pe un drum luminos al cărui capăt se întrevede ușor, cînd e vorba de oameni care au ca deviză a vieții lor munca și cinstea, așa cum au avut-o și o au părinții. Intrăm în camera obișnuită, transformată ad-hoc într-o adevărată expoziție cu mesături și ștergare brodate, meșteșugite cu gust și rafinament artistic. Aici o întîlnim și o cunoaștem pe bătrîna Maria Gogea torcînd fuiorul de lună și ascultînd în același timp la aparatul de radio emisiunea satelor. Văzînd că în casă i-au sosit oaspeți și auzind că discutăm despre prosperitatea localnicilor, bătrîna, trădîndu-și parcă supărarea că nu-i cerem părerea, își lasă furca din brîu și ne privește cu reproș. Apoi, intră direct în vorbă : „A venit vremea, mamă, să trăim și noi ca la oraș. Noi, bătrînii, în vremea tinereții noastre nu ne scludeam că o să ajungem astfel. Acum nu ne mai culcăm o dată cu găinile și mai zăbovim în fața televizoarelor să vedem și noi ce mai e nou în țară și în lume. Bine c-am apucat timpurile astea. Sunt bucuroasă că fiii mei, și mai ales nepoții, le vor trăi din plin“. Vorbele bătrînei, simple și pline de înțelepciune, sincer, convingător. Cînd veneau am ieșit in stradă, harnicii gospodari se-ntorceau în sat, în grupuri mari, venind de la extremitatea comunei, acolo unde amenajaseră o parte din șoseaua comunală. Din grupul lor radiau buna dispoziție și optimismul, întregind atmosfera tonică, sănătoasă. Am plecat de la Desa cu certitudinea că la prima revenire transformările vor fi și mai mari. Sunt sigur că acesta e un proces continuu, de puternică efervescență creatoare, caracteristic fiecărui sat românesc aflat în fața permanentelor înnoiri. a a aa aaaaaaaaaaaaa B 8 — IV — 1972 In ancheta noastră am solicitat mai întîi cîteva opinii de la tovarășul Emanoil Niță, inspector principal la Comitetul județean de cultură și educație socialistă : „Brigăzile științifice, organizate mai întîi în cadrul forului tutelar al așezămintelor culturale — ne declara interlocutorul — au stimulat inițiativa intelectualilor din orașele și satele județului, mai timidă la început, dar cu perspective de generalizare, avînd în vedere paleta diversificată a profesiilor satului contemporan. După ce la toate casele de cultură s-au constituit aceste nuclee de popularizare a științei, cu o rază de activitate ce depășește limitele orașelor, în numeroase localități rurale noul a găsit teren fertil de afirmare. Intelectuali entuziaști, receptivi, au înjghebat primele brigăzi complexe locale, care științifice cunosc mai bine preocupările oamenilor, răspund cu promptitudine solicitărilor, devenind, instrumente deosebit de astfel, utile ale practicii culturale. Recent, am organizat un schimb de experiență la Ciupercenii la care au participat toți Noi, directorii de cămine culturale din județ. Tematica acestuia a vizat și dialogul dintre brigada științifică locală, dintre primele constituite, una și public. Activitatea practică, ilustrată de un bogat material audio-vizual, a demonstrat utilitatea acestei forme noi, posibilă în fiecare comună. Și, intr-adevăr, la puțin timp după acest schimb de experiență, la Terpezița, Melinești, Murgași, Mischii, Călărași, primele întîlniri ale brigăzilor științifice cu publicul au fost de bun augur. Dar, acestea, ca și cele din celelalte localități, trebuie să fie mai mult sprijinite de organele locale spre a-și putea desfășura cu deplin succes activitatea și în satele îndepărtate din comunele respective. Deși această formă nouă contururi în multe sate, prinde este de neînțeles poziția pasivă a unor intelectuali din comune precum Poiana Mare, Cetate, Dăbuleni, Cornu, care cu greu se hotărăsc să alcătuiască aceste nuclee. Oare, sînt mai multe forțe intelectuale la Terpezița sau Bratovoiești ? Sau e mai comod să nu se depășească tiparele practicii culturale de pînă acum ?“ Și, totuși, ce se poate spune, particularizînd, despre aceste mijloace ale muncii culturale, despre eficiența dialogului cu oamenii muncii ? Iată ce ne-a declarat tov. Ion Glodeanu, directorul căminului cultural din plenița : „Brigada noastră Științifică complexă este formată din nouă membri de profesii diferite (profesori, medici, ingineri, juriști). La început, dialogul dintre brigadă și auditoriu se baza pe unele teme a căror selectare depindea doar de sugestiile membrilor acesteia, care nu interesau deopotrivă și publicul, din care cauză prezența acestora la diferite conferințe nu era convingătoare. Consfătuindu-ne am ajuns la concluzia că trebuie să sondăm insistent opiniile oamenilor, să le solicităm preferințele pentru problemele care îi interesează. Drumul n-a fost neted. Oamenii aveau unele reticențe, dar, perseverînd, am reușit să primim numeroase întrebări, din toate domeniile științei și culturii, argumente evidente vădind setea de cunoaștere a țăranului cooperator. Ștefan Anghel, I. Abagiu, Iancu C’airu, Elena Anghel — țărani cooperatori, sînt numai câțiva din cei care în ultimul timp au ridicat numeroase probleme la întîlnirile cu brigada noastră stabilind un dialog continuu“. Consultînd fișele cu deplasările și tematicile abordate, ne-am convins că, intr-adevăr, brigada științifică din Plenița este o prezență dinamică, apreciată de cetățeni. Și la Bechet ființează de mai multă vreme o brigadă științifică, care, pe lîngă întîlnirile cu localnicii, însoțește de fiecare dată și formațiile artistice în comunele vecine. Astfel, brigada a poposit la Sadova, Ostroveni și Gighera. Inițiativa este demnă de consemnat, de luat în seamă și de alte brigăzi. La Bechet, după cum ne-a precizat prof. Paul Băla, brigada științifică se întîlnește cu cetățenii de cel puțin două ori pe săptămînă. Cine formează auditoriul ? Interlocutorul ne-a mărturisit că, în cazurilor, aceleași majoritatea persoane, și și-a manifestat regretul că tineretul nu participă în suficientă măsură. Una din cele mai noi brigăzi științifice din județul nostru este cea de la Bratovoiești, înființată în urma schimbului de experiență de care am amintit. Aici am ținut să interpelăm pe unul din beneficiarii acestei forme. Astfel, l-am cunoscut pe țăranul cooperator Florea Buzescu, căruia i-am adresat întrebarea : ce ați reținut de la întîlnirea cu brigada științifică ? „Deși această formă, care ne ajută în pătrunderea tainelor științelor, abia s-a înfiripat la comuna noastră — ne declara interlocutorul — pot să spun că, prin tematica dezbătută la prima întîlnire cu noi, țăranii cooperatori, ne-a ajutat să ne lămurim bine unele probleme. Aș vrea să subliniez că la această întîlnire inginerii agronomi Nicolae Sutiman și Traian Enescu ne-au explicat științific eficiența aplicării acordului global. Și celelalte teme dezbătute ne-au deschis mințile cu noi cunoștințe. Eu aș face și o propunere : în explicarea fenomenelor să fie folosite o serie de materiale care se găsesc la școala noastră. Sunt convins că brigada Științifică se va bucura de mai multă popularitate, dacă va ști să vină, prin formule variate, atractive, în întîmpinarea noastră, a țăranilor“. La Terpezița și Călărași, brigăzile științifice constituie o prezență tot mai activă. Alcătuite din intelectuali de diferite profesii, brigăzile respective sondează opiniile cetățenilor, reușind, de la început, să se bucure de ceea ce numim priză la public. Tov. Aurel Turcitu, directorul școlii generale din Terpezița, membru al brigăzii științifice, a subliniat în discuția noastră că, încă de la început, la baza activității acestei forme noi de activitate culturală de masă au stat zile cetățenilor. In acest întrebăsens a dat ca exemplu pe țăranii cooperatori Ion Mărgelu și Gheorghe Constantin care, din proprie inițiativă, au solicitat brigada științifică să dea unele răspunsuri în legătură cu zonarea animalelor și cu aplicarea acordului global. La Călărași, după cum ne-a precizat tov. Grigore Pretorian, vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular comunal, brigada științifică, compusă din intelectuali pasionați, la prima întîlnire cu cetățenii pe tema „Originea omului“s-a bucurat de o frumoasă primire. La puțin timp după aceasta, numeroși cetățeni satului au pus o serie de întreabări care urmează să constituie subiectul viitorului dialog. Deci și aici, conchidem noi, primele începuturi sunt de bun augur, ele confirmînd utilitatea acestui eficient mijloc de propagandă științifică. Brigăzile științifice locale, deziderat pînă mai ieri, certitudini astăzi în multe localități ale județului, se dovedesc mijloace active în propaganda științifică, în activitatea cultural-educativă de masă, fapt pentru care promovarea lor se impune cu mai mult curaj. PUICA MONDOO ANCHETA NOASTRĂ CE NOUTĂȚI OFERĂ BRIGADA ȘTIINȚIFICĂ ? In practica culturală, ca de altfel în toate domeniile de activitate, noul își consolidează baza, determinînd schimbări structurale, oferind noi dimensiuni vieții cultural-educative. Nu ne-am propus investigații exhaustive care să surprindă ipostazele „oului întîlnite în practica culturală, ci vom insista asupra unui singur aspect — brigada științifică locală, formă eficientă în realizarea unui dialog permanent cu auditoriul, mijloc modern de răspîndire a științei și culturii în mase. IHBB1BI1 SS SS J IBS) IBI IES 1 innani ...Una mică La semnalul agentului de circulație, șoferul Păpădie Victor din Gîngiova n-a mai avut încotro. A trebuit să oprească, dar s-a făcut la față cu floarea al cărei nume îl poartă. Știa el de ce. Și peste cîteva clipe, a aflat și milițianul cauza acestei subite schimbări la... față. Păpădie Victor emana un puternic miros de țuică. — Una singură am băut, și mică, mică de tot, a căutat el să se scuze. Alcoolscopul nu l-a crezut. Realitatea era că, abătîndu-se de la disciplina impusă de Regulamentul rutier, el consumase băuturi alcoolice, după care plecase la drum în speranța că nu va păți nimic. Dar speranța s-a risipit o dată cu apariția agentului de circulație care l-a sancționat cu amenda legală și cu reținerea permisului de conducere pe timp de o lună. Atenție la starea tehnică! Cunoscînd faptul că in această perioadă se efectuează verificările tehnice la autovehicule, acțiune care trebuie să ia sfîrșit pînă cel tîrziu la 1 iunie a.c., unii conducători auto, lipsiți de răspundere, continuă să circule pe drumurile publice cu autovehicule defecte, care pot crea în orice moment situații de accident. Așa de pildă, șoferul Albulescu Marin, de la C.A.P. Comoșteni, a fost depistat în vreme ce conducea un autocamion care prezenta grave deficiențe la sistemele de direcție și frînare. Rutieristtul Lican Nicolae, de la S.M.A. Bîrca, secția Goicea, a fost, de asemenea, surprins conducînd un tractor (41-DJ-1155) cu serioase defecțiuni tehnice. La fel, șoferul Bătrimca Vasile, de la Autobaza II Craiova, a condus pe drumurile publice autocamionul nr. 21-DJ-2047 care prezenta grave defecțiuni la sistemul de direcție. Mai amintim și cazul motociclistului Sima Ion, din Gighera, satul Zăval, care, dovedind o totală iresponsabilitate față de securitatea circulației, a condus motocicleta nr. 46-DJ-5714 cu sistemul de frînare complet ineficient. Tuturor celor arătați mai înainte, precum și celorlalți conducători auto sau rutieriști descoperiți la volanul unor autovehicule ce prezentau defecțiuni tehnice, le-au fost reținute permisele pe termenele stabilite de lege, aplicîndu-li-se, totodată, amenda legală. Consecința vitezei și neatenției La 4 aprilie a.c., șoferul Iacob Vasile, de la Oficiul de turism București, a fost trimis cu un autoturism (5B-501) în rodaj pe ruta București-Iași. Se pare că traseul stabilit nu i-a convenit, pentru că, cu de la sine putere, și-a luat familia în mașină și a plecat spre Timișoara. Mașină nouă (aflată în rodaj...), șosea bună, ce-i mai trebuia decit viteză ?... Din această cauză, precum și datorită neatenției în timpul conducerii, pe raza satului Radomir, comuna Dioști, el a accidentat mortal un copil în vîrstă de 7 ani, anume Ștefan Nicolae, care a traversat șoseaua fără să se asigure și prin loc nemarcat. Indiscutabil, șoferul își va lua plata pentru faptele sale. Ar trebui să se rețină insă, de către cadrele didactice și părinți, că nici un moment copiii nu trebuie lăsați nesupravegheați, fiind necesar să li se explice cu răbdare, pe înțelesul lor, cum anume trebuie să se comporte pe drumurile publice. Cazul de mai sus pledează și mai mult pentru o asemenea preocupare. Rubrică redactată de C. CONSTANTINESCU O Ha a B memento «H33H Teatrul Național, orele 20 i SINZIANA ȘI PEPELEA f fil Imul din Sala Filarmonicii de stat „Oltenia’’, orele 19,30, concert simfonic. Dirijor: JAMES MOREAU. Franța. Solist, CRISTEA ZALU— pian, în program: Hector Berlioz ; Piotr Ilici Ceaikovski ; Cesar Franck. E E5 „Patria“ (telefon 13850), filmul : SACCO ȘI VANZETTI. orele 11 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. „Central“ (telefon 14029), filmul: HAIDUCII, orele 11; 15; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : FARMECUL ȚINUTURILOR SĂLBATICE, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August” (telefon 14448), filmele : Desene animate, orele 8,30 ; STEAUA DE TINICHEA, orele 10 ; 14 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai” (telefon 34285), filmele : Desene animate, orele 10 ; ASEDIUL, orele 16 ; 18 ; 20. „30 Decembrie” — Băilești, filmul I DECOLAREA „Arta’’ — Calafat, filmul I SIMON BOLIVAR „8 Mai” — Filiași, filmul HELLO DOLLY. „Victoria” — Segarcea, filmul î BĂTĂLIA DE PE NERETVA, universitatea populara Sala Filarmonicii de stat „Oltenia”, orele 13, expunerea , CÎNTECUL PROTESTATAR ȘI CINTECUL REVOLUȚIONAR DE MASA. Prezintă prof. Alexandru Racu. SIMBATA 8 APRILIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toți Vasile Alecsandri (III). 9.40 De vorbă cu gospodinele. 9.55 Tele-enciclopedia (reluare). 10.40 Ancheta TV. Circulația în triplu sens (reluare). 11.15 Mîndrele. Program de cîntece și dansuri populare. 11-55 Emisiune de educație sanitară. 12.10 Telejurnal. 15.25 Matineu de vacanță. Aventurile echipajului „Val-Vîrtej”. Dinosaurul singuratic. 16.25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal . România — Franța. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August”. 18.15 Emisiune în limba germană. 19.00 Ritm, tinerețe, dans. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unele țări din Africa (I) 21.00 Muzică populară. 21.15 Film serial . Invadatorii. 22.05 Emisiune de divertisment. Mai ceva ca-n filme. 22.40 Telejurnal. 22.50 Săptămînă sportivă. 23.10 Gala vedetelor. Melodii celebre, interpreți preferați. 23.50 Program de romanțe. 333E CRAIOVA SIMBATA 8 APRILIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17.10 Program de șlagăre. 17.30 Album sonor. Flori de primăvară. Vatra cărbunelui. Mari actori ai naționalului craiovean. Avancronică sportivă. Mică publicitate satirică. 17,50 Atlas folcloric. Festivalul tarafurilor. 18,10 Emisiune literară. Evenimentul în literatură. Proiecte literare și împliniri. Limba cronicilor noastre. 18,20—19,00 O dorință, o melodie și Curier săptimînal. DUMINICA 9 APRILIE 9,00—10,00 Magazin radiofonic duminical. Trepte Au plecat corăbierii industriale. Cronică cosmică. Note de drum. Moment de satiră și umor. Muzică populară și ușoară la cererea ascultătorilor. Timpul, în următoarele 24 de ore, se menține, în general, frumos și călduros. Vîntul va sufla moderat din sectorul vestic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 și 25 grade, iar cele minime între 10 și 13 grade. Mica publicitate VÎNZARI-CUMPARARI VÎnd „OPEL” — RECORD, Informații telefon 13413. Loco. (642) PIERDERI Pierdut legitimație serviciu Șantierul 1 construcții Craiovița, pe numele Tănase Alexandru. Se declară nulă. (634) Pierdut două legitimații serviciu T.R.C.O., pe numele Florea Atanase și Constantin Nicolae. Se declară nule. (639) ANUNȚURI DE FAMILIE Familia Pandelescu — soție, frați, cumnați și nepoți— anunță cu adîncă durere încetarea din viață a scumpului lor TRAIAN PANDELESCU. Inmormintarea va avea loc duminică 9 aprilie 1972, orele 14, la cimitirul „Sineasca”. (647) MIHAI MIRCEA, soț, și GIONI, fiii, părinții, frații, surorile și rudele apropiate anunță cu adiîncă durere moartea fulgerătoare și prematură a scumpei lor ZOE, decedată în ziua de 5 aprilie 1972, înhumarea duminică 9 aprilie 1972, orele 13, la cimitirul „UNGURENI”. Plecarea cortegiului din str. Craioviței 25 — Loco. (652) TRUSTUL DE INSTALAȚII PENTRU INDUSTRIA CHIMICA BUCUREȘTI ȘANTIERUL 7 CRAIOVA ANGAJEAZĂ DE URGENȚA — maiștri electricieni și instalatori electricieni pentru șantierul Tr. Severin. Se asigură cazare in orașul Tr. Severin. Angajarea se face cu respectarea H.C.M. 914/ 1968 și Legii nr. 12/1971. Informații suplimentare la telefon 12371 Craiova. ÜEI GRUPUL DE ȘANTIERE CONSTRUCȚII INSTALAȚII D O...R O ANGAJEAZĂ: — mecanici locomotivă cu abur pentru C.F.R., cu autorizație de ieșire în linie curentă. j Salarizarea în coniformitate cu H.C.M. nr. 914/1968 majorat în baza articolului 4 ; pentru localnici se acordă și indemnizație de șantier conform H.C.M. nr. 1053/59 și locuință în orașul Tg. Jiu. Relații zilnic între orele 7,3^16,00 la serviciul salarizare, telefon 11954. jfl T.M.B. STATIA DE UTILAJE CRAIOVA Strada prelungirea Severinului nr. 170 GRUPUL INDUSTRIAL DE CHIMIE RÎMNICU VÎLCEA ANGAJEAZĂ URGENT V V 1