Inainte, martie 1973 (Anul 30, nr. 8701-8727)

1973-03-23 / nr. 8720

âit hotărî­tor a pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen S5MB Cu planul trimestrial îndeplinit Preocupați să transpună ne­abătut în viață hotărîrile Ple­narei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. și ale Conferinței organizației județene de partid, muncito­rii, inginerii și tehnicienii I.I.d­. materiale de construcții și produse chimice Craiova raportează că în ziua de 22 martie au îndeplinit planul maximal trimestrial la pro­ducția globală și marfă. Rea­lizarea este determinată de mai buna organizare a pro­ducției și a muncii, de gene­ralizarea experienței înaintate și întărirea disciplinei. In același timp, colectivul întreprinderii se prezintă și cu îndeplinirea sarcinilor de plan la export. De altfel, tre­buie amintit faptul că în a­­ceastă perioadă, productivita­tea muncii a sporit cu 8 la sută, iar față de aceeași peri­oadă a anului trecut este mai mare cu 19 la sută. La realizările amintite a contribuit și darea în folosin­ță a unui atelier de mase plastice, unde deja s-au pro­dus pînă în prezent peste 5 000 de repere pentru aparatele de radio necesare Uzinei „Elec­tronica“ din București. Există posibilități ca, în pe­rioada care a mai rămas pînă la finele actualului trimestru I.I.L. materiale de construcții și produse chimice Craiova să realizeze, suplimentar, o pro­ducție globală și marfă în valoare de 2 milioane lei. A. POPESCU Acțiuni pentru realizarea prevederilor de plan maximale inscriindu-se în efortul ge­neral al oamenilor muncii din județul nostru pentru îndepli­nirea și depășirea prevederi­lor maximale ale planului pe 1973 — an hotărîtor în reali­zarea cincinalului înainte de termen, colectivul de muncă al Uzinei „7 Noiembrie" din Craiova se preocupă, în pre­zent, de găsirea celor mai a­­decvate căi și metode de lu­cru, care să-i permită să ob­țină sporuri de producție și, pe această bază, venituri mult sporite. In acest context, spe­cialiștii unității acordă o aten­ție deosebită, în acest an, ac­țiunii de asimilare a unor produse noi, cale principală prin care se asigură competi­tivitatea acestora pe piețele internă și externă. In cadrul acestei acțiuni, ei au con­ceput și au introdus în fabri­cație, de curînd, două tipuri noi de mașini și utilaje agri­cole. Este vorba de tocătoa­­rea modernizată TMS-10 — a cărei capacitate a crescut, du­pă o nouă și originală concep­ție, de la 6 la 10 tone, — și de plugul purtat cu 4 brazde, ce lucrează solul la adînci­­mea de 30 cm. Alte mașini și utilaje pentru agricultură sunt prevăzute să se asimileze în acest an, lărgindu-se în acest fel gama sortimentală de pro­duse fabricate la uzina cra­­ioveană, produse cuprinse în actualul cincinal. Există în Combinatul chi­mic din Craiova o instalație în care­ nu se realizează nici acele granule alb-cenușii că­rora le spunem azotat de a­­moniu, uree sau nitrocalcar și nici butanol, acid acetic sau acetat de vinil-monomer. Instalația produce frigul ne­cesar unui număr însemnat de fabrici (minus 35 grade sau minus 15 grade C). In mod normal, la aceste temperaturi apa se solidifică, transformîn­­du-se în gheață. In astfel de situații nu s-ar mai putea realiza circuitul continuu de la fabrica producătoare la u­­nitățile consumatoare și in­vers. Folosindu-se o concen­trație de apă și metanol, cu­noscută sub denumirea de so­lă, nu se mai ajunge la soli­­dificare și astfel respectiv rămîne în amestecul perma­nență lichid. Spre fabricile consumatoare, puternicul „ca­talizator" lichid este trimis prin cei 5 km de conducte de către pompele de mare putere. Procesul de producție deși pare simplu este destul de pretențios. O defecțiune, ori­­cît de mică ar fi ea, ar opri din mers șase fabrici. Se ce­re, așadar, din partea celor care lucrează aici o înaltă pregătire profesională, o dis­ciplină severă și o mare a­­tenție. In prezent colectivul secției răspunde prompt tu­turor solicitărilor reușind să livreze instalațiilor frigul de care acestea au neapărată ne­voie. „Desigur că la început — ne spunea maistrul principal Adrian Ivan, secretarul co­mitetului de partid pe grupul azot I — s-au ivit și unele greutăți inerente. Acestea, însă, ne-au călit, ne-au am­biționat să muncim cu și mai multă abnegație. Din neajun­surile întîmpinate am învățat multe și experiența acumulată o valorificăm din plin. Așa se explică faptul că, la ora actuală, frigotehniștii nici nu pot concepe o manevră gre­șită din vina lor, fac inter­venții rapide și de bună ca­litate, iau parte la reparații și lucrează tot așa de bine ca și mecanicii; sînt disci­plinați și învață continuu a­­tît pentru producție cît și pentru cultura lor generală“. Oamenii despre care ne vorbea comunistul Ivan A­­drian se aflau în secție, în fața panoului sinoptic, urmă­rind cu multă atenție tem­peraturile, debitele, presiuni­le și nivelele, sau lingă uria­șele „inimi“ de oțel urmărin­­du-le pulsul cu atenția omu­lui stăpîn pe el, conștient de­plin de responsabilitatea sa. „In tot ce am făcut, în tot ce am întreprins, lucruri mari sau lucruri mici — ne măr­turisea Aurel Teodorescu — am gîndit îndelung, am mă­surat de două ori și am tăiat o dată, cum se spune. Mi-a plăcut să fac totul temeinic, cu profundă maturitate și a­­ceasta pentru că îmi iubesc meseria. In munca mea, caut să vin cu o contribuție. Cînd nu reușesc sufăr, caut să gîn­­desc mai mult și­ nu preget să cer sprijinul colegului de alături“. Asemenea tînărului respec­tiv gindesc și muncesc în a­­ceastă secție și frigotehniștii GH. TECULESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Producție suplimentară pentru export întreprinderile agricole de stat au realizat și depășit pro­ducția globală planificată la export pe trimestrul I din a­­cest an. Cu aproape zece zile înainte de expirarea terme­nului scadent, lucrătorii din sectorul I.A.S. raportează că au depășit valoarea producției planificate la export cu 236 procente. Asemenea realizări s-au datorat livrării unor can­tități sporite de carne de tau­rine și de fructe deshidratate A. N. 1 1111 VINERI 23 MARTIE 1973 ANUL XXIX NR. 8720 4 PAGINI I 30 BANI ^I Cel mai bun tînăr al nostru“ 55­5 §§ Lapidara caracterizare din titlu aparține tovarășului Traian Bădescu, locțiitorul pre- H §g­ședintelui comitetului sindicatului de la Fabrica de bere — Craiova și vizează pe tînărul Il­ujj din fotografia noastră, operatorul Marin Dragomir, din secția fermentare.­­ La vîrsta de 21 de ani are deja trei ani de cînd lucrează în producție. Șeful secției f­­m spunea că operatorul Marin Dragomir este unul dintre tinerii care s-a integrat cel mai­­­­ rapid în muncă, respectînd întocmai toate obligațiile profesionale. L-am găsit pe frun­­g g­lasul de care vorbim la stația de culturi pure, supraveghind procesul de fermentare a­­ g drojdiei de bere. De fapt, în ce constă greutatea sau frumusețea muncii lui ? „Aceste fi­n două noțiuni se metamorfozează la un moment dat — afirmă Marin Dragomir. Fru­­m­u­musețea unei meserii constă în greutățile pe care ți le impune. O dată ce ai reușit să­­­­ te învingi, ești mulțumit de tine, de munca ta“. §. . Și Marin Dragomir are de ce să fie mulțumit. Calitatea berei craiovene este unanim §§ = recunoscută. Iar tînărul nostru are meritul de a contribui substanțial la ridicarea con­­­­­­tinuă a calității acestei băuturi. g Să imprimăm un ritm alert tuturor lucrărilor de pe ogoare In zona c pe suprafețele zvm­tate In cele mai multe unități agricole, neafectate de băltiri, în principal din zona nisipu­rilor în sudul și, în parte, în zona colinară a județului au reînceput lucrările agricole de primăvară... Dimineața zilei de 21 martie a.c. După ce ur­căm serpentinele de la Bu­­covăț, constatăm că coame­le brazdelor sînt din ce în ce mai „înflorite“. Pe cîmp se aud tractoare, se văd oameni la semănat. Din punctul nu­mit „Rîpa roșie“, ne îndrep­tăm spre valea­ Deznățuiului. Pe o suprafață de 5 ha, unde în toamnă fusese defrișată lu­cerna, tractoristul Constantin Ghiță și cooperatorii Marin Iancu, Ștefan Drugă și Ion Mișcu, de la C.A.P. Sălcuța, lucrau la discuirea terenului și semănatul mazării. — Nu putem aștepta pînă ce peste tot terenul va de­veni bun de lucru — ne spu­ne tov. Nicolae I. Bosa, pre­ședintele cooperativei agricole. Și așa suntem­ destul de întîr­­ziați. Dar o dată cu topirea nămeților, și „zbicirea“ încălzirea vremii pămîntului de către vînt „bătem“ zilnic cîm­­pul in lung și-n lat, pentru a stabili suprafețele — fie ele cît de mici — pe care se poa­te intra cu tractoarele. Pri­viți acolo în dreapta Deznă­țuiului. Pe suprafața aceea de vale avem vreo 20 ha cu lu­­cernă. Ca să nu stea apa pe ea, cîteva zile la rînd, vreo 20 de cooperatori, printre ca­re aș numi pe comunistul Ma­rin Mișcu, pe Ilie Mișcu, Con­stantin Cimbrea și Ștefan I. Alexe, au muncit fără odihnă la săpat de șanțuri și rigole. Acum apa s-a scurs și, în cu­rînd, lucerna va înverzi. Fa­cem tot ce ne stă în putință ca nici o palmă de pămînt să nu rămînă necultivată, ca toate lucrările să fie încadra­te în epoca optimă... Părăsim Sălcuța, trecem prin Plopșor și, în apropierea Vîrtopului, zărim alți oameni la lucru. — Aici la noi — ne spune Panaiotis Mamasidis, ingine­rul șef al cooperativei agrico­le din Vîrtop — se lucrează la amenajarea unui sistem de irigații în punctul „Padina Vulpii“, pe o suprafață de 130 ha, înaintea căderii zăpezii au participat la muncă circa 400 de oameni. Acum însă, am reluat din nou lucrările de amenajare a sistemului de i­­rigații și am început — pe su­prafețele pe care este posibil — pregătirea patului germina­tiv pentru însămînțările din epoca întîi. Lîngă Caraula întîlnim un șir lung de atelaje, remorci și autocamioane încărcate cu gunoi de grajd. Aflăm că pe 60 din cele 100 ha destinate pentru legume s-au adminis­trat deja 4 000 tone, iar în a­­ceste zile se mai transportă alte 600 tone gunoi de grajd, folosindu-se, în principal, trei remorci și un graifăr. Cele relatate pun în evi­dență că aproape peste tot, o dată cu intrarea primăverii în drepturile depline, cu zvîn­­tarea terenului, se poate lu­cra. Esențial este însă să tre­cem cu toate forțele și mijloa­cele la arat și semănat. Datorită condițiilor cu totul deosebite, neputîndu-se lucra cu semănătorile care se afundă, în terenul prea umed, coopera­torii din Sălcuța au trecut la semănatul manual al mazării pe o suprafață de 5 h­a din punctul numit „Deznățui“. Foto : V. Mihăilescu La U.R.A. Craiova • „ZIUA INGINERULUI“ Ieri după-amiază, în sala clubului Uzinei de repara­ții auto din Craiova a avut loc o interesantă acțiune semnificativ intitulată „ZIUA INGINERULUI“. Au participat numeroase ca­dre de ingineri, tehnicieni, maiștri, economiști, mem­bri ai comisiei inginerilor și tehnicienilor, invitați. In fața celor prezenți, inginerul șef cu problemele de concepție, Alexandru Dăbuleanu, a prezentat o informare în legătură cu contribuția cadrelor tehni­co-economice la realizarea temelor de specialitate și măsurile întreprinse în a­­cest sens pentru anul în curs. Pe marginea materialului prezentat s-au purtat discu­ții fructuoase. • AMZA PELLEA, NUMIT DIRECTOR AL TEATRULUI NAȚIONAL Ieri, în cadrul unei șe­dințe de lucru, cunoscutul actor Amza Pellea a fost numit director al Teatrului Național din Craiova. Erau de față reprezentanți ai conducerii locale de partid și de stat, membri ai colec­tivului artistic al Teatrului Național. Intr-o scurtă alo­cuțiune, Amza Pellea, noul director s-a angajat ca, împreună cu întregul colec­tiv, să depună eforturi sporite pentru creșterea prestigiului acestei reputa­te instituții de cultură. • LA SFAT CU ȚĂRANII COOPERA­TORI Comitetul județean de cultură și educație socia­listă a organizat, în locali­tățile Pietroasa, Beleți și Sopot, întilniri ale brigă­zilor științifice complexe cu țăranii cooperatori. Cu acest prilej, profesori, me­dici și juriști au purtat un fructuos dialog cu audi­toriul pe marginea ultime­lor hotărîri ale partidului și statului nostru. Cei ce călătoresc pe șoseaua Craiova — Cetate întîlnesc, la ieșirea din Terpezița, în plin cîmp, oameni și utilaje la lucru. Acolo au început de curînd lucrările pentru construirea unui modern complex de îngrășat taurine. După cum ne-a infor­mat șeful punctului de lucru Gheorghe Stăvaru, complexul va avea patru hale, centrală termică, pavilion utilitar, siloz de suprafață, stație hidrofor, castel de apă, trei bazine pentru acumularea uzinei etc. Intr-o asemenea construcție modernă de înalt randament, se vor putea îngrășa anual peste 2600 taurine. Foto : V. Mihăilescu COMUNICAT de în ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Capitolul 1 Dispoziții generale Art. 1. — Structura organi­zatorică a centralelor indu­striale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum și a uni­tăților componente fără per­sonalitate juridică ale cen­tralelor­ — uzine, fabrici, ex­ploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabi­lește în mod unitar, potrivit legii, de organele de condu­cere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. — Se aprobă struc­turile organizatorice tip pen­­tru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în­­ anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va pre­­zenta spre aprobare Consiliu­lui de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri econo­mice, pentru unități asimilate centralelor, pentru întreprin­deri și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. Capitolul II Norme de structură pentru întreprinderi Art. 3. — In funcție de vo­lumul, complexitatea, impor­tanța și specificul activității, structura organizatorică a în­treprinderii industriale sau combinatului cuprinde: A) Structura de producție și concepție: a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activi­tăți productive ; b) laboratoare de control și cercetare ; c) secții de producție, mon­taj, service, precum și pentru alte activități productive ;­­ d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională. a) birouri­­ bj servicii. Art. 4. — Atelierul de pro­ducție, montaj, service și alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de câte un maistru ; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau ac­tivități, depinzînd de natura și specificul procesului de producție, precum și de divi­ziunea muncii corespunză­toare acestuia. Maiștrii lu­crează sub conducerea nemij­locită a șefului de atelier. Dacă volumul activității nece­sită un număr de muncitori echivalent cu patru formații de lucru normate, iar specifi­cul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de a­­telier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor; în cazul unor procese de producție de complexitate de­osebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fie­care atelier avînd numărul de maiștri corespunzător norma­tivelor și este un șef de a­­telier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît în cadrul secțiilor de pro­ducție cit și independent. Art. 5. — Atelierul de pro­iectare se poate constitui da­că volumul de muncă nece­sită cel puțin 25 de persoa­ne ; în cazurile în care volu­mul de muncă este mai re­dus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor prime, materiale­lor, subansamblelor, produse­lor, precum și unele lucrări (Continuare în pag. a II-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale în temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decre­tează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU Legiferări echitabile, în deplină concordanță cu nevoile cetățenilor și interesele societății socialiste In dezbatere publică Modificările ce se propun — prin cele două proiecte de lege — privind dezvoltarea construcției de locuințe, vîn­­zarea de locuințe din fonduri de stat către populație construirea de case de odih­și­nă proprietate personală, pre­cum și cu privire la adminis­trarea fondului locativ și re­glementarea raporturilor din­tre proprietari și chiriași — reflectă preocuparea partidu­lui și statului pentru perfec­ționarea legislației locative în spiritul principiilor eticii și e­­chității socialiste. La Combinatul chimic din Craiova, proiectele de lege în discuție au fost popularizate de către organizațiile de masă și care la rîndul lor au folo­sit mijloace și căi accesibile pentru a face cunoscute tutu­ror angajaților prevederile proiectelor de lege, prin dis­cuții colective, expunerea — integrală sau pe capitole — a prevederilor la gazete de perete, prin afișe, stația de amplificare etc. — fapt ce a făcut ca proiectele să fie bine cunoscute de majoritatea sala­riaților. Numeroși muncitori, ingineri și tehnicieni și-au exprimat deschis satisfacția pentru grija constantă ce o poartă partidul și statul față de îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale tutu­ror celor ce muncesc. Aceas­tă grijă se concretizează și la noi, între altele, prin cele 645 de locuri asigurate în cămi­nele muncitorești, pentru ti­neretul acestei mari unități, precum și a unui număr de peste 200 de apartamente ce au fost date în folosință an­gajaților — numai în ultimii doi ani, din fondul propriu. In cadrul combinatului au fost făcute numeroase propu­neri care se referă la îmbu­nătățirea legislației locative. Dintre acestea am reținut C. BOGHEANU consilier juridic (Continuare în pag. a Il-a) ^jerarex-re-^vsE^^rgforgia.ii.iMiiiii­nwat-J-J Bibioteca Municipală | „ „­c­s­a I­o­v­a ; ■

Next