Inainte, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8470-8495)

1972-06-23 / nr. 8489

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN IWWWWftW^JWMT J WWWmWUWW^AWtf W WW WWWmW^W^JW W W W W W W W W W W W W WWWWWWWUWWWW' JN­NTÎMPINAREA COTERINIE NATIONALE A P.C.R. Și A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Cronica insufletitoarei consemnează noi fapte întreceri socialiste și succese de seamă­­ , In cinstea Conferinței extraordinare a Organizației județene de partid, la Fabrica de confecții Craiova. In secțiile de producție sau în sala de expediție se ambalează zilnic, cu grijă, elegant, în cutii speciale de carton mii și mii de confecții purtînd emblema Fabricii de confecții Craiova. Atît pe piața internă cit și la ex­port, produsele acestei mo­derne unități a industriei ușoare românești sunt tot mai mult solicitate și apre­ciate. Dar comuniștii, și după exemplul lor, cei peste 5 000 de salariați ai fabricii, în mare majoritate femei cali­ficate la locul de muncă, nu s-au oprit aici. După profundă analiză, ei au găsit o de cuviință, și după aceea au hotărît, să producă mai multe confecții, mai frumoa­se și în condițiile unei efi­ciente economice cit mai ridicate. Răspunzînd che­mării conducerii partidului, ei s-au angajat să realizeze cincinalul în patru ani. Totodată, și-au propus să dubleze angajamentul în în­trecerea socialistă pe anul 1972, de la 15 milioane pro­ducție suplimentară ce­ pre­­văzuseră inițial, la 30 mi­lioane lei. Acum, în această perioadă de puternic avînt creator, prilejuit de Conferința extra­ordinară a organizației ju­dețene de partid și de măre­țul eveniment care va avea loc in iulie — Conferința Na­țională a P.C.R.—, toate for­țele, întreaga energie umană din fabrică sunt racordate la același numitor comun : transpunerea în viață, punct cu punct, a angajamentelor asumate in marea întrecere a țării. Cu fiecare zi ce trece, apar și se materializează noi inițiative valoroase care contribuie la creșterea pro­ducției și a productivității muncii, la îmbunătățirea calității și reducerea siste­matică a prețului de cost. Despre o astfel de iniția­tivă ne-a vorbit, zilele tre­cute, comunista Zoe Ranița, șefă de secție. La indicația sa, ajutoarele de maistru Eugenia Brebenei și Niculina Pițigoi s-au sfătuit cu cele mai bune muncitoare șablo­­noare din sala de croit ro­chii, între care Maria Făinuș, Fica Cojocaru­, Maria Radu, Georgeta Briceag și altele, asupra căilor și posibilități­lor de reducere a consumu­rilor specifice de materiale, fără a prejudicia cu ceva calitatea confecțiilor. Un cal­cul sumar le-a permis să ajungă la concluzia că, spre exemplu, la o comandă de 1000 bucafi confecții se pot economisi 50 metri țesătură. AUREL POPESCU (Continuare în pag. a III-a) Protagonistele interesantei ini­țiative : Zoe Bănița, Eugenia Brebenei, Niculina Pițigoi, Maria Fainiș, Maria Radu, Georgeta Briceag, Maria Boțoi și lorda­­che Ioana Foto , R. Florian 200 rochii lunar —..........­­ ....- ---------- " ------------- -­­ din materiale economisite în trecerea sondorilor craioveni pe înalte coordonate H ÎN PAG. III = Tudose, excavatoristul din brigada lui­iculescu rVAWJWAWA,AVAV/,VA\W.V.VA,.V.W.,.V.,.VAV.V.V.V.,.V.,.,.V,V.V,V.,,y.,.V/AVA'W.W,V.'.W,V,'.W.WAVA Azi vi informăm despre ; Secția pentru produs margarina și grăsimi hidrogenate — Podari După cum s-a mai anunțat, de curînd, pe lingă Fabrica de ulei „Oltenia" — Podari a început construcția unei sec­ții de mare capacitate pentru produs margarine și grăsimi hidrogenate. Amănunte despre acest important obiectiv al industriei alimentare ne-au fost furnizate de tovarășul Ing. Dumitru Vierița, direc­torul fabricii. — In primul rînd, țin să arăt că acest obiectiv este al doilea de acest fel din țară, după Fabrica „Unirea“ din Iași. Construirea acestui obiec­tiv a fost impusă de necesita­tea diversificării produselor a­­limentare pe bază de vegetale. Se vor produce grăsimi aici margarină tip „Ideal“ și „Marga“ și plantalul de vară și iarnă. — Ce materii prime se vor folosi pentru obținerea acestor produse ? — Secția de margarină și grăsimi hidrogenate va utiliza ca materii prime uleiurile din floarea-soarelui și din soia, ca­re se produc în fabrica stră, precum și adausuri nou­de lapte, vitamine, substanțe aro­matizante și altele. Valoarea nutritivă a margarinei, precum și calitățile ei organoleptice și unele însușiri de ordin medical o recomandă ca un excelent înlocuitor al untului. — Am dori să faceți cîteva referiri și la utilajele care vor asigura desfășurarea în bune condiții a procesului tehnologic preconizat să se aplice aici. — Această secție se constru­iește pe baza unui proiect în­tocmit de Institutul de cerce­tări și proiectări alimentare din București. Ea va fi înzestrată cu utilaje moderne și com­plexe de proveniență româ­nească și din import. Printre acestea, se află o­­ instalație pentru solidificarea uleiurilor, o instalație de rafinare a produselor rezultate în urma solidificării, o instalație de emulsionare a a­­mestecurilor de uleiuri cu lap­te și Ingrediente, un depozit frigorific pentru răcirea produ­selor și diferite mașini de am­balare. — Cînd va intra în funcțiune această secție ? — Potrivit termenului stabilit prin planul de investiții, sec­ția de margarină și grăsimi hi­drogenate va intra în funcțiu­ne, cu întreaga capacitate, în cursul ultimului trimestru anului viitor. Lucrările de exc­ar­cație au fost încredințate Trus­tului de construcții industriale din Craiova.­ ­, ION VWBH 23­­ IUNIE 1972 ANUL XXVIII NR. 84^ 4 PAGINI § 3« BANI . Încheierea vizitei in țara noastră a prințului NORODOM SIANUK, șeful statului Cambodgia Joi dimineața, Alteța Sa Re­gală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, pre­ședintele Frontului Unit Națio­nal al Cambodgiei, și Alteța Sa Regală, prințesa Monique Sia­nuk și-au încheiat vizita oficia­lă de prietenie făcută în țara noastră la invitația președinte­lui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, președintele Consiliului Națio­nal al Frontului Unității So­cialiste, secretar general Partidului Comunist Român, al Nicolae Ceaușescu, și a tova­rășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Al­tețele lor Regale, prințul No­rodom Sianuk și prințesa Mo­nique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internațional Bucu­­rești-Otopeni, împreună cu to­varășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Con­stantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, Marin Alexie, ambasado­rul Republicii Socialiste Româ­nia acreditat pe lângă șeful sta­tului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale Româ­niei și Cambodgiei. Pe frontis­piciul pavilionului central al a­­erogării se aflau portretele to­varășului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom Sianik. U­­rarea „Trăiască prietenia și so­lidaritatea militantă dintre po­porul român și poporul cam­bodgian“ se putea citi pe o ma­re pancartă înălțată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i sa­lute pe solii poporului cambod­gian tovarășii : Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Ver­­deț, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai gu­vernului, vicepreședinți ai Ma­rii Adunări Naționale, condu­cători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali. Erau de față șefi de misiuni diplomatice acreditați in țara noastră și alți membri ai cor­pului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 de sal­ve de artilerie. Prințul Noro­dom Stanik și președintele Nicolae Ceaușescu trec în revis­tă garda de onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, de la persoanele oficiale române prezente pe ae­roport. Oaspeții răspund înde­lung aclamațiilor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii aflați pe aeroport, își iau rămas bun de la conducătorii partidului și­­ statului nostru. La despărțire, prințul Noro­dom Sianuk și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mîinile, se îmbrățișea­ză. Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianuk își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oas­peților buchete de flori. Avionul special cu care călă­toresc înalții oaspeți cambod­­gieni decolează, îndreptîndu-se spre R.P. Albania. Pînă la fron­tiera țării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacție ale forțelor armate ro­mâne. (Agerpres) Vizita tovarășului­­ Ștefan Voitec în județul Dolj Prezent în județul nostru pentru a participa la Confe­rința extraordinară a Organi­zației județene de partid, to­varășul Ștefan Voitec, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., preșe­dintele Marii Adunări Națio­nale a R. S. România, făcut ieri o vizită de lucru a în municipiul Craiova și ju­dețul Dolj. In tot timpul vi­zitei, tovarășul Ștefan Voitec, a fost însoțit de tovarășul Constantin Băbălău, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­țean Dolj al P.C.R. In cursul dimineții, tovară­șul Ștefan Voitec a vizitat clubului Uzinei „Electroputere“, șantierul de construcție Uzinei „7 Noiembrie“, șantie­at­rul Teatrului Național, iar în după-amiaza aceleiași zile a vizitat Complexul interco­­operatist pentru creșterea și îngrășarea porcilor de la Cerăt, precum și unele tarlale ale I.A.S. Segarcea, de pe care Cine se urcă mai repede pe­ tobogan? Aspect de la locul de joacă din Brazda lui Novac Operativitate maximă la și conservarea (Pe marginea Dăbuleni unor constatări în cîteva unități agricole) In întîmpinarea Conferinței Naționale a partidului și celei de-a XXV-a aniversări a a proclamării Republicii, membrii cooperativelor agricole și lu­crătorii din întreprinderile a­­gricole de stat din județul nostru s-au angajat să-și re­­dimensioneze angajamentele i­­nițiale privind sporirea produc­ției de carne, lapte, lină și alte produse animaliere nece­sare îmbunătățirii continue a aprovizionării populației cu alimente și a industriei cu ma­terii prime. Strîngerea Și con­servarea în cel mai timp posibil a furajelor scurt — cultivate, perene, a fînețelor naturale — constituie o etapă hotărîtoare în îndeplinirea an­gajamentelor asumate. Desfășurînd larg întrecerea socialistă, mecanizatorii și ceilalți lucrători de la ferma pr. 7 Sopot a I.A.S. Breasta au reușit, pînă zilele trecute, paralel cu­­ executarea celorlal­te munci de sezon, să cosească, să baloteze și să transporte în aria de furaje final natural de pe 120 din cele 150 ha. Prin grija șefului de fermă, ing. Constantin Neacșu, s-a asigurat folosirea întregii ca­pacități de producție a mijloa­celor mecanice și manuale. Au fost astfel folosite: — întreaga zi-lumină, — două cositori me­canice, trei prese de balotat, o greblă păianjen și nouă remorci. In ziua de 20 iunie, pe suprafața cu finețe naturale dintre Pietroasa și Urdinița, tractoriștii Ștefan Vochescu, Sandu Lăutaru și Ionete Alecu lucrau la balotarea finului, iar Ion Stănciulescu și Gheorghe Stănciulescu la cosit și greblat. — Noi am organizat în așa fel munca — relata tehnicianul Ion Marcău — încît fiecare cositoare mecanică să aibă zil­nic asigurate cel puțin trei cuțite de schimb. Deoarece din cauza ploilor și vinturilor din ultimele zile fînul­ pe alocuri, este culcat, sîntem nevoiți să efectuăm cositul din două di­recții. Constatăm cu satisfacție că producția de masă verde — cel mai ieftin nutreț care de­termină creșterea producției animaliere — este mai mare și de calitate incomparabil mai bună decit anii trecuți. De aceea, pentru a evita pierde­rile de substanțe nutritive am luat toate măsurile ca, în cel mult două zile, întreaga canti­tate de fîn să fie depozitată și conservată în aria de furaje. La intrarea în Gogoșița am întîlnit la­­ lucru aproape de cosași în frunte cu briga­d0 oierul de cîmp Ion Nica. Din discuțiile cu Matei Bălan, Con­stantin Sopoțanu, Haralambie Trancă, Ion­­ Chelu, Ilie Popa, Ilie S. Martin, Marin Cojo­­caru — oameni care participă efectiv la muncă și sînt re­cunoscuți in întreg satul pentru calitatea lucrărilor executate — am reținut hotărîrea coope­ratorilor din Gogoșița de încheia, în cel mai scurt timp a posibil, cositul lucernei pe cele 25 ha spre a o depozita în finalul construit de curînd în capacitate de 80 tone. De altfel, după cum sublinia tov. Ion Dincă, președintele și inginerul șef al cooperativei, folosindu-se în principal ma­terialele din resursele locale, la Gogoșița va fi construit, în zilele ce urmează încă un fînar cu o capacitate de 80 tone. Din apropierea punctului nu­mit „Țoța“ și pînă dincolo de Paia, precum și peste dealul „Ciochina“ spre „Zuluiata“, „Obîrșie“, „Rafaila“ lingă pă­durea „Pirtei“ se întind mari suprafețe cu pășuni și finețe naturale ale cooperativei a­­gricole din Botoșești-Paia.­­ Indeplinindu-și sarcina ce i-a fost trasată — sublinia tov. Bebe Năstase, secretarul comi­tetului comunal de partid și președintele comitetului execu­tiv al Consiliului popular co­munal — tov. Constantin Videi, responsabil cu baza furajeră și secretar al comitetului de partid din cooperativa agrico­lă, a izbutit să asigure cosirea finului de pe 28 ha în numai A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) , strînsul furajelor Aspect coti­dian pe o­goarele I.A.S. • In cursul zilei de astăzi, cunoscutul ansamblu folclo­ric „Mugurelul" al sindica­tului Uzinei „Electropu­­tere" va pleca la Nanterre (Franța), oraș înfrățit cu Craiova, ca răspuns la in­vitația municipalității din Nanterre. Artiștii craioveni vor susține mai multe spec­tacole în orașul înfrățit francez, precum și în alte localități, urmînd să revină în țară pe data de 4 iulie a.c. Dorim cunoscutului an­samblu craiovean mult suc­ces ! • Convinși de rezultate­le foarte bune obținute de cele două brigăzi de mun­că utecistă create cu cîtva timp în urmă la fabricile de aparataj și mașini elec­trice de la „Electroputere“, organizația U.T.C. de la Fabrica de transformatoare din cadrul aceleiași uzine a creat, de curînd, la ate­lierele împachetaj și cuve, brigăzi asemănătoare, nu­mărul 3 și, respectiv, 4. • Locuitorii comunei Cer­­nele participă intens la con­strucția noilor obiective ce vor îmbogăți zestrea edili­tară a localității lor. Prin­tre acestea se numără noua școală de 10 ani cu trei săli de clasă și laborator, maga­zinul universal cu etaj, ca­re va dispune de o supra­față comercială de 500 mp, și magazinul sătesc din sa­tul Rovine, care va fi con­struit în întregime prin contribuția voluntar-patrio­­tică a cetățenilor. • La Călărași, începutul noului an școlar va debuta cu darea în folosință a u­­nui nou local de școală de 10 ani, care va avea opt săli de clasă și un modern la­borator. Pentru construcția acestui edificiu școlar, pe lingă contribuția voluntar­­patriotică a cetățenilor din comună, s-au investit fon­duri importante de la buget. • Comitetul județean de cultură și educație socialis­tă organizează, timp de o lună, in comuna Giubega, un curs de instruire prin cercetare socio-culturală cu 45 de directori de cămine din comunele județului. Cursul s-a deschis pe 20 iunie. Secțiile teoretice, precum și supravegherea cercetării socio-culturale vor fi susținute de cerce­tători din București, repre­zentanți ai publicațiilor cu profil cultural, cadre didac­tice universitare din Cra­iova.

Next