Inainte, martie 1978 (Anul 35, nr. 10248-10274)

1978-03-15 / nr. 10260

Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a participat la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republi­cii Socialiste România, participat, marți dimineața, a la plenara comună a consi­liilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană. La sosirea în sală, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cu entuziaste a­­plauze și ovații, participan­ții reafirmînd dragostea și recunoștința fierbinte, devo­tamentul profund pe care oamenii muncii de naționa­litate maghiară și germană din țara noastră le nutresc față de partid și secreta­rul său general, pentru con­dițiile asigurate de a parti­cipa efectiv, în condiții de egalitate, la întreaga via­ță politică, economică și so­cială, la conducerea socie­tății, de a-și manifesta ple­nar capacitățile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pen­tru locul demn ce-l ocupă în marea și unita familie a României socialiste, în prezidiul ședinței, alături de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat loc tova­rășii Virgil Cazacu, Con­stantin Dăscălescu, Janos Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Ver­­deț, Ștefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ștefan Peterfi, vicepreședinte Consiliului de Stat, preșe­­­­dintele Consiliului oameni­lor m­uncii de naționalitate maghiară, Eduard Eisenbur­ger, membru al Consiliului de Stat, președintele Con­siliului oamenilor muncii de naționalitate germană, pre­cum și vicepreședinții Con­siliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară și ai Consiliului oamenilor muncii de naționalitate ger­mană. Au participat, de aseme­nea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat, reprezentanți ai or­ganizațiilor de masă și ob­ștești, oameni de știință, ar­tă și cultură. In deschiderea ședinței luat cuvîntul tovarășul Ște­­­fan Peterfi, care, în numele consiliilor oamenilor mun­cii de naționalitate maghia­ră și germană, a salutat cu deosebită stimă, cu multă căldură și bucurie prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu la lucrările ple­narei comune a celor două consilii. Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentate în cadrul plena­relor celor două consilii. Au luat cuvintul tovarășii Puskas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farma­­ceutic din Tîrgu Mureș, Mi­chael Welter, inginer-șef la Întreprinderea „Porțelanul" din Alba Iulia, Domokos Géza, directorul Editurii „Kriterion“, secretar al Ju­nimül Scriitorilor, Therese Necsasz, inspector general adjunct al Inspectoratului școlar al județului Timiș, Szabó Bela, strungar la în­treprinderea „înfrățirea“ din Oradea, Paul-Mihai Ber­ger, brigadier la C.A.P. Criș-Daneș, județul Mureș, Danesuly Andrei, profesor la Universitatea „Babeș- Bolyai“ din Cluj-Napoca, Josef Eckenreiter, secretar al Comitetului județean Si­biu al P.C.R., și Matai Adalbert, președintele Con­siliului județean Harghita al oamenilor muncii de naționalitate maghiară. In numele membrilor ce­lor două consilii, al tuturor participanților comună, tovarășul la plenara Ștefan Peterfi a rugat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, să ia cuvîntul. (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntul tovarășului Ștefan Peterfi In deschiderea lucrărilor plenarei comune, tovarășul Ștefan Peterfi a spus: In numele consiliilor oameni­lor muncii de naționalitate maghiară și germană vă sa­lutăm cu deosebită stimă, cu multă căldură și bucurie. Prezența dumneavoastră, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, la lucrările plenarei comune a celor două consilii reprezin­tă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului și statului nostru pentru a a­­sigura participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționa­litate, în condiții de depli­nă egalitate, la întreaga via­ță politică și socială a țării. Permiteți-ne să vă rapor­tăm că, în cursul zilei de ieri, s-au constituit cele do­uă consilii și au fost alese, în unanimitate, organele e­­xecutive — birourile aces­tora. Participanții la discuții și-au exprimat adînca lor satisfacție față de marile realizări obținute de oame­nii muncii din țara noas­tră, sub conducerea parti­dului, în îndeplinirea obiec­tivelor social-economice au dezbătut pe larg sarcini­și le care ne revin pentru în­făptuirea hotărîrilor Con­gresului al XI-lea și Confe­­­rințel Naționale ale parti­dului. Lucrările plenarelor au (Continuare în pag. a IV-a) CURIER CON­BIM PREZENTA CRAIOVEANA PESTE HOTARE Cunoscutul dirijor cra­­iovean Teodor Costin, directorul Filarmonicii ,,Oltenia“, a fost prezent, recent, în Portugalia — unde a dirijat două con­certe susținute de or­chestra simfonică a Ra­­dioteleviziunii din orașul Porto. Printre piesele concertate, de un mare succes s-a bucurat „Trip­ticul simfonic“ de Doru­ Popovici. I­MINAREA BULETINELOR DE IDENTITATE La sediul Miliției mu­nicipiului Craiova s-au înmînat buletinele de i­­dentitate unui număr de 120 tineri care au împli­nit virsta de 14 ani. Cu acest prilej, tinerilor li s-a vorbit despre însem­nătatea documentului res­pectiv, despre îndatoriri­le lor de cetățeni ai ță­rii. (Gh. Petrescu, co­­resp.). Cuvîntul tovarășului Eduard Eisenburger Luînd cuvîntul în înche­ierea lucrărilor plenarei, to­varășul Eduard Eisenburger a spus: Am ascultat cu viu interes și cu profundă mîn­­drie patriotică cuvîntarea dumneavoastră, mult stima­te și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, care, pentru noi toți, este un document de o excepțională importanță te­oretică și practică, care sin­tetizează succesele ample obținute în perioada ce a trecut de la Congresul al XI-lea al partidului, de că­tre toți oamenii muncii din țara noastră — români, ma­ghiari, germani și de alte naționalități — în înfăptui­rea obiectivelor stabilite de partid. Ni s-a prefigurat aici, din nou, perspectiva obiective­lor fundamentale ale dez­voltării economico-sociale a patriei noastre socialiste în următorii ani ai cincina­lului, sarcinile de mare în­semnătate ce stau în fața oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate. Expunerea dumneavoas­tră, mult stimate și iubite tovarășe secretar general al partidului, președinte al Republicii, jalonează, în același timp, cu fermitate revoluționară, direcțiile per­fecționării continue a acti­vității pe care consiliile oa­menilor muncii maghiari și germani, sub îndrumarea comitetelor județene de partid, trebuie să o desfă­șoare în viitor, în vederea sporirii rolului acestor orga­nisme, componente ale Frontului Unității Socialis­te, la înfăptuirea mobiliza­toarelor sarcini ce ne revin. Vă asigurăm, mult stimate tovarășe secretar general (Continuare în pag. a IV-a) Investițiilor industriale­maximă atenție! Au trecut aproape două luni și jumătate din cel de-al treilea an al cincina­lului revoluției tehnico-știin­­țifice, iar activitatea pe șan­tierele de construcții indus­triale, deși desfășurată la cote superioare celei din perioada corespunzătoare a anului trecut, nu se ridică la nivelul sarcinilor actuale, posibilitățile existente ne­­fiind integral puse în va­loare. Ca urmare, planul celor două luni încheiate a fost realizat în proporție de numai 69,7 la sută pe to­tal investiții și 64,6 la sută la structura de construcții­­montaj, cifre care reprezin­tă, din volumul anual pla­nificat, abia 10 la sută și, respectiv, 8,5 la sută. Din analizele efectuate de specialiștii Sucursalei jude­țene Dolj a Băncii de in­vestiții a reieșit că princi­palele cauze care au gene­rat amintita situație nu au nici un fel de motivație o­­biectivă, sorgintea restanțe­lor aflîndu-se, în special, în modul precar de organizare și urmărire a activității pe șantiere. In rîndul cauzelor de natură subiectivă se in­clude, în primul rind, ne­­asigurarea de către unități­le de construcții a materia­lelor solicitate de derularea normală a procesului de muncă. Astfel, la dezvolta­rea întreprinderii de trac­toare și mașini agricole, Trustul de construcții indus­triale Craiova nu a adus pe șantier 80 ferme metalice și 50 pane de acoperiș și nu a asigurat necesarul zil­nic de betoane. La Tăbăcă­­ria Bucovăț, șantier unde încă de anul trecut se lu­crează cu... încetinitorul, a­­celași constructor nu a a­­provizionat 44 chesoane pre­fabricate. Ritmuri de lucru scăzute s-au înregistrat și pe șantierele întreprinderii electrocentrale Craiova (constructor G.S.C.I. Tur­­ceni), întreprinderii de re­țele electrice etc. In al doilea rind, rele­vant asupra situației la ca­re ne referim este și faptul că nu s-a acționat cu toată fermitatea pentru frontului de montaj: crearea Prin urmare, în stocuri se află un însemnat volum de uti­laje în valoare de 8 mili­oane lei la întreprinderea de furfurol Segarcea, 2 mi­lioane lei la Combinatul chi­mic, 11,6 milioane lei la I.R.E. Craiova, 6,5 milioane lei la Tăbăcăria Bucovăț. Dacă la acestea mai adău­găm și faptul că beneficiarii de investiții nu s-au preocu­pat din timp de întocmirea documentațiilor in vederea admiterii lucrărilor la fi­nanțare (consemnîndu-se, din această cauză, rămînemi în urmă evaluate la circa 18 milioane lei), avem clară imaginea cauzelor care au condus la înregistrarea unui mare volum de restanțe pe șantierele industriale. Avînd în vedere situația de fapt, reamintim condu­cerilor unităților de con­strucții obiectivul prioritar în domeniul investițiilor, ex­­ il. PETOLESCU (Continuare In pag. a IlI-a) Cantități suplimentare de uleiuri Pe primele două luni din cel de-al treilea an al cin­cinalului revoluției tehnico­­științifice, lucrătorii între­prinderii specializate din Podari au înscris in grafi­cele de producție o cantita­te de uleiuri comestibile mai mare cu 1243 tone de­cit volumul planificat. Con­comitent, la sortimentul margarină, ei și-au depășit cu 50­0 de tone sarcinile re­venite. Rezultat al unei sus­ținute preocupări pentru a­­sigurarea funcționării opti­me a instalațiilor cu care este dotată unitatea, succe­sul a fost însoțit de creș­terea cu 2268 lei pe lucră­tor, peste prevederi, a pro­ductivității muncii. In acest sens, cronica întrecerii so­­­cialiste a consemnat că, In intervalul de referință, cele mai substanțiale realizări le-a dobîndit colectivul con­dus de inginerul Florin Dra­gan. Roata anotimpurilor a adus primăvara in apropierea fe­restrelor noastre. Iarna se re­trage încet către șoaptă, ht­­­înd­ locul celei mai frumoase fiice a anului, cu luminile ci roditoare, ritmate febril de pocnetul mugurilor. Acum, la intersecții zodiacale, se a­­rata speranța, lu­înd chipul mărilor verzi de griu, în cim­­pia doljeană, in care, ferti­lizat de înțelepciunea omu­lui, pămîntul germinează belșugul așteptat și dorit. Cu­? Se știe. Angajamentul doljenilor e cunoscut: 4000 kg in medie la hectar. Nicăieri poate ca în ver­dele lanului de griu nu se ghicește mai convingător do­rul copilăriei, resimțit cu candoare peste ani... Și poa­te la fel de tonifiant, în nesfirșitul verde al cimpiei, recunoaștem însemnele ma­turității umane, a cărei di­mensiune reală o va confi­gura, desigur, in umbra cin­­tecului ciocîrliei, la vară, belșugul adunat și măsurat in miile de kilograme la hectar. In marea cimpie a Dolju­lui, griul a vegetat bine în iarna aceasta, spun specia­liștii. Și nu i-a fost ușor mirificei plante să traverse­ze minta gerurilor și lipsa zăpezii. Ajutorul dat de gos­podarii satelor, prin ferti­lizarea științifică i-au conferit tărie și vigoa­re, iar acum virful verde al plantei a și pornit să se înal­țe cu viteza naturală a ano­timpului. La Boureni, Poia­na Mare, Goicea, Segarcea, Drănic, acolo unde hărnicia oamenilor a căpătat dimen­siunea recoltelor record, in bătaia lanului de griu, oa­menii contemplă de pe acum chipul bucuriei ce se apro­pie, chipul cifrelor ameți­toare. — L-am vegheat cu gîndul îi ca pasul toată iarna și, dacă am o obsesie, apoi ea este legată direct de pîine. O să auzați de noi — îmi spunea deunăzi Constantin Stănescu, inginerul șef al cooperativei agricole din Boureni. Griul nostru e foarte bun. E un semn al generozității acestui pămint sfințit prin munca brațelor și sudoarea frunții. — Cum e griul? — frumos. Anunță o re­coltă bună. Repet dialogul acesta sim­plu, cu care oamenii se in­­timpină unii pe alții, am asistat cu însumi de atitea ori la dialogul acesta și ce­lelalte pe care le legăm in­tre noi, zi de zi, cunoscuți și necunoscuți, căutind să lă­murim misterele pămîntului, mistere pe care ei, oamenii satelor doljene, le înving zil­nic și secundă de secundă. MIRC­EA CANTAR ■-------------- ÎNSEMNĂRI —----------­GrÎuL nostRu 1 Fiecare curte —o sursă­ de legume timpurii Cultivarea castraveților pe spatieri Ing. NICOLAE PAUN directorul I.P.I.S.F. Calafat A intrat in tradiția gos­podăriilor populației din Po­iana Mare, Maglavit, Piscu Vechi și alte localități de a cultiva pe loturile persona­le și în curți, nu numai to­mate timpurii, ci și castra­veți pe spațieri care, după cum se știe, aduc mari ve­nituri. Pornind de la aceas­tă experiență, precum și de la propriile căutări și rea­lizări ale Întreprinderii noastre, vom reda, succint, în cele ce urmează, meto­dologia și avantajele cultu­rii castraveților pe spațieri. Pe lângă faptul că se asi­gură folosirea mai judicioa­să a suprafețelor de teren din curți și din loturile per­sonale, prin această metodă se realizează o producție mult mai mare la hectar, se creează posibilitatea prelun­girii în timp a producției, ajungîndu-se la 90 zile în loc de 45 zile cât durează recoltatul castraveților la cultura obișnuită. Sistemul de cultură pe spațieri oferă posibilitatea creării unui microclimat fa­vorabil, face ca tulpinile plantelor să nu se distrugă în momentul recoltării fruc­telor, să sporească conside­rabil producția și calitatea fructelor și să se asigure culoarea uniformă pe toată suprafața, fără deformări. Fructele, fiind atinnate și văzute mai ușor, se recol­tează operativ și în totali­tate. Colectivul unității noastre a acumulat o bogată experi­ență în cultivarea castrave­ților pe spatieri. Primele experiențe le-am Întreprins

Next