Inainte, octombrie 1973 (Anul 30, nr. 8884-8909)

1973-10-14 / nr. 8895

=: Proletari din toate țările, m­îti-văl ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN. ANUL­ XXX NR. 8895 DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1973 6 PAGINI 30 BANI "V^WWWVVVVWWdWy’JWViAWdVlftV, ÎN JUDEȚUL NOSTRU S-AU ÎNCHEIAT ÎNSÂMÎNTÎRILE DE TOAMNA TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICULAE CEAUȘESCU Animați de hotărîrea de a traduce întocmai în viață indicațiile de o ine­stimabilă valoare date de conducerea superioară de partid, de dumneavoastră personal, mult stimate to­varășe secretar general, în Scrisoarea adresată or­ganelor și organizațiilor de partid, de stat, tuturor celor din agri­cultură, lucrătorilor o­­goarelor Doljului, în frun­te cu comuniștii, au do­vedit și dovedesc hărnicie și perseverență în efec­tuarea la timp și de bună calitate a tuturor lucră­rilor din campania de toamnă. Cu ajutorul ne­mijlocit al unui număr de peste 52.000 de oameni ai muncii din întreprin­deri și instituții, de elevi și studenți, care au con­tribuit din plin la strîn­­gerea recoltei și elibera­rea terenului ce urma a fi însămînțat, mecanizato­rii și cooperatorii rapor­tează azi cu satisfacție că au reușit să însămînțeze culturile de toamnă pe toate cele 188.000 ha și să creeze premisele pen­tru producții bogate în a­­nul viitor, anul celei de a 30-a aniversări a elibe­rării patriei noastre. In aceste zile, printr-o largă mobilizare de forțe și mijloace depunem cu toții eforturi sporite pen­tru încheierea cît mai grabnică a recoltatului și a livrării la fondul de stat a porumbului, soiei și orezului, a legumelor și sfeclei de zahăr. Vom face și în continuare eforturi ca nimic din recolta acestui an să nu se piardă, totul, pînă la ultimul bob, să fie strîns în hambare. Vă asigurăm și cu acest prilej, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că, în­suflețiți de înaltul exem­plu de viață și muncă comunistă, de înaltul pa­triotism pe care ni-l ofe­ră neobosita Dumneavoas­tră activitate, lucrătorii ogoarelor doljene, sub conducerea permanentă a organizațiilor de partid, vor acționa cu aceeași neo­­bosire, cu aceeași consec­vență și fermitate, pentru îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor ce re­vin agriculturii județului în actualul cincinal pe care îl vom îndeplini si­gur înainte de termen. COMITETUL JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. In continuare, toate torțele se­­ îndreaptă spre:­ ­ ÎNCHEIEREA GRABNICĂ A STRÎNGERII ȘI CONSERVĂRII RECOLTEI PÎNĂ LA ULTIMUL BOR ; TRANSPORTAREA OPERATIVĂ ÎN BAZELE DE RECEPȚIE A TUTUROR PRODUSELOR DESTINATE FONDULUI CENTRAL AL STATULUI • STRÎNGEREA ȘI DEPOZITAREA, ÎN ÎNTREGIME, A FURAJE­LOR , EXECUTAREA DE ARĂTURI PE TOATE SUPRAFEȚELE CE VOR FI ÎNSĂMÎNȚATE IN PRIMĂVARĂ o seri dimineață, la Li­ceul „N. Bălcescu", s-a desfășurat un interesant simpozion dedicat vieții și activității marelui ma­tematician și om de știin­ță român, Gheorghe Ți­­țeica, de la a cărui naște­re se împlinesc o sută de ani. Cu acest prilej, au fost prezentate comuni­cări de un deosebit inte­res științific și documen­tar, de către profesori și elevi ai liceului craio­­vean, precum și de invi­tați de prestigiu, ca prof. univ. dr. N. N. Mihăi­­leanu și prof. univ. dr. Gabriela Țițeica, fiica ma­­relui fiu al Craiovei. 0 In marele cartier de locuințe Craiovița Nouă, O.C.L. metalo-chimice Craiova a deschis, recent, un magazin general cu autoservire. Noua unitate oferă cumpărătorilor o­­biecte de sticlărie, faian­ță și porțelan, vase de bucătărie de diverse mă­rimi, chimicale, precum și o gamă variată de mărun­țișuri pentru uz gospo­dăresc.­­ In cadrul planului de activități al Filialei Dolj a Asociației Filateliștilor din R.S.R., azi, la orele 11,30, va avea loc verni­sajul unei interesante ex­poziții filatelice interju­­dețene, în holul de la parter al Teatrului Na­țional din Craiova. Sunt prezentate exponate ale unor pasionați filateliști din județele Argeș, Dolj și Timiș. Expoziția este organizată cu prilejul ani­versării a 300 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir. I­­ Adunare festivă %consacrată aniversării­­ a 25 de ani­­ de la crearea­­ organelor de­­ securitate Ieri, în sala Teatrului de o­­peretă din Craiova a avut loc o adunare festivă consacrată împlinirii a 25 de ani de la crearea organelor de securitate. Au fost prezenți membri ai biroului Comitetului județean Dolj al P.C.R. și ai Comite­tului municipal de partid, ai consiliilor populare județean și municipal, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obș­tești, conducători de între­prinderi, cadre din organele de securitate și miliție, cadre de rezervă din aparatul jude­țean al Ministerului de In­terne, invitați. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii Gheorghe Petrescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului județean Dolj al P.C.R., președintele Consiliu­lui popular județean, Ion Ce­­tățeanu, secretar al Comite­tului județean Dolj al P.C.R., general maior Constantin Sprîncenatu, șeful Inspectorat­­ului județean al Ministeru­lui de Interne, lt. col. Ște­fan Alexie, șeful Securității județului Dolj. Despre însemnătatea eveni­mentului sărbătorit a vorbit general maior Constantin Sprîncenatu, în cadrul adunării festive au fost înmînate în alte ordi­ne și medalii ale R.S.R. unor ofițeri și subofițeri de secu­ritate. Distincțiile au fost în­mînate de tovarășul Gheor­ghe Petrescu. S-a dat apoi citire Ordi­nului ministrului de interne, de avansare în grad a unor ofițeri și subofițeri. în cuvîntul său, tovarășul Gheorghe Petrescu, după ce a subliniat importanța sărbă­toririi organelor de securita­te, a felicitat călduros pe cei distinși și pe toți lucrătorii din organul județean de secu­ritate și le-a urat noi și mari succese în activitatea viitoare. In încheiere, formațiile ar­tistice ale Inspectoratului ju­dețean al Ministerului de Interne au prezentat un fru­mos program. Aspect din timpul adu­nării festive Foto : FI. Roșoga Un eveniment politic major in viața organizațiilor de partid ADUNĂRILE DE DĂRI DE SEAMĂ Potrivit prevederilor Statutului P.C.R. și pe baza hotărîrii conducerii partidului, în perioada care urmează se vor desfășura adunările de dări de seamă începînd cu organizațiile de bază, inclusiv pînă la cele mu­nicipale de partid. Eveniment cu largi semni­ficații în viața comuniștilor, a fiecărui colectiv, adunările de dări de seamă au menirea de a constitui prilejul unei ample dezbateri, în spiritul exigenței partinice a activi­tății organizațiilor de partid privind aplicarea în viață a hotărîrilor celui de-al X-lea Congres și ale Conferinței Na­ționale a partidului, a ple­narelor C.C. al P.C.R., a ho­tărîrilor proprii luate în sco­pul mobilizării maselor de oameni ai muncii la realiza­rea cincinalului înainte de termen. Tocmai de aceea, adunările de dări de seamă sunt chema­te să analizeze cu exigență, în spirit critic și autocritic activitatea desfășurată, să sintetizeze experiența acumu­lată în vederea generalizării ei și să stabilească cele mai bune măsuri, care să antre­neze pe toți comuniștii și co­lectivele din care fac parte pentru a-și aduce o și mai însemnată contribuție la în­făptuirea programului de construire a societății socia­liste multilateral dezvoltate. Problematica analizei pe care o vor face comuniștii este cuprinzătoare, ea îmbră­­cînd multitudinea preocupă­rilor membrilor de partid, subsumate ideii de întărire necontenită a locului și rolu­lui partidului în viața eco­nomică și socială, î_­ crearea fizionomiei omului nou, în prim plan — în cadrul adunărilor — va trebui dez­bătută contribuția comuniști­lor la îndeplinirea sarcinilor economice și social-politice ce le-au revenit, în felul acesta, adunările vor putea deveni un catalizator al energiilor, o forță capabilă să cultive un și mai viguros climat de mun­că, să stimuleze puterea i’e dăruire în muncă a maselor (Continuare în pag. a V-a) „Electroputere“ — Craiova. Aspect obișnuit de muncă a Fabrica de aparataj Foto : ,R. Florian ovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în municipiul Tg. Mureș Pe itinerariul vizitelor de lucru ale to­varășului Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al partidului, președintele Consiliului de Stat, s-a înscris sîmbătă, 13 octombrie, un nou și important obiectiv — munici­piul Tg. Mureș. împreună cu conducătorul partidului și statului nostru, în această zi au fost oaspeții străvechii așezări transil­vănene tovarășii Dumitru Popescu și Miron Constantinescu. Vizita întreprinsă în orașul de pe Mu­reș, ca și vizitele recente de la Slobozia, Ga­lați și Brăila, a prilejuit secretarului ge­neral al partidului o fructuoasă întîlnire cu oamenii muncii români, maghiari și mari care trăiesc înfrățiți de veacuri ger­pe acest pămînt străbun, muncind înfrățiți pentru propășirea României socialiste. Tema dialogului — aceeași ca în toate celelalte întîlniri ale secretarului gene­ral al partidului cu cei ce muncesc — exa­minarea atentă și concretă, nemijlocită și eficientă a tuturor problemelor importante legate de înfăptuirea programului luminos elaborat de cel de-al X-lea Congres al partidului și a sarcinilor trasate de Con­ferința Națională a P.C.R., stabilirea celor mai potrivite soluții care să confere acti­vității cotidiene pentru realizarea cincina­lului înainte de termen un caracter și mai dinamic. (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarășii lui NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși, Am venit în municipiul și județul dumneavoastră în­­tr-o vizită de lucru și pen­tru a participa la inaugura­rea acestui minunat lăcaș de artă și cultură . Teatrul de stat din Tg. Mureș a putut constata cu multă îm bu­curie că oamenii muncii din municipiul Tg. Mureș și din județul Mureș înfăp­tuiesc cu succes sarcinile ce le revin din programul tra­sat de Congresul al X-lea și de hotărîrile Conferinței Na­ționale ale partidului. (Apla­uze puternice, urale). Folosesc acest prilej pen­tru a vă adresa dumneavoas­tră, participanților la a­­ceastă adunare populară, lo­cuitorilor municipiului Tg. Mureș și județului Mureș un salut călduros din partea Comitetului Central al par­tidului, a Consiliului de Stat, a guvernului, precum și din partea mea personal. (Apla­uze puternice, prelungite, se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“). Am vizitat patru între­prinderi industriale din Tg. Mureș, am ascultat cu mul­tă bucurie cele expuse de tovarășul Iosif Banc și de ceilalți tovarăși care au luat, cuvîntul, cu privire la re­zultatele obținute în reali­zarea planului cincinal, a planului pe 1973. într-ade­­văr, întreprinderile pe care le-am vizitat s-au dezvoltat mult, în toate se execută în continuare lucrări de inves­tiții — îndeosebi la Com­binatul chimic — pentru dez­voltarea și perfecționarea producției. Se poate că industria județului spune Mu­reș se dezvoltă într-un ritm rapid. Odată cu industriali­zarea se dezvoltă orașul, se transformă oamenii, deve­nind participanți tot mai ac­tivi la înfăptuirea mărețului program de făurire a socie­tății socialiste multilateral dezvoltate în România. (A­­plauze puternice, urale). După cum am mai men­ționat recent în cadrul al­tor adunări, în întreaga ța­ră­ oamenii muncii au reu­șit să îndeplinească cu succes sarcinile de plan pe pri­mele nouă luni ale acestui­a prevederilor planului —, industria dezvoltîndu-se în­tr-un ritm de 14,7 la sută. La aceste realizări Mureșul și-a adus contribuția impor­tantă, realizînd planul pe nouă luni în proporție de 102,8 la sută și îndeplinind deja în nouă luni angaja­mentul de depășire a planu­lui pe întregul an. Toate a­­ceste realizări obținute de oamenii muncii din județul Mureș, ca de altfel de în­tregul nostru popor, în dez­voltarea industriei socialis­te, demonstrează pe deplin­ marea capacitate creatoare a clasei muncitoare, a munci­­torilor, inginerilor, tehni­cienilor, a întregului nostru popor, atestă încă o dată — dacă mai era nevoie — rea­lismul planului cincinal, al angajamentelor asumate de multe organizații de partid, printre care și organizația din județul Mureș, de a re­aliza cincinalul într-o peri­oadă mai scurtă. Tot ceea ce am realizat pînă acum, în cei doi ani și nouă luni din an — realizînd și o depășire (Continuare în pag. a II-a) ec Dinamism dezvoltării gândirii economice pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen ! Efectul economic al materializării ideilor în prezent, la întreprin­derea de reparații auto Cra­iova, se acordă o atenție cu totul deosebită acțiunii de autoutilare. Ca argument, iată un scurt bilanț : în 1971, aici au fost realizate, din surse proprii, instalații in valoare de 634 000 lei ; în 1972 — în valoare de 750 000 lei; în cele nouă luni care au trecut din anul curent — a­­gregate valorînd 827 000 lei. Ce demonstrează această curbă ascendentă, dacă nu angajarea cu deplină răspun­dere a colectivului acestei unități în direcția chibzuitei valorificări a tuturor rezer­velor, în vederea realizării unei eficiențe economice cît mai mari ? Discutam, recent, cu ing. Nicolae Șerban, șeful colecti­vului de mecanizare, automa­tizare și autoutilare, despre modalitățile formării clima­tului emulativ, de efervescen­ță creatoare. Interlocutorul a făcut referire imediată la atît de valoroasa inițiativă­: „Dinamism dezvoltării gîndi­­rii economice pentru îndepli­nirea cincinalului înainte de termen !“. „Cînd am preluat-o, ne-am zis : vom reuși, oare, să folosim în așa fel această inițiativă, încît să obținem re­zultate mai bune ca pînă a­­cum ? Și ce-a urmat ? Iată răspunsul : pentru nouă luni, planul nostru de autoutilare prevedea 465 000 lei și am realizat instalații cu o va­loare aproape dublă. Pînă la sfîrșitul anului, vom atinge un milion, cu siguranță. Este hotărîrea tuturor 11. — Cum au fost posibile a­­ceste realizări ? — Preluînd inițiativa de care vorbeam, oamenii au fost puși în situația să gîn­dească mai mult și, mai ales, să nu mai emită idei rupte de viață, ci din acelea care își au izvorul în realitate, în condițiile acestea, constatînd că o idee e valoroasă, am N­. PETOLESCU (Continuare în pag. a VI-a) întreprinderea de reparații auto — Craiova. In fotogra­fie, în prim plan, maistrul C. Răduț Cadru pentru un eventual film despre Cernele. Despre un exemplu de dăruire în muncă. In dreapta și in stingă se des­fășoară ansamblurile­­ arhitecto­nice ale unei tinere industrii craiovene. Poarta de est a bă­­trinei Bănii s-a transformat în­tr-un arc de triumf al prezentu­lui nostru socialist. Benzi de asfalt. Benzi ce se ramifică intr-un colț de oraș ce nu mai poate fi denumit peri­feric. Benzi de asfalt ce duc spre Secția de producție indus­trială a Trustului de construcții Craiova. Printre cei 60 de șoferi care străbat necontenit drumu­rile dintre această unitate și șantierele de construcții din Craiova îl salutăm prin parbriz pe Gheorghe Enachi. Și-l în­trebăm: - Încotro? - Transport apartamente în oraș! Trece pe lingă noi 31-DJ- 2699. La volan, Constantin Smeu. - Încotro? - Transport apartamente in oraș! Autocamioanele trec pe lin­gă noi. Unu, două, opt, șai­zeci... Pe diferite șantiere ale ora­­ șului, macaralele se despovă­rează. Și ele se reîntorc, gră­bit, pe aceleași artere de as­falt și beton, spre același nu­cleu industrial marcat de o sta­ție centrală de betoane cu o capacitate de 300 de metri cubi în fiecare schimb, cu ma­carale turn și portale, cu trei hale imense în care se poate lucra în cele mai bune condiții și vara și iarna, cu baterii de tipare metalice avînd dispoziti­ve ce accelerează durata de întărire a betoanelor. La sectorul prefabricate, aco­lo unde lucrează printre alții comunistul Ion Bratulescu și cei 28 de fierari betoniști din echi­pa pe care o conduce, reali­zările sunt remarcabile. De la începutul anului s-au obținut economii ce însumează 14 tone de fier. Comunistul Ioniță Che­­lu, Constantin Negoi­ță și alți șefi de echipă dau impulsuri acelui du-te-vino de autocami­oane ce fac legătura perma­nentă între Secția de produc­ție industrială Cernele și­­ șan­tierele de construcții. Stația de betoane funcțio­nează ireproșabil. Comunistul Paul Chelaru dirijează buna desfășurare a proceselor meca­nice. Aurel Frunză, un alt me­canic, e receptiv la circuitul or­ganizat in care se încadrează șoferii. Intr-un birou, cu aspect de provizorat, împreună cu Florin Popescu, șeful secției de pro­ducție, dorim să reținem reali­zările acestui colectiv despre care s-au spus puține cuvinte. Și aflăm că el joacă un rol ho­­tăritor in împlinirea podoabelor arhitecturale ce ne uimesc u­­neori : pentru 1973 s-au prevă­zut, la capitolul „diverse con­strucții din beton armat", 3600 de metri cubi, dar s-au reali­zat, numai pînă acum, 3824. La prefabricate din beton s-au pre­văzut, pentru Întregul an, 1000 de metri cubi și s-au realizat, pînă acum, 1006 metri cubi. La elementele pentru planșee tre­buia să se obțină, în primele trei trimestre, 43 000 metri pă­trați și s-au realizat 44 450. Și tot in această perioadă, cei 60 de șoferi trebuiau să du­că, pe șantierele de construcții, printre multe altele, 58 490 de metri cubi de „beton marfă" și au transportat 69 686 metri cubi. Cifre. Cantități de beton ar­mat. Economii de metal. Eco­nomii de cherestea. Scurtarea termenelor de uscare a betoa­nelor. Tragem linie, adunăm și constatăm, la valoarea produc­ției globale, pe primele trei tri­mestre, s-a Înregistrat o depă­șire de peste 2,6 milioane lei. ...Stația de betoane funcțio­nează necontenit. Paul Chelaru, Aurel Frunză și ceilalți sunt la datorie. Autocamioanele pă­trund pe benzile de asfalt spre Secția de producție industrială a Trustului de construcții Cra­iova. Și pornesc de aici, in sens invers, spre inima orașului cu noi apartamente. LUCIAN ZATTI­ NI-CI-2800 transportă... apartamente

Next