Inainte, martie 1978 (Anul 35, nr. 10248-10274)
1978-03-15 / nr. 10260
Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a participat la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, participat, marți dimineața, a la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană. La sosirea în sală, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cu entuziaste aplauze și ovații, participanții reafirmînd dragostea și recunoștința fierbinte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naționalitate maghiară și germană din țara noastră le nutresc față de partid și secretarul său general, pentru condițiile asigurate de a participa efectiv, în condiții de egalitate, la întreaga viață politică, economică și socială, la conducerea societății, de a-și manifesta plenar capacitățile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea și unita familie a României socialiste, în prezidiul ședinței, alături de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat loc tovarășii Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, Janos Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeț, Ștefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ștefan Peterfi, vicepreședinte Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, precum și vicepreședinții Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară și ai Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, oameni de știință, artă și cultură. In deschiderea ședinței luat cuvîntul tovarășul Ștefan Peterfi, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană, a salutat cu deosebită stimă, cu multă căldură și bucurie prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu la lucrările plenarei comune a celor două consilii. Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentate în cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat cuvintul tovarășii Puskas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tîrgu Mureș, Michael Welter, inginer-șef la Întreprinderea „Porțelanul" din Alba Iulia, Domokos Géza, directorul Editurii „Kriterion“, secretar al Junimül Scriitorilor, Therese Necsasz, inspector general adjunct al Inspectoratului școlar al județului Timiș, Szabó Bela, strungar la întreprinderea „înfrățirea“ din Oradea, Paul-Mihai Berger, brigadier la C.A.P. Criș-Daneș, județul Mureș, Danesuly Andrei, profesor la Universitatea „Babeș- Bolyai“ din Cluj-Napoca, Josef Eckenreiter, secretar al Comitetului județean Sibiu al P.C.R., și Matai Adalbert, președintele Consiliului județean Harghita al oamenilor muncii de naționalitate maghiară. In numele membrilor celor două consilii, al tuturor participanților comună, tovarășul la plenara Ștefan Peterfi a rugat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, să ia cuvîntul. (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntul tovarășului Ștefan Peterfi In deschiderea lucrărilor plenarei comune, tovarășul Ștefan Peterfi a spus: In numele consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germană vă salutăm cu deosebită stimă, cu multă căldură și bucurie. Prezența dumneavoastră, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, la lucrările plenarei comune a celor două consilii reprezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului și statului nostru pentru a asigura participarea efectivă a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, în condiții de deplină egalitate, la întreaga viață politică și socială a țării. Permiteți-ne să vă raportăm că, în cursul zilei de ieri, s-au constituit cele două consilii și au fost alese, în unanimitate, organele executive — birourile acestora. Participanții la discuții și-au exprimat adînca lor satisfacție față de marile realizări obținute de oamenii muncii din țara noastră, sub conducerea partidului, în îndeplinirea obiectivelor social-economice au dezbătut pe larg sarciniși le care ne revin pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea și Conferințel Naționale ale partidului. Lucrările plenarelor au (Continuare în pag. a IV-a) CURIER CONBIM PREZENTA CRAIOVEANA PESTE HOTARE Cunoscutul dirijor craiovean Teodor Costin, directorul Filarmonicii ,,Oltenia“, a fost prezent, recent, în Portugalia — unde a dirijat două concerte susținute de orchestra simfonică a Radioteleviziunii din orașul Porto. Printre piesele concertate, de un mare succes s-a bucurat „Tripticul simfonic“ de Doru Popovici. IMINAREA BULETINELOR DE IDENTITATE La sediul Miliției municipiului Craiova s-au înmînat buletinele de identitate unui număr de 120 tineri care au împlinit virsta de 14 ani. Cu acest prilej, tinerilor li s-a vorbit despre însemnătatea documentului respectiv, despre îndatoririle lor de cetățeni ai țării. (Gh. Petrescu, coresp.). Cuvîntul tovarășului Eduard Eisenburger Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor plenarei, tovarășul Eduard Eisenburger a spus: Am ascultat cu viu interes și cu profundă mîndrie patriotică cuvîntarea dumneavoastră, mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, care, pentru noi toți, este un document de o excepțională importanță teoretică și practică, care sintetizează succesele ample obținute în perioada ce a trecut de la Congresul al XI-lea al partidului, de către toți oamenii muncii din țara noastră — români, maghiari, germani și de alte naționalități — în înfăptuirea obiectivelor stabilite de partid. Ni s-a prefigurat aici, din nou, perspectiva obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a patriei noastre socialiste în următorii ani ai cincinalului, sarcinile de mare însemnătate ce stau în fața oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate. Expunerea dumneavoastră, mult stimate și iubite tovarășe secretar general al partidului, președinte al Republicii, jalonează, în același timp, cu fermitate revoluționară, direcțiile perfecționării continue a activității pe care consiliile oamenilor muncii maghiari și germani, sub îndrumarea comitetelor județene de partid, trebuie să o desfășoare în viitor, în vederea sporirii rolului acestor organisme, componente ale Frontului Unității Socialiste, la înfăptuirea mobilizatoarelor sarcini ce ne revin. Vă asigurăm, mult stimate tovarășe secretar general (Continuare în pag. a IV-a) Investițiilor industrialemaximă atenție! Au trecut aproape două luni și jumătate din cel de-al treilea an al cincinalului revoluției tehnico-științifice, iar activitatea pe șantierele de construcții industriale, deși desfășurată la cote superioare celei din perioada corespunzătoare a anului trecut, nu se ridică la nivelul sarcinilor actuale, posibilitățile existente nefiind integral puse în valoare. Ca urmare, planul celor două luni încheiate a fost realizat în proporție de numai 69,7 la sută pe total investiții și 64,6 la sută la structura de construcțiimontaj, cifre care reprezintă, din volumul anual planificat, abia 10 la sută și, respectiv, 8,5 la sută. Din analizele efectuate de specialiștii Sucursalei județene Dolj a Băncii de investiții a reieșit că principalele cauze care au generat amintita situație nu au nici un fel de motivație obiectivă, sorgintea restanțelor aflîndu-se, în special, în modul precar de organizare și urmărire a activității pe șantiere. In rîndul cauzelor de natură subiectivă se include, în primul rind, neasigurarea de către unitățile de construcții a materialelor solicitate de derularea normală a procesului de muncă. Astfel, la dezvoltarea întreprinderii de tractoare și mașini agricole, Trustul de construcții industriale Craiova nu a adus pe șantier 80 ferme metalice și 50 pane de acoperiș și nu a asigurat necesarul zilnic de betoane. La Tăbăcăria Bucovăț, șantier unde încă de anul trecut se lucrează cu... încetinitorul, același constructor nu a aprovizionat 44 chesoane prefabricate. Ritmuri de lucru scăzute s-au înregistrat și pe șantierele întreprinderii electrocentrale Craiova (constructor G.S.C.I. Turceni), întreprinderii de rețele electrice etc. In al doilea rind, relevant asupra situației la care ne referim este și faptul că nu s-a acționat cu toată fermitatea pentru frontului de montaj: crearea Prin urmare, în stocuri se află un însemnat volum de utilaje în valoare de 8 milioane lei la întreprinderea de furfurol Segarcea, 2 milioane lei la Combinatul chimic, 11,6 milioane lei la I.R.E. Craiova, 6,5 milioane lei la Tăbăcăria Bucovăț. Dacă la acestea mai adăugăm și faptul că beneficiarii de investiții nu s-au preocupat din timp de întocmirea documentațiilor in vederea admiterii lucrărilor la finanțare (consemnîndu-se, din această cauză, rămînemi în urmă evaluate la circa 18 milioane lei), avem clară imaginea cauzelor care au condus la înregistrarea unui mare volum de restanțe pe șantierele industriale. Avînd în vedere situația de fapt, reamintim conducerilor unităților de construcții obiectivul prioritar în domeniul investițiilor, ex il. PETOLESCU (Continuare In pag. a IlI-a) Cantități suplimentare de uleiuri Pe primele două luni din cel de-al treilea an al cincinalului revoluției tehnicoștiințifice, lucrătorii întreprinderii specializate din Podari au înscris in graficele de producție o cantitate de uleiuri comestibile mai mare cu 1243 tone decit volumul planificat. Concomitent, la sortimentul margarină, ei și-au depășit cu 500 de tone sarcinile revenite. Rezultat al unei susținute preocupări pentru asigurarea funcționării optime a instalațiilor cu care este dotată unitatea, succesul a fost însoțit de creșterea cu 2268 lei pe lucrător, peste prevederi, a productivității muncii. In acest sens, cronica întrecerii socialiste a consemnat că, In intervalul de referință, cele mai substanțiale realizări le-a dobîndit colectivul condus de inginerul Florin Dragan. Roata anotimpurilor a adus primăvara in apropierea ferestrelor noastre. Iarna se retrage încet către șoaptă, htînd locul celei mai frumoase fiice a anului, cu luminile ci roditoare, ritmate febril de pocnetul mugurilor. Acum, la intersecții zodiacale, se arata speranța, luînd chipul mărilor verzi de griu, în cimpia doljeană, in care, fertilizat de înțelepciunea omului, pămîntul germinează belșugul așteptat și dorit. Cu? Se știe. Angajamentul doljenilor e cunoscut: 4000 kg in medie la hectar. Nicăieri poate ca în verdele lanului de griu nu se ghicește mai convingător dorul copilăriei, resimțit cu candoare peste ani... Și poate la fel de tonifiant, în nesfirșitul verde al cimpiei, recunoaștem însemnele maturității umane, a cărei dimensiune reală o va configura, desigur, in umbra cintecului ciocîrliei, la vară, belșugul adunat și măsurat in miile de kilograme la hectar. In marea cimpie a Doljului, griul a vegetat bine în iarna aceasta, spun specialiștii. Și nu i-a fost ușor mirificei plante să traverseze minta gerurilor și lipsa zăpezii. Ajutorul dat de gospodarii satelor, prin fertilizarea științifică i-au conferit tărie și vigoare, iar acum virful verde al plantei a și pornit să se înalțe cu viteza naturală a anotimpului. La Boureni, Poiana Mare, Goicea, Segarcea, Drănic, acolo unde hărnicia oamenilor a căpătat dimensiunea recoltelor record, in bătaia lanului de griu, oamenii contemplă de pe acum chipul bucuriei ce se apropie, chipul cifrelor amețitoare. — L-am vegheat cu gîndul îi ca pasul toată iarna și, dacă am o obsesie, apoi ea este legată direct de pîine. O să auzați de noi — îmi spunea deunăzi Constantin Stănescu, inginerul șef al cooperativei agricole din Boureni. Griul nostru e foarte bun. E un semn al generozității acestui pămint sfințit prin munca brațelor și sudoarea frunții. — Cum e griul? — frumos. Anunță o recoltă bună. Repet dialogul acesta simplu, cu care oamenii se intimpină unii pe alții, am asistat cu însumi de atitea ori la dialogul acesta și celelalte pe care le legăm intre noi, zi de zi, cunoscuți și necunoscuți, căutind să lămurim misterele pămîntului, mistere pe care ei, oamenii satelor doljene, le înving zilnic și secundă de secundă. MIRCEA CANTAR ■-------------- ÎNSEMNĂRI —----------GrÎuL nostRu 1 Fiecare curte —o sursă de legume timpurii Cultivarea castraveților pe spatieri Ing. NICOLAE PAUN directorul I.P.I.S.F. Calafat A intrat in tradiția gospodăriilor populației din Poiana Mare, Maglavit, Piscu Vechi și alte localități de a cultiva pe loturile personale și în curți, nu numai tomate timpurii, ci și castraveți pe spațieri care, după cum se știe, aduc mari venituri. Pornind de la această experiență, precum și de la propriile căutări și realizări ale Întreprinderii noastre, vom reda, succint, în cele ce urmează, metodologia și avantajele culturii castraveților pe spațieri. Pe lângă faptul că se asigură folosirea mai judicioasă a suprafețelor de teren din curți și din loturile personale, prin această metodă se realizează o producție mult mai mare la hectar, se creează posibilitatea prelungirii în timp a producției, ajungîndu-se la 90 zile în loc de 45 zile cât durează recoltatul castraveților la cultura obișnuită. Sistemul de cultură pe spațieri oferă posibilitatea creării unui microclimat favorabil, face ca tulpinile plantelor să nu se distrugă în momentul recoltării fructelor, să sporească considerabil producția și calitatea fructelor și să se asigure culoarea uniformă pe toată suprafața, fără deformări. Fructele, fiind atinnate și văzute mai ușor, se recoltează operativ și în totalitate. Colectivul unității noastre a acumulat o bogată experiență în cultivarea castraveților pe spatieri. Primele experiențe le-am Întreprins