Inainte, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8419-8444)

1972-04-08 / nr. 8425

jr Autoutila­­rea, activi­tate la ordi­nea zilei că Pentru colectivele de mun­din cadrul Uzinei „Elec­­troputere“ Craiova, autouti­­larea a devenit o acțiune permanentă, menită să redu­că continuu numărul utila­jelor din import. Ca o în­cununare a succeselor de pînă acum, puternica cetate a electrotehnicii românești a fost distinsă, de către Mi­nisterul Industriei Construc­țiilor de Mașini, cu un pre­miu special, pentru utilajele de inaltă tehnicitate reali­zate din surse proprii. In prezent, colectivul sec­ției autoutilare continuă să execute mașini și agregate cu care vor fi dotate fabri­cile G.U.A.M.E.C. Astfel, se află în fază finală de montaj o foarfecă de tăiat contur circular , se lucrează la un fierăstrău de debitat cilin­dri din pertinax, necesari la realizarea bobinajelor și la două mase elevatoare. Toate aceste utilaje vor intra în dotarea Fabricii de transformatoare Filiași. De curînd, a fost execu­tată o baie de impregnare cu dispozitiv de ridicare a cu­­vei, cu care s-a îmbogățit zestrea tehnică a Fabricii de celule prefabricate Băilești. Pentru fabrica de mașini electrice rotative se vor rea­liza o mașină de temporizat și un cuptor pentru deten­­sionat, iar noua instalație de acetilenă a uzinei va fi do­tată cu un gazometru. N. P. Un raid-anchetă întreprins zilele acestea în cîteva unități din cadrul consiliului intercoo­­peratist Predești ne-a dat pu­tința să constatăm pe viu cum se materializează măsurile a­­grotehnice în condițiile acestei primăveri. După ce admirăm calitatea ireproșabilă a semă­natului pe tarlalele fermei So­pot a I.A.S. Breasta, ajungem în perimetrul cooperativei a­­gricole Gogoșu. Dan Ștefănes­­cu, președintele și inginerul șef al unității respective, n-a pu­tut fi găsit nici la sediul coo­perativei agricole, nici pe tar­lale și nici la domiciliu. A­­proape de ora prînzului îi în­­tîlnim venind dinspre punctul „Drocaia“ — unde se semăna porumb — împreună cu Preda Planea, maistru de sector la S.M.A. Predești, și Ion Iordă­­chescu, șeful secției de meca­nizare. Coboară repede din autoatelier, traversează șoseaua spre magazinul cooperativei de consum și vine întins spre noi. „Deși este vremea prînzului — ne spune el — n-avem timp să ne așezăm la masă. Dacă lip­sesc chiar și numai o jumătate de oră de lungă semănători, nu pot fi liniștit. Se întîmplă o defecțiune pe care tractoristul nu o observă și astfel rămîn rînduri întregi nesemănate. De aceea, acum, după ce am con­trolat calitatea semănatului e­xecutat de tractoriștii Ion Du­mitrei și Marin Giurcan, mer­gem aici, deasupra satului, unde avem la lucru o semănă­toare SPC-6. Dacă vreți, veniți cu noi­. Răspunzînd invitației ne-am deplasat acolo unde semăna tractoristul Constantin Gele­­mancă. Intr-adevăr, calitatea lucrării corespundea întrutotul indicilor înscriși în ordinul de lucru pe care mecanizatorul îl avea asupra sa. Patul germina­tiv fusese pregătit cu atîta gri­jă, încît totul era ca la carte : nivelarea terenului, distrugerea buruienilor, formarea la supra­fața solului a unui strat pro­tector care să împiedice eva­porarea apei și să favorizeze pătrunderea aerului și a umi­dității provenită din precipita­ții. Acolo unde rezerva de apă din pămînt este mai mică, pre­gătirea solului s-a făcut prin grăpare, iar unde există umi­ditate suficientă s-a discuit, re­­ușindu-se astfel să se distrugă buruienile, să se asigure un strat afinat, uniform structu­rat. „Pentru a se evita pierderea apei din sol — ne-a relatat in­ginerul șef al cooperativei — am luat măsuri ca pregătirea patului germinativ să se facă pe cît posibil mai aproape de ziua semănatului și la adînci­­mea care nu trebuie s-o depă­șească pe cea de îngropare a seminței. După ce însămînțările din epoca întîi — în care pon­derea o au cele 160 ha cu in — pe care le-am executat ab­solut în cadrul epocii optime, sîntem hotărîți ca cele 500 ha cu porumb să le semănăm în cel mai scurt timp posibil. Cu cele patru semănători 2 SPC-2 și o semănătoare SPC-6 reali­zăm zilnic o viteză de 55 ha. De altfel, pînă în prezent, am semănat aproape jumătate din suprafața destinată culturii po­rumbului...“ Trecem valea numită „Fîn­­tîna cu trei jgheaburi“ și ur­căm în punctul „Măturică". A­­ici, pe tarlalele cooperativei a­­gricole din Gogoșița, lucrau de zor la semănatul porumbului tractoriștii Gheorghe Martin și Constantin Bălan. Calitatea se­mănatului nu prea era de in­vidiat. Am constatat că, deși mecanizatorii aveau ordine de lucru asupra lor, nu se cunoș­teau conținutul. Și aceasta în ciuda faptului că — așa cum ni s-a spus — s-au pregătit și în­cercat din vreme semănătorile, s-au instruit mecanizatorii și cooperatorii pentru deservirea mașinilor, s-a asigurat sămîn­­ța și s-a organizat munca in flux neîntrerupt. Cine-1 vede la lucru pe tov. Ion Dincă, in­ginerul șef și președintele coo­perativei, nu se poate să nu A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a IlI-a) ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ CÎND LIPSEȘTE PASIUNEA, EXPERIENȚA ȘI TEORIA PĂLESC ■ Dorința și hotărîrea de a face totul repede și bine nu-ți dau răgaz nici să te așezi la masă . Receptivitate și răspundere față de condițiile specifice ■ Unii se învață cu critica precum Bălana cu șaua H Organizarea... dezorganizării ■ Tot pe drum pe drum, pe drum, la semănat nicidecum. ■ Ce indică Direcția generală agricolă și ce fac unii dintre subordonații săi... Pe ogoarele I.A.S. Goești la executarea lucrărilor de er­­bicidare și com­batere a dăună­torilor Foto : Fr. Dumi­tru Ohaba Moda snobismului... In cunoscuta sa „Ars a­­mandi”, poetul Tristelor a­­runcă săgeata ironiei la a­­dresa celor care, sclavi ai modei sau ai vanității, iau parte la spectacole (dîndu-se în spectacol­) numai pentru a-și etala veștmintele stră­lucitoare, giuvaerele și tru­fia. „Spectatum veniumit, veniunt spectentur ut ispae" — grăiește maxima atît de cunoscută, de mare circula­­ție. Această diatribă rămâne în actualitate după două mii de ani. Ne-o amintim cînd, in diverse săli de spectaco­le, mai întîlnim rămășițe ale unei asemenea mentalități trufașe, suportînd cu stoi­cism calvarul unei repre­zentații sau al unui concert — pe care nu-l înțeleg și nu-l gustă, pentru că nu vor și nu pot să-l guste sau să-l înțelegă — numai de dragul de a se ști viageri prezenți la orice premieră, la orice manifestre „de lume bună”. Nu aud și nu simt nimic ; momentele de „piano” le dă toropeala irezistibilă a som­nului în toată legea iar cele de „fortissimo” îi bagă în speriați. Intre o picoteală și alta sunt însă numai ochi și zîmbet, ochi pentru a vedea dacă sarafanul „doamnei X’’ e comparabil cu al său, dacă au apărut noutăți­­,de la pa­chet” sau dacă rivala întru modă mai poartă „sticle de carnaval” și nu bijuterii „prima lux” din cutia Pan­dorei, Zîmbetm își propune să trădeze competența, su­perioritatea unui spirit ales (chiar dacă visa respectivă aruncă bezele dirijorului sau unui actor tandru tocmai cînd o notă falsă înfurie pe alții sau o stridență de re­plică îi scoate­­ pe aceeași din fotolii). Iar la final, cu aceeași superioritate înge­rească, aceeași abonată pe viață aplaudă frenetic. li­pindu-și mînușițele ritmic (într-un ritm care nu se aude decit în arenă, uitînd pentru o clipă că sportul și admi­ratorii săi sunt „niște bar­bari, ma­chere !“... Din fericire, aceste relicve ale unei vanități profesiona­lizate, acești snobi, promo­tori ai „modei de a face modă“ sunt din ce în ce mai puțini, adevărații iubitori ai frumosului — oameni ai muncii pe care-i caracteri­zează seriozitatea, temeini­cia, modestia și adîncimea receptării artei — cople­­șindu-i, luindu-le tot mai mult locul. Dar, pentru a în­locui total din sălile noastre de spectacole aceste fantoșe, aceste prezențe de mucava, trebuie făcut mai mult pe linia selectării repertoriului, atragerii la spectacole a ade­văratului mare auditoriu, asigurării a cit mai multor în­tilniri in întreprinderi, fa­cultăți și școli. Actualele inițiative ale Naționalului craiovean, ale Filarmonicii, ale ansamblurilor artistice locale de a se adresa cut mai mult publicului adevărat, care trebuie legat pe viață de artă, de noblețea trăirii frumosului — sunt in totul promițătoare. Publicul trebuie mereu în­mulțit, primenit de vanitoșii asupra vieții cărora și-a pus sigiliu mediocritatea, de oa­menii care și înlăuntrul su­fletului lor se îmbracă după modă. „Slujim — cum spu­nea directorul teatrului la deschiderea actualei stagiuni — „publicului de aur”, cin­stit sufletește, care-și încunu­nează munca și viața de fie­care zi prin fapte vrednice și nu prin poza grandilocven­ței, nu prin afișul competen­ței sterile”. Avem nevoie de aurul care nu face zgomotul ara­mei, dar prețuiește însutit... T. CRISTIAN 8 APRILIE 1972 ANUT XXV­« Hr. 8425­4 PAGINI n 8AM Intr-o halt­a termocentralei craiovene • Ce noutăți oferă brigada știin­­­­țifică ? • Noi valori de tezaur la Muzeul interiorul de artă din Craiova ziarului î «Un om adevărat • Recordul ,,Crăiței” lui M. Baroi in primul trimestru, la sectorul construcții - montaj INVESTIȚIILE S REALIZAT ÎN R DE... MELC In 1972, sectorului de Investi­ții construcții i s-au repartizat sarcini mult mai mari față de perioadele anterioare, atît sub aspect valoric, cît și sub aspec­tul numărului capacităților și obiectivelor ce urmează a se pune în funcțiune în acest al doilea an al actualului cincizja. Analiza gradului de realizare a investițiilor în trimestrul re­cent încheiat ne prilejuiește o serie de constatări, atît pozitive, cît și negative. In cele trei luni au fost atacate lucrările la un nou obiectiv important pen­tru dezvoltarea industrială a județului nostru : țesătoria de bumbac Filatura și Calafat, unitate ce va contribui la ridi­carea potențialului economic al frumosului oraș de pe Dunăre. De asemenea, în rîndul succe­selor, consemnăm faptul că, pe platforma industrială de la Ișal­­nița, se desfășoară din plin lu­crările la noua fabrică de în­grășăminte complexa din cadrul Combinatului chimic. Din păcate, realizările obținute în trimestrul I din acest an nu sunt în măsură să mulțumească. Ele reprezintă abia 17,57 la sută pe total și 15,65 la sută la structura construcții-montaj. Sînt nivele nesatisfăcătoare, dacă ținem cont de faptul că, pe­ majoritatea­ șantierelor, multo­e capacități și obiective urmează să se pună în funcțiune pînă la sfîrșitul trimestrului III a.c. Avînd în vedere sarcina dată de biroul județean de partid de a realiza în primul trimestru cel puțin 20 la sută din volu­mul anual de investiții, consi­­derăm că nivelele atinse în ju­dețul nostru se situează sub cele preconizate. Este inutil să se argumenteze că restanțele înregistrate au ca explicație timpul nefavorabil din prima parte a perioadei la care ne referim, deoarece iarna a fost destul de blinda cu constructorii, aceștia avînd condiții bune de lucru pe șan­tiere. Cauzele trebuie căutate în modul cum a fost organizat procesul de construcții și, mai cu seamă, în felul în care au fost folosite, în cadrul progra­mului de lucru, capacitățile de producție existente. Dacă la toate acestea adăugăm și „aju­torul’’­ oferit de către­ unii be­neficiari — care prin dirigin­ta de șantiere și serviciile re­sort­uiii au acordat sprijinul solicitat de constructori — a­­vem o imagine fidelă a cauze­lor care au împiedicat realiza­rea­­ integrală a volumului de investiții alocat pentru tri­mestrul trecut. Ritmuri nesa­tisfăcătoare s-au înregistrat și pe șantierele de locuințe, șan­tierul de dezvoltare a fabricii de mașini agricola, șantierul liceului industrial Craiova etc. Acum, cînd am intrat în cel de-al doilea trimestru, în urma unei analize atente, se consta­tă existența unei serii întregi de probleme care necesită re­zolvare urgentă, în scopul im­pulsionării realizării planului de investiții și recuperării grabnice a restanțelor, în ve­derea îndeplinirii în actualul semestru a cel puțin 50 la sută din volumul anual, ceea ce ȘTEFAN GURGUI șef serviciu la filiala Dolj a Băncii de investiții (Continuare în pag. a Ill-a) «AU IT1 Spornicia pămîntului Pe șantierele muncii patrio­tice, care relansează o bogată tradiție din anii de recon­strucție a țării, într-un climat de mare entuziasm patriotic, mii de tineri participă la impor­tante lucrări de înfrumusețare a localităților, la ridicarea de noi edificii, la acțiunea de re­dare către agricultură a unor importante suprafețe de teren. La Mîrșani, comitetul comunal U.T.C. a luat inițiativa deschi­derii unui mare șantier. Obiec­tivul : săparea unui canal pe o lungime de trei kilometri pentru scurgerea apei de pe un teren aflat în sudul comunei care, ani de-a rîndul, nu a putut fi folosit pentru producția a­­gricolă. Inițiativa a fost primită cu entuziasm de tinerii coope­ratori. Ca urmare, peste 300 de uteciști, membri ai organiza­țiilor U.T.C. din cele două C.A.P.-uri ale comunei, au ieșit în cîmp, acolo unde, timp de șase zile, au efectuat peste 2400 ore de muncă. începută la 15 martie, lucrarea a fost în­cheiată de curînd. Tînărul Iscru Oprea ne-a mărturisit că, de la începutul și pînă la încheierea lucrări­lor, nu s-a părăsit nici un mo­ment sentimentul de mare bucurie, de legitimă mîndrie, pentru că participă la săvîrși­­rea unei lucrări de mare im­portanță pentru destinul comu­­nei. „Sîntem continuatorii unor a­­devărate tradiții de muncă, ne-a mărturisit tov. Ghizdaru Ristea, secretarul comitetului comunal U.T.C. — și acest fapt solicită în permanență eforturi susținute pentru a fi la înălți­mea nobilei moșteniri. Ne-am convins încă o dată, cu această ocazie, că numai prin muncă ne putem cîștiga o personalitate, munca ne poate căli pentru a deveni adevărați constructori ai socialismului’’. Intr-adevăr, tinerii din co­muna Mîrșani au motive de justificată mîndrie. Uteciști ca Benga Andrei, Drăghici Bucica, Răducana Antoaneta, Mărinigă Nicolae, Bădici Gheorghe, Savu Elena și alții sînt numai cîțiva dintre cei peste 300 care, re­­considerîndu-și matur și lucid timpul lor liber, și-au unit efor­turile. Ei sînt conștienți de aju­torul prețios pe care îl pot da comunei, de contribuția pe care pot și trebuie s-o aducă la întărirea economică a celor două C.A.P.-uri și, implicit, la ridicarea nivelului de trai al cetățenilor. „Sîntem mîndri de acești ti­neri ai comunei noastre, ne-a declarat tovarășul Ion Ghen­­cioiu, președintele consiliului popular comunal. Nu vă putem spune câtă plăcere ne-a făcut această inițiativă care a pornit, după cite știm, dintr-o adunare obișnuită a organizației U.T.C. Puțini dintre noi cei mai în vîrstă cunoșteam bine preocupă­rile inimoșilor noștri tineri. A­­ceastă frumoasă acțiune însă ne-a convins că-s de ispravă. Atunci cînd ei vor să facă ceva, apoi nimeni nu-i poate opri, dacă se poate spune astfel“. Fără îndoială, asemenea tine­rilor din întreaga țară, antre­nați pe mari șantiere de con­strucție, uteciștii din Mîrșani nu vor uita ușor această primă­vară, acest­ anotimp al muncii înflăcărate. Pentru ei, șantie­rul pe care au efectuat cele 2 400 de ore de muncă patriotică, înseamnă o adevărată lecție. O lecție a muncii adevărată școală de la această educație comunistă care este organiza­ția lor revoluționară. GH. POPESCU Ori de clte ori revin în aceste bogate așezări din cîmpia Du­nării, redescopăr însemnele noului încrustate în peisajul ar­hitectural al satelor, în bunăsta­rea localnicilor harnici și pri­cepuți gospodari. La Desa, co­mună fără... notorietate în rîn­­dul localităților doljene, am po­posit recent ,cînd oamenii acestei așezări simțind apropierea pri­măverii i-au luat-o înainte, d­e­­clanșînd seria acțiunilor de gos­podărire și înfrumusețare. Ne-a adus unul din numeroasele au­tobuze ce străbat permanent șo­selele asfaltate ce leagă această localitate de Craiova, Ciuperce­­nii Noi, Poiana Mare sau Ca­lafat. Ajuns aici, ți se oferă ima­ginea unui sat obișnuit, a satu­lui românesc înnoit de binefa­cerile socialismului. Zveltețea arhitecturii moderne a caselor, adevărate clădiri impunătoare împrejmuite cu garduri din fier sau prefabricate din beton, ca și șoselele largi ce se întind în linie dreaptă, aidoma unor ve­ritabile bulevarde, constituie ar­gumente convingătoare prin ca­re localnicii își justifică hărni­cia și spiritul gospodăresc. Se spune despre ei că frumosul și gingășia le sunt atribute speci­fice, pe care le descoperi armo­nios îmbinate pe frontispiciul caselor de locuit sau în exte­riorul edificiilor edilitare. Le admiri în porțile și fațadele noi­lor locuințe construite recent de țăranii cooperatori Gheorghe Mîrșolea, Ion Bîrzoi, Ștefan Coadă, Eugeniu Stanță, Ion Gî­­tan, Marin și Ion Mihuț și de mulți, foarte mulți alții. Afirmarea pe toate planurile își are aici, la Desa, un trecut nu prea îndepărtat— anii de răs­cruce ai cooperativizării agri­culturii. De atunci, nisipurile din lunca Dunării au început să prindă viață. An de an fer­tilitatea lor a sporit, ajungînd la ora actuală să producă, pe unitatea de suprafață, cantități de cereale care, odinioară, erau de domeniul fanteziei. Despre această intensă muncă de „îm­­blînzire” a nisipurilor, care a generat un uimitor salt produc­tiv, îți vorbesc locuitorii comu­nei ca fiind argumentul cel mai convingător pentru cei ce nu cunosc, în profunzime, istoria prin bunăstare, conform exigen­acestei așezări și oamenii ei. A­­ceastă mărturie ne-a făcut-o și nouă, Gheorghe Popescu, tînă­rul și inimosul primar, pe care l-am întîlnit în fruntea consăte­nilor ieșiți, cu mic cu mare, să amenajeze „cîțiva“ kilometri de șosea. Ne-a dezvăluit și tine­telor lor preferințe, iar gospodă­rirea și înfrumusețarea comunei sînt o urmare firească a aces­tor ani de plenară afirmare. Dar, fenomenul cel mai impor­tant, care trebuie reținut, mă­car pentru a-l folosi drept eta­lon al unor comparații, îl con­stituie, totuși, schimbarea struc­turală a ocupației oamenilor. Mecanizarea agriculturii a creat aici un excedent al forței de muncă, absorbit de industria socialistă în plină dezvoltare. Unii oameni, cei mai mulți din­tre ei, au rămas în comună devenind meșteșugari în unită­țile prestatoare de servicii ale cooperativei meșteșugărești și cooperativei de consum, sau ca le planuri de viitor privind ex­ . meșteri pricepuți în secțiile în­tinderea culturii de tutun pe in­­dustriale înființate pe lîngă prafața de 250 ha, precoru­ din­ ... , du-se, astfel, obținerea unor re­ cons­iul Popular comunal în nituri în valoare de 3,5 milion- scopul valorificării resurselor de lei față de 2 milioane reali­ locale existente. Și întîlnești în zale anul trecut. . . . , T . , x TRAIAN ROȘIANU Smulgind rodnicia acestor pă­mînturi, desenii își făuresc pro- (Continuare în pag. a II-a) Chipul nou al satului contemporan • Dînd curs solicitărilor menite să asigure îmbună­tățirea deservirii cu mijloace de transport a cetățeni­lor din județul nostru, conducerea Direcției re­gionale I.T.A. a deschis un nou traseu pentru călă­tori. Astfel, din Craiova a început să plece în fiecare zi, la orele 16,45 un autobuz pe direcția Gubaucea, cap de linie fiind stația din sa­tul Bechet, de unde, în di­mineața următoare, la ora 5, pleacă spre Craiova. A Avînd în vedere creșterea continuă a producției de co­voare destinată beneficiari­lor interni și pregătirea producției pentru export, în­­cepînd din anul viitor, con­ducerea cooperativei mește­șugărești „Dunărea“ din Ca­lafat se preocupă îndeaproa­pe de modernizarea secții­lor. Recent, acestea au fost dotate cu 20 de gherghefuri duble. • Primele zile ale vacanței de primăvară a elevilor au debutat cu un bogat pro­gram de excursii pe cele mai frumoase itinerarii ale patriei. Astfel, elevii Școlii generale nr. 21 din Craiova parcurg traseul turistic Cra­iova — Tîrgoviște — Plo­iești — Doftana ; cei din Gighera, traseul Deva — Caransebeș ; elevii din Săl­­cuța vizitează Piteștiul și Capitala ; Școala generală din Mischii și-a ales pen­tru începutul vacanței ora­șele Tr. Severin și Hercula­­ne. • Angrenați permanent în vaste acțiuni de gospodărire și modernizare a comunei, cetă­țenii din Cerăt înscriu noi realizări pe agenda muncii voluntar patriotice. In pre­zent ei participă cu entu­ziasm la lucrările de fini­sare a noului cămin cultu­ral ce va îmbogăți zestrea edilitară a comunei. Acest modern edificiu cultural cu­prinde o sală de spectacole cu o capacitate de 400 de­ locuri, bibliotecă comunală, sală de lectură și două săli destinate cercurilor tehnice. Foto : I. Becheru > «Hm 1 j La C.A.P. Palilula cele 100 familii de albine sunt exemplar întreținute. în foto , cooperato­rul Ștefan M. Petcu, la lucru. A DOUA BRIGADĂ UTECISTĂ DE MUNCĂ La fabrica de aparataj elec­tric din cadrul uzinei „Electro­­putere“ a luat ființă o nou­ă bri­gadă de muncă utecistă orga­nizată pe criteriile de activitate ale primei de acest gen înfiin­țată cu două luni în urmă, la fabrica de mașini electrice ro­tative. Cunoscînd rezultatele deosebite obținute de tinerii de la mașini rotative, este mai mult ca sigur că și cei de la aparataj vor înregistra aceleași succese.

Next