Inainte, ianuarie 1987 (Anul 44, nr. 12987-13011)

1987-01-15 / nr. 12997

în spiritul sarcinilor reieșite din recenta Ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Panoul de onoare al faptelor muncitorești Ca pretutindeni in țară, începutul de an se constituie în­­tr-o perioadă fructuoasă, de angajare tot mai intensă în muncă a colectivelor muncitorești doljene din industrie, construcții, transporturi, din toate unitățile economice. Se dă astfel expresie faptică hotărîrii comuniștilor,­ a tuturor oamenilor muncii de a răspunde printr-o puternică mobi­lizare a capacității de muncă și creație însuflețitoarelor îndemnuri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, sarcinilor subliniate in Mesajul de Anul Nou, precum și la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1986, la ședința de marți a Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., pentru accentua­rea caracterului intensiv al dezvoltării economice și pro­gresul multilateral al patriei. < ■ Sondorii craioveni din cadrul brigăzilor de pro­ducție ce acționează la parcurile de sonde Brădești și Melinești, înfruntînd cu­­ temeritate vicisitudinile ano­timpului friguros, organi­­zîndu-și mai bine munca în­ acord global, au reușit să realizeze, de la începutul anului, zi de zi, producția planificată de țiței extras — principalul sortiment al planului fizic. Totodată, pe ansamblul Schelei de pro­ducție petrolieră Craiova, depășirea de plan la sorti­mentul gaze asociate utili­zabile a fost ridicată, pînă ieri, la 350 mii mc gaze. ■ La întreprinderea de prefabricate din beton Cra­iova aprovizionarea ritmică cu materiale a locurilor de muncă, perfecționarea orga­nizării și derulării produc­ției constituie principalele argumente ale unui dema­raj promițător in noul an. Ca urmare, producțiile su­plimentare din primele zile au fost acum, după încheie­rea primei decade a lui 1987, amplificate la majori­tatea liniilor de fabricație, cele mai bune rezultate în­­registrându-se în realizarea prefabricatelor din beton armat — producție indus­trială, a panourilor mari din beton armat și sortimente­lor din beton celular auto­­clavizat. ■ Ascensiuni în producția destinată exportului. Obiec­tiv prioritar al activității productive, exportul con­centrează în aceste zile eforturile perseverenta ale formațiilor și atelierelor specializate, tuturor unități­lor industriale cu plan de export. Astfel, la „Electro­­putere“ Craiova se lucrează, in momentul de față, la onorarea unor importante contracte de locomotive pentru R.P. Chineză și R.P. Bulgaria, precum și la fina­lizarea primei etape din 1987 aferentă reparațiilor de locomotive Polonă. Eforturi pentru R.P. susținute se depun și de către harni­cii constructori de transfor­matoare, angajați în finali­zarea, în acest prim trimes­tru al anului, a unor obli­gații contractuale de ponde­re constînd in transforma­toare pentru Brazilia și Sudan. ■ întreprinderea de trans­formatoare și motoare elec­trice Filiași a fost dotată cu un modern stand pentru efectuarea probelor com­plexe de funcționare a mo­toarelor electrice fabricate aici. Dotat cu utilaje și ma­șini specializate realizate în întregime în întreprinderi de profil din țară, acesta asigură efectuarea în unita­te a tuturor probelor solici­tate de către beneficiarii din țară, precum și de cei de peste hotare, ceea ce, pe de o parte, contribuie la îm­bunătățirea calității fabrica­ției, la eliminarea transpor­tului efectuat anterior pen­tru unele probe realizate la Craiova, ori în alte locali­tăți din țară, iar pe de alta — la organizarea științifică a activității proprii de cercetare, proiectare, reali­zare prototip și omologare a noilor produse. I.T.M.E. Filiași. Aurica Vișan, vrednicie un exemplu de pentru lucră­torii atelierului bobinaj transformatoare. Perioadă de intense eforturi pentru realizarea planului Prima decadă din 1987 —­ cel de-al doilea an al ac­tualului cincinal — a co­incis, la întreprinderea de celule electrice prefabricate Băilești, cu o perioadă de intense eforturi pentru re­alizarea planului. Acest co­lectiv, care s-a menținut în 1986 printre fruntașii pe țară în întrecerea socialistă, este hotărât să se mențină la nivelul acelorași realizări remarcabile, materializînd consecvent orientările sarcinile subliniate de tova­și rășul Nicolae Ceaușescu la ședința de marți a Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In atelierele și secțiile întreprinderii ac­tivitatea se derula cores­punzător, iar utilajele și instalațiile funcționau din plin. Și rezultatele n-au în­­tîrziat să apară: producția fizică a fost realizată in proporție de 101 la sută, în­­registrîndu-se, totodată, de­pășiri și la ceilalți indicatori economici. Demn de subli­niat este faptul că este asi­gurată, în mare parte, baza tehnico-materială pe primul trimestru al anului curent și se depun eforturi deose­bite pentru aducerea mate­riilor prime și materialelor necesare pentru întregul an. Primul popas l-am făcut in secția construcții metalice — cu cea mai mare­ pondere in întreprindere — unde cei peste 350 de lucrători re­alizau, după un plan rigu­ros alcătuit, prime suban­­samble ale produselor. „Lun­gul drum“ al celulelor elec­trice de aici și pînă la mon­taj, la care se adaugă și in­corporarea pieselor execu­tate la prelucrări meca­nice, materializează semnă­turile în „cartea muncii“ ale cîtorva sute de oameni. Multe ore încordate de lu­cru, începînd de la proiec­tare și pînă la finalizarea lor in producție, se consumă pentru ca diverși beneficia­ri, atît interni, cit și ex­terni, al căror număr a cres­cut de la an la an, să obți­nă mult rîvnitele celule pe care stă scris „Fabricat la I.C.E.P. Băilești. Made în România“. „In prezent, se află in di­ferite stadii de execuție 15 instalații de foraj F-320, des­tinate exportului în­ U.R.S.S. Ca noutăți tehnice putem a­­minti seria nouă de celule de stații de distribuție de 12 kV la 1250—2­500 A pen­tru centralele electrice pe cărbune. Proiectarea ei a fost făcută de cadrele teh­­nico-inginerești din cadrul Institutului de cercetare științifică și inginerie teh­nologică pentru mașini, tran­sformatoare și aparataj elec­tric Craiova și sperăm ca, pînă la sfîrșitul lunii, să le introducem în fabricație. Mai avem și altceva în lu­cru, dar nu dăm relații de­cât după finalizarea lor". Afirmațiile aparțin ingine­rului Dumitru Marinescu, directorul întreprinderii, un foarte bun și apreciat spe­cialist, care, o spunem fără exagerare, conduce destinele unității in așa fel incit bu­nele rezultate au adus și re­cunoașteri la nivel național. Nu este puțin, nu este nici prea mult, ci atît cit îi tre­buie acestui harnic și com­petent colectiv, a cărui do­rință este de a reedita­­ și amplifica succesele în 1987. Formația maistrului Ale­xandru Colan, de la con-C. PĂDURE­AND (Continuare în­­ pag a­lli­a) 1 BttU..­01-o« JUră £ 7 dől SCRISOAREA tovarășei Elena Ceaușescu adresată celor care i-au trimis mesaje și telegrame de felicitare cu prilejul aniversării zilei de naștere Tovarășei Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, pireședintele Consiliului Național al Științei și Invățâm­întului, i-au fost trimise, cu prilejul aniversării zilei­­ de naștere și a îndelungatei sale activități revoluționare, un mare număr de mesaje, scrisori și telegrame de felicitare. Dând expresie glodu­rilor și sentimentelor lor de aleasă stimă și prețuire, muncitorii, țăranii cooperatori, oamenii­­ de știință, artă și cultură, cadrele didactice, activiști de partid și de stat, vechi militanți ai mișcării muncitorești, revoluționare au adus un vibrant omagiu tovarășei Elena Ceaușescu și i-au adresat, din toată inima, calde urări de sănătate, viață îndelungată, fericire și putere de muncă, de noi și tot mai mari realizări în activitatea de înaltă răspun­dere pe care o desfășoară în conducerea partidului statului, pentru progresul și înflorirea României socia­­i­liste. Tuturor celor care i-au transmis mesaje, scrisori și telegrame de felicitare, to­varășa Elena Ceaușescu le-a adresat următoarea scrisoare de mulțumire : „Doresc sa mulțumesc călduros organizațiilor de partid, ministerelor, institu­țiilor centrale, organizații­lor de masă și obștești, oa­menilor muncii din între­prinderi industriale și uni­tăți­­ agricole, din institute de cercetare științifică și proiectare, din învățămînt, cultură și artă, tuturor ta­ror care mi-au adresat feli­citări și urări cu prilejul aniversării zilei de naștere. Apreciez aceste manifes­tări ca o expresie a senti­mentelor de profundă încre­dere și atașament pe care oamenii muncii, întregul po­por le nutresc pentru eroicul și gloriosul nostru partid comunist — forța politică conducătoare a întregii na­țiuni — în rîndurile căruia am militat din cei mai tineri ani ai vieții și pe care îl voi sluji, întotdeauna, cu întreaga mea ființă. Voi ac­ționa cu toată energia, și in viitor,pentru înfăptuirea nea­bătută a politicii partidului de dezvoltare economică și socială a țării, pentru pro­gresul continuu al științei și culturii, pentru­­ împlinirea aspirațiilor supreme ale po­porului român, pentru trium­ful cauzei păcii, colaborării și înțelegerii între toate na­țiunile lumii. Adresez, din toată inima, tuturor celor care mi-au transmis felicitări, cele mai calde urări de sănătate fericire, de satisfacții și îm­bi­pliniri tot mai bogate în muncă și in viață. Urez întregului nostru po­por succese și realizări tot mai mari în activitatea con­sacrată înfăptuirii prevede­rilor planului pe acest an și pe întregul cincinal, a isto­­ricelor hotărâri ale Congre­sului al Xlll-lea al Parti­dului Comunist Român, care vor asigura ridicarea pe trepte tot mai înalte de pro­gres și civilizație a Româ­niei socialiste“. ELENA CEAUSESCU ■~-N Consfătuire județeană de lucru pe probleme de viticultură și pomicultură Ieri, în aula Facultății de agricultură din Craiova, avut loc consfătuirea jude­­­țeană de lucru pe probleme de viticultură și pomicultu­ră. Au luat parte cadre cu munci de răspundere din conducerile D.G.A. Dolj, Trustului horticol și Trustu­lui I.A.S., I.J.S.F., organiza­tori de partid și ingineri­­șefi ai consiliilor unice agro­industriale care dețin plan­tații­­ pomi-viticole, pre­ședinți, ingineri-șefi și șefi de fermă din cooperativele agricole de producție, direc­tori, șefi de fermă din aso­ciațiile economice de stat și cooperatiste, asociațiile eco­nomice intercooperatiste de profil, directori I.A.S. și șefii fermelor specializate din a­­gricultura de stat, conduce­rile stațiunilor de cercetare din județ, precum și direc­tori de S.M.A., în a căror rază de activitate există plantații pomi-viticole. Pre­­zentînd un detaliat­­ raport privind rezultatele de pro­ducție din anul precedent și unele măsuri ce se impun pentru îndeplinirea planului pe anul în curs, în aceste două sectoare de bază ale agriculturii județului, ing. Ion Anton, direc­torul Trustului județean horticol, a conturat o ima­gine edificatoare a realiză­rilor de ansamblu din­ pomi­viticultură, dar și a neîmpli­­nirilor care au influențat producția totală de fructe și struguri din anul de refe­rință, livrate la fondul de stat. Prin comparații eloc­vente, interpretări științifice de date, raportul prezentat a izbutit să proiecteze o reală și edificatoare stare de lucruri din sectoarele menționate. S-a­­ subliniat astfel că planul total de fructe in anul precedent a fost realizat în procent de 62 la sută, iar cel de stru­guri in procent de 66,8 la sută. In acest context, a fost evidențiat aportul unor uni­tăți fruntașe care dețin ex­periențe demne de genera­lizat, ca Stațiunea de cerce­tări pomicole Dolj, S.C.A. .Șimnic, S.C.C.P.N. Dăbuleni, S.C.E. Craiova, în pomicul­tură, și al unor întreprinderi agricole de stat și unități coo­peratiste, ca I.A.S. Segar­­cea, I.A.S. Goești, C.A.P. Podea, Bîrza și Ghidici, in viticultură. Firește, raportul s-a oprit pe larg la enume­rarea unor unități cu pro­ducții mici, extrem de mici, a principalelor cauze ce au impietat realizarea progra­melor stabilite in aceste sectore.­» Pe marginea raportului prezentat au luat cuvântul ing. Vasile Tom­a, ing. Pan­­telimon Mateescu, prof. uni­v. dr. Petre Baniță, ing Paula Dănișor, ing. Iulian Grigo­­riu, ing. Iulian Cotigă, prof. univ. dr. Marius Popescu, care au relevat în interven­țiile lor noutăți tehnologice, experiențe demne de genera­lizați de largă audiență, as­pecte de valorificare a pro­ducției, căi concrete de creștere a acesteia. Au fost, de asemenea, invitați să ia cuvîntul reprezentanții unor unități care au avut fie rea­lizări extrem de mici ce au afectat astfel serios media județului în viticultură, pre­cum C.A.P. Plenita, Cetate, Teasc, fie au coborât mult nivelul producțiilor obținute față de anii anteriori, ca de exemplu fermele pomicole din cadrul I.A.S. Brabova. Ia bogata și densa expunere de situații, tovarășul Hermann E­c­k­e­r­t, directorul Su­cursalei R.A.I.A. Dolj, a in­sistat asupra necesității a­­profundării unor recente acte normative ce prevăd respectarea cu strictețe costurilor de producție pla­­­nificate, precum și respec­tarea riguroasă a disciplinei financiare. Luînd cuvîntul, tovarășul Constantin Dumitru, secre­tar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., a precizat că și această consfătuire de la­(Continuare în pag. a III-a) ---------------------------- Creionări ---------------­Să privim puțin în jur intr-un punct de pe harta Craiovei, unde Calea Bucu­rești și strada Alexandru Ioan Cuza marchează înce­putul unei bifurcări spre centrul orașului și se inter­sectează cu strada înfrăți­rii, am asistat, timp de tále­va zile, la un spectacol obiș­nuit in m­asa urbei. Și, to­tuși, inedit prin faptul că luind parc la el, dincolo de o firească undă de nostalgie, am întrezărit impunătoarea perspectivă ce se deschide aici pentru arhitectura lu­minoasă a Băniei intr-un viitor apropiat. Deocamdată s-a demolat o clădire ce pă­rea să fie mai urbană in contrast cu bojdeucile din vecinătate. Aici a existat una dintre cele mai vechi spițerii ale orașului de odinioară; tradi­ția ei nu s-a stins pînă de curind și tot datorită tradiției acestei unități de cartier de unde a. ținteam procura medica­mente i s-a spus „Farmacia Araba". Locuitorii rimi au privit din împreju­r pectacolul, iar dialogurile lor s-au con­cretizat intr-un optimism robust. Zidurile vechii clă­diri au dispărut, molozul a fost transportat, în auto­basculante, spre margini de oraș, iar buldozerele au luat in primire alte clădiri, de­data aceasta mai pipernicite si anacronice in noul peisaj urban al Craiovei. Pe acest aliniament, mai aproape de strada Reforma Agrară, se va ridica un bloc suplu cu­ paisprezece nivele, cu bal­coane și ferestre orientate spre răsăritul soarelui și spre un scuar dominat de statuia lui Mihai Viteazul, vestitul ban al Craiovei și legendar domn al Țării Românești, simbolul năzuia- LUCIAN­­. AT­TI (Continuare în pag. a II-a) j

Next