Inainte, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8470-8495)

1972-06-24 / nr. 8490

I Proletari din toate tarile, uniti­va I nainte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Azi, la Craiova, se desfă­­șu­șoară lucrările Conferinței­­ extraordinare a Organiza­­­ției județene Dolj a P.C.R. . Reprezentanții celor aproape g­67 O0o de comuniști din fa­ta­brici și uzine, șantiere, u­­­nități agricole socialiste, in­i­­stituții, vor dezbate, într-o Ui atmosferă de înaltă respon­­­sabilitate și spirit partinic, g modul cum s-au înfăptuit­­ sarcinile revenite județului­­ nostru din hotărîrile " Conferinței Națio­­­nal" din decembrie 1967 și­­ ale Congresului al X-lea al­­­ P.C.R. privind perfecționa­și­rea conducerii și planifi­­­cării activității economico­- sociale, dezvoltarea demo­­s­crației socialiste și sistema­­­tizarea localităților rurale.­­ Totodată, din rîndul celor­­ mai destoinici comuniști,­­ Conferința va alege azi pe cel SUCCES DEPLIN CONFERINȚEI JUDEȚENE DE PARTID­ care vor reprezenta Orga­nizația județeană de partid Dolj la Conferința Națio­nală a partidului ale că­rei lucrări vor începe la 18 iulie 1972. Eveniment important viața social-politică a ju­­u­dețului, Conferința județea­nă de partid va consemna că cei aproape cinci ani care au trecut de la Conferința Națională din 1967 au consti­tuit, pentru toți cei ce mun­cesc pe meleagurile Dolju­lui, ani de m­uncă intensă, de eforturi creatoare, de mari succese și afirmare a inteligenței, hărniciei și spi­ritului lor inventiv. In a­­cești ani, în Dolj, politica partidului a rodit în nenu­mărate înfăptuiri. Bucurîndu-se de sprijinul prețios al conducerii parti­dului, Doljul a beneficiat în perioada 1968—1972 de importante fonduri de inves­tiții, care s-au cretizat in construirea con­peste 100 de noi capacități­­ de producție și alte obiec­tive economice și social-cul­­turale. Producția industrială a crescut, în această peri­oadă, cu un ritm mediu a­­nual de 17,2 la sută, ritm superior celui realizat pe țară. Deosebit de semnificativ este și faptul că actualul cincinal, etapă importantă în făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate, se realizează cu succes în județul nostru. In primul an al său a fost realizat de­ja un spor de producție de 167 milioane lei, iar pe pri­mele cinci luni încheiate din acest an planul a fost depășit cu aproape 100 mi­lioane lei. Alături­­ d­e industrie, rea­lizări importante au fost obținute in dezvoltarea a­­griculturii județului. Urma­a­re a investițiilor acordate, preocupării susținute a Comitetului județean de­­ partid, agricultura Doljului cunoscut importante transformări calitative, dezvoltare intensivă puter­­­nică, în ultimii patru ani, producția globală a crescut cu 64 la sută în I.A.S. și cu 25 la sută în C.A.P. Demne de subliniat sunt mai ales rezultatele obținute în do­meniul creșterii animalelor ceea ce va permite ca sar­cinile actualului cincinal să fie realizate cu mult timp înainte de termen. (Continuare în pag. a II-a) ffeuü -AAUI*- JXpiLI " ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R.:: $1 A CELEI DE A XXV A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Uzina „Electroputere" Craiova. Echipa comunistului Aurel Mernea se evidențiază lună de lună prin rezultatele remarcabile pe care se obține. în fotografia noastră vă prezentăm pe membrii acestei formații efectuînd ultimul retuș la un lot de apa­­rataje electrice (CESA) de 110 kW. Foto : Florian Roșoga în I.A.S. Răspunzînd chemării Comite­tului județean de partid, mun­citorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile agricole de stat au depus eforturi deosebite în ultimele zile, străduindu-se să folosească întreaga zi-lumi­­nă, toate forțele și mijloacele la strîngerea și depozitarea re­coltei de orz, la celelalte lu­crări de sezon. Ca urmare, ei raportează Conferinței județe­ne de partid că au reușit să încheie recoltatul și înmagazi­natul orzului de pe toate cele 5­781 ha. Datorită aplicării în complex a tehnologiilor avan­sate, producția medie pe trust a fost depășită cu circa 300 kg la ha. Numeroase întreprinderi au obținut, de pe întreaga su­prafață cultivată, producții mult mai mari decit cele planificate și decît prevederile angajamen­telor asumate în întîmpinarea Conferinței Naționale a parti­dului. De exemplu, producția medie s-a ridicat la 3600 kg la ha la I.A.S. Băilești, 3 300 kg la ha la I.A.S. Giubega, 3 450 kg la ha la I.A.S. Segarcea. O dată cu încheierea strin­­gerii recoltei de orz toate for­țele și mijloacele au fost orien­tate la recoltatul griului. La I.A.S. Segarcea, de pildă, grîul a fost strins, pînă zilele tre­cute, de pe 600 ha, iar la I.A.S. Băilești și Giubega de pe­ cîte 100 ha. Și la cultura griului producțiile depășesc sensibil prevederile planului și angaja­mentele asumate. De pe supra­fețele recoltate, producția medie la hectar este, pînă în prezent, de 3600 kg la I.A.S. Băilești, 3100 kg la I.A.S. Segarcea și 3000 kg la I.A.S. Giubega — a­­dică cu circa 300 kg mai mare la ha față decît s-a stabilit ini­țial. Dezvoltînd experiența a­­cumulată pînă­ acum, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat sînt hotărîți să termine, cît mai grabnic posibil, recoltatul griu­lui de pe cele 18 672 ha. Intreaga milă de orz—în hambare și, poate, desființarea unei lămpi de petrol. Dar mahalalele nu Termoenergeticienii craioveni raportează Planul semestrial a fost realizat cu un avans de 10 zile Referindu-se la realizările cu care harnicul colectiv al Centralei electrice de termofi­­care Craiova intîmpină Con­ferința extraordinară a Orga­nizației județene de partid, directorul tehnic al C.E.T., ing. I. Lelinschi, ne relata că, la 21 iunie a.c., cu o decadă mai devreme, întreprinderea respectivă a realizat 50 la sută din planul anual de producție. Energia electrică produsă de puternicele generatoare ale u­­nității, pînă la data amintită, este cu 1,2 la sută mai mare, iar energia termică este cu 29,2 la sută sporită față de prima jumătate a anului 1971. Comparativ cu aceeași perioa­dă, consumul specific de căl­dură pentru producerea ener­giei electrice a scăzut cu 2 la sută, ti­mpul de utilizare a puterii instalate a fost cu la sută mai mare, iar coefici­­­entul de disponibilitate a cres­cut cu 10 la sută. In ceea ce privește alinierea în dispozitiv, incidentele care provoacă stag­nări în funcționarea agregate­­­lor au fost reduse cu 31 sută. In același timp, toți con­sa sumatorii au fost deserviți la nivelul solicitărilor. Discuțiile purtate cu alți interlocutori au evidențiat preo­cupările majore, realizările e­­vidente la locurile de muncă. Kalasz Kalman, maistru prin­cipal la utilaj greu ! „Pînă la Conferința Națională a partidu­lui vom aplica trei inovații : înlocuirea cămășilor de cilin­dru la motoarele W 71, recondiționarea Michigan arbori­lor cotiți la motoarele D.E.T. 250 CP și înlocuirea compre­­soarelor de la buldozerele Michigan W 71. Prin aceste inovații se elimină importul u­­nor produse. In acest sens, se remarcă comunistul Al. Hul­ban, I. Sîrbu, C. Boureanu și I. Tudor“. Marius Drăniceanu, șef sec­tor cazane: „In această lună am avut o reparație la caza­nul nr. 3, pe care am execu­tat-o, conform angajamentu­lui, cu 5 zile mai devreme. Piesele din import le-am înlo­cuit cu cele realizate în uni­tatea noastră. S-au remarcat comuniștii M. Tamna și C. Pet­­cu, precum și F. Călin, V. Trandafir și P. Bălăci“. Petre Iovan, maistru cipal sector II turbine­i prin­„Și la noi s-au depus eforturi deo­sebite spre a nu se înregistra nici o întrerupere de sarcină pe agregate. Conform angaja­mentului vom preveni orice posibilitate de avarie și vom scurta termenul de reparație curentă la turbinele 7 și 8 cu 4 zile". Foarte lapidare, dari reușesc doar aceste rîn­­în mică măsură să redea o imagine cît mai fidelă a unei­­ munci entuziaste, care concentrează eforturile a sute și sute de oameni, de la director și pînă la muncitor, dedicate importantului eforturi eveni­ment din viața politică a ju­dețului nostru : Conferința extraordinară a Organizației județene de partid. ȘT. ARDELEANU t! I \ \\\sss\s\\ss\\*­\\\\\\\ \\s\\\\ Deschiderea expoziției Dezvoltarea județului Dolj in perioada 1967 -1972“ Ieri, s-a deschis în holul Universității din Craiova, în prezența unui numeros pu­blic, Expoziția „Dezvoltarea județului Dolj în perioada 1967—1972“. Panglica inau­gurală a expoziției a fost tăiată de tovarășul Constan­tin Băbălău, membru su­pleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului ju­dețean­ de partid Dolj. La festivitate au fost prezenți și tovarășii : Mihai Burche­­șin, Ilie Bădicuț și Ion Ce­­tățeanu — secretari ai Co­mitetului județean Dolj al P.C.R., alți membri ai birou­lui și Comitetului județean de partid. După momentul inaugural, tovarășul Con­stantin Băbălău, ceilalți membri ai biroului și Co­mitetului județean de partid au vizitat expoziția. Desfă­șurată pe spații ample — panouri, machete, grafice, fotografii, mulaje ori pro­duse ale unor unități — expoziția organizată de că­tre Comitetul județean de partid în ajunul Conferinței extraordinare a Organiza­ției județene de partid și în cinstea Conferinței Națio­nale a P.C.R., înfățișează sugestiv vizitatorilor măre­țele înfăptuiri economice și social-culturale din județul nostru în perioada celor a­­proape cinci ani trecuți de la Conferința Națională partidului din 1967. Dinami­a­ca dezvoltării în ritmuri înalte a tuturor sectoarelor și domeniilor de activitate din județul nostru este con­semnată in cifre grăitoare, marcînd salturile înregistra­te de industrie, agricultură, cultură și învățămînt, pe harta mereu înnoitoare a Doljului. Edificatoare sînt, în acest sens, creșterile spectaculoase înregistrate la principalii indicatori tehni­­co-economici în perioada a­­mintită. Astfel, față de 1967, în acest al doilea an al cin­cinalului, producția globală industrială crește în propor­ție de 429 la sută la con­fecții , 408 la sută la in­dustria chimică , 255 la sută la energie electrică și ter­mică, 209 la sută la prelu­crarea metalelor, 199 la su­tă — materiale de construc­ții, 159 — alimentară, dar productivitatea muncii sporit in proporție de 161 a1 la sută. Remarcabile succese sunt consemnate și pe pa­nourile reprezentind agricul­tura socialistă a județului. Așa de pildă, producția glo­bală a crescut în perioada ultimilor cinci ani cu 48 la sută, cea animalieră cu 46 la sută, iar cea vegetală cu 45 la sută. Cele două mari și moderne sisteme de iri­gații : Calafat-Băilești și Sadova-Corabia — obiective realizate în acești ultimi ani, cuprind peste 100 000 ha de pe care se recoltează în medie 6000 kg porumb boa­be la ha și 3000—3500 kg grîu/ha.. în cadrul expoziției se derulează, sub privirile vi­zitatorilor, salturile cantita­tive și calitative pe care le-au înregistrat, grație a­­plicării cu consecvență în viață a politicii științifice a partidului nostru, colective­le de muncă de la Uzinele „Electroputere“ și „7 Noiem­brie“, cele de la U.M.M.R.,­ U.R.A., Combinatul chimic, T.C.I. și altele. Deschisă zilnic, între ore­le 8—12 și 17—20 (duminica 8—12), expoziția, cuprinzind în sinteză importantele în­făptuiri ale oamenilor mun­cii din județul nostru, con­stituie o minunată frescă a timpurilor înnoitoare în ca­re trăim. T. LUCIAN Consiliul intercooperatist •■ [UNK]a w m militează pentru modernizarea agriculturii Cînd mi-am propus sa ana­lizez modul cum își îndepli­­nesc unele consilii intercoope­­ratiste din județul nostru me­nirea pentru care au fost crea­te, aveam senzația că abordez un domeniu oarecum abstract. Stăpînit de­ acest gînd am discutat cu ing. Constantin Hi­­țulescu, președintele consiliului intercooperatist Moțăței, și cu tov. Aurel Cioană, inginer șef al C.A.P. „1 Mai“ Maglavit, ca­re, însă, ne-au furnizat relatări foarte concrete despre proble­ma respectivă. — In general, consiliul no­stru intercooperatist a mers încă de la început pe linia în­deplinirii în întregime a misiu­nii ce i-a fost încredințată — ne spunea tov. Aurel Cioană. Din inițiativa sa, în cele cinci cooperative agricole care fac parte din consiliu, cele din Moțăței, Dobridor, Hunia și Maglavit, s-a întreprins largă acțiune de masă pentru o organizarea cît mai bună a muncii în acord global. Acest sistem de muncă a fost aplicat în toate cooperativele noastre agricole, pe toate suprafețele cultivate cu prășitoare, în sec­torul legumicol, în plantațiile viticole și în zootehnie.­­ Numai așa se explică fap­tul că în momentul de față cele cinci unități au executat în întregime și a treia prașilă pe cele 17 000 ha cultivate cu porumb, 3 000 ha cu floarea-soa­­relui și 910 ha cu sfeclă de za­hăr — completa­tor. Constau­ ancheta noastră tin Huțulescu­. Cu ajutorul con­siliului intercooperatist, unele unități au reușit să depășească ușor necazurile apărute în a­­ceastă primăvară la cultura prășitoarelor. Datorită atacului unor dăunători și efectelor ne­gative ale fluctuațiilor de tem­peratură de la sfîrșitul lunii aprilie, cultura porumbului s-a compromis și a trebuit să fie reînsămînțată pe însemnate su­prafețe atît la Maglavit, cît și la Moțăței. Ca pentru a se obține o Maglavit, recoltă bună de porumb boabe s-a în­sămânțat, pe suprafața compro­misă de 150 ha, hibrid dublu din grupa 100. Sămînța a fost procurată la intervenția consi­liului intercooperatist, unitatea nedispun­înd de acest hibrid. Aceeași situație, dar pe 300 ha, a fost semnalată și la Moțăței. Aici, însă, s-a­­ însămînțat HD-311, deoarece unitatea nu a manifestat suficientă receptivi­tate față de introducerea unor hibrizi care să diminueze efec­tele negative ale climei și ale atacului de dăunători. — Ce acțiuni a întreprins consiliul intercooperatist pen­tru ridicarea eficienței activi­tății de producție în C.A.P. ? — In această direcție activita­tea noastră s-a desfășurat pe două linii — arăta tov. Aurel Cioană. In primul rînd am început modernizarea planta­țiilor viticole în scopul meca­nizării lucrărilor în acest sec­tor. La începutul anului, in multe plantații viticole, camdată pe suprafața de deo­100 ha, am procedat la scoaterea cîte unui rînd de viță de vie, ceea ce dă posibilitatea să se lucreze cu tractoarele V-400 la stropit și prășit. Aceeași ac­țiune am început-o și în unele livezi de pomi. "într-o planta­ție veche de cai și, pe suprafa­ța de 10 ha, s-a scos, de ase­menea, cîte un rînd, ceea ce a dat posibilitatea să se exe­cute mecanizat lucrările de îngrijire. In legumicultura a­­pare evident aceeași necesi­tate. Bunăoară, la C.A.P. „Stea. M. MARIA (Continuare în pag. a H-a) I­unie, anotimpul vacanței... Iunie, ceasul legiuit și fraged, dimineața ultimului clopoțel de argint al școlii, ningînd cu sunete dulci peste bucuria copilăriei. Vom consemna, în ecoul acestor sunete, o cifră. Potrivit statisticilor, în anul școlar ce s-a sfîrșit au fost cuprinse, în diferitele forme de învățămînt ale județului (de cultură generală, profesional, tehnic, universitar etc.), peste 40 000 de persoane. Raportat la cifra populației, a­­ceasta înseamnă — lucrul e cunoscut — că unul din cinci locui­tori ai Doljului învață. Altfel spus, fiecare familie din județ își are, la ora de față, reprezentantul său pe băncile școlii, „școala“ putind însemna, deopotrivă, și pupitrul elevului „din­­tr-a-ntîia“, și aula universitară, și laboratorul liceului de spe­cialitate, și cabinetul de­ studii, și atelierul din incinta uzinei. Medităm la această cifră sub cerul de aur și diamant al verii, sub ecourile de argint ale clopoțelului de­ vacanță. O cifră ce se înlănțuie în mintea noastră cu altele — suprapuse pe aceeași bandă sonoră — dar măsurînd, în timp, o distanță care înseamnă o altă vîrstă istorică. Cîndva, cu ani în urmă, pe becurile fostei municipalități a Craiovei, vigilența publică ștampilase sticla cu arhicunoscutul aviz­ „furat de la primărie“. Evenimentul — spune cronica orală a urbei — s-a petrecut tot într-o vară, sub ploaia ace­lorași sunete de argint... Dar ce-ar fi însemnat oare, atunci, un astfel de­ furt ? Furtul unui bec electric ar fi putut însemna, în o ultimă instanță, un crîmpei de lumină în mahalaua Sineascăi prea cunoșteau lumina electrică, satele zăceau în întuneric, iar avizul vechii primării suna cinic și gratuit, ca o poantă de umor absurd. (Un ciclofazotron parașutat, să zicem, la Perișor sau la Coțofeni, ar fi fost tot atît de miraculos în inutilitatea lui ca și un bec electric !). La sediul Poștei, în Craiova aceleiași vremi (ca, de altfel, și în alte orașe, inclusiv la Palatul Poștelor din Capitală), jocurile pentru însemnarea adreselor erau legate de pupitre cu lanțuri minuscule. „Presupunînd că jocurile ar fi fost libere — nota, în epocă, Geo Bogza — și că unii oameni ar­ fi luat obiceiul să le fure, cît ar fi putut pierde Poșta ?... S-ar fi furat într-un an o sută de mii sau un milion. Dar un milion de locuri furate în România ar fi fost aproape un act cultural“. De la „riscul unui bec furat“ la nenumăratele localități oltene electrificate în anii noștri e un drum pe care nu-l poate mă­sura simpla statistică, fiindcă însăși electrificarea este un act cultural, iar în pleiada de lumini despletite peste orașe și sate intră sori tineri răspîndind o astfel de lumină, de la că­minul cultural la bibliotecă și școala nouă. .Un condei furat ar fi însemnat, în aceeași epocă, „aproape un act cultural“. Ce-ar fi însemnat, în aceeași vreme, un manual școlar dăruit pe gratis unui copil ? „Condeiele tac, condeiele sînt în lanțuri“, scria în epocă Geo Bogza. Cultura se sufoca într-o tăcere de mausoleu pără­­ginit, într-o vreme cînd, numai în Dolj, cifra analfabeților depășea cifra de azi a celor cuprinși în rețeaua învățămîntului, iar protipendada afla, într-o pioasă reculegere culturală, din MEDITAȚIE LA O VACANȚĂ volumașul despre „Bucarest“ al lui Paul Morand, că Mihai Sadoveanu este... „un binecunoscut autor dramatic“. Rememorăm aceste lucruri sub cerul anului 1972 — un sfert de veac de Republică — în zilele cînd, în sute de școli, in sute de locuri, oameni ai Doljului, oameni ai țării întregi încheie o etapă în care au străbătut, grație condițiilor oferite de statul nostru, veritabilă traiectorie culturală, pe a cărei curbă însuși universul lor spiritual s-a aflat în prefacere. Simpla aliniere de imagini ieri­ azi face inutil comentariul adiacent. Și dacă, totuși, am consemnat mai pe larg aceste imagini, am făcut-o pentru că răgazul vacanței poate constitui — pentru fiecare din noi — un prilej în plus de a medita. De a medita la o condiție. De a medita la ceea ce am putea numi — cu o formulă împrumutată tot de la Geo Bogza — „condiția cunoașterii“ în socialism. P. IVANESCU curier., s. cotidian „SARBATOAREA TEIULUI" Mîine, în pitoreasca pădu­re de la Carpen, va avea loc tradiționala „Sărbătoare teiului". La umbra pădurii a seculare va avea loc un bo­gat program artistic susți­nut de formații de amatori din comunele învecinate — Seaca de Pădure, Orodel, Plenița, Brabova, Predești, Cernătești; își vor da, de asemenea, concursul forma­ții din comuna gazdă — Car­pen. Programul va fi com­pletat de jocuri distractive, tombolă, diferite surprize a­­nunțate de organizatori. • PRIMA FAZĂ A FESTIVALULUI DE MUZICA CORALA (EDIȚIA A DOUA) Astăzi și mîine are loc pri­ma fază a Festivalului de muzică corală „Slăvim Re­publica", ediția a doua, în­chinat Conferinței Naționale a P.C.R. și celei de-a 25-a aniversări a Republicii. La Craiova vor concura astăzi corurile sindicatului învăță­mînt, Direcției regionale C.F.R., Casei de cultură a sindicatelor și ale cîtorva cămine culturale din comu­nele apropiate. Mîine, la Dă­­buleni, vor participa coru­rile căminelor culturale din Amărăștii de Jos, Gighera, Măceșu de Sus, Drănic, Va­lea Stanciului, Daneți, Po­iana Mare și de la Casa de cultură din Segarcea. »

Next