Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-14 / nr. 511

ANUL II, nr 511 MARȚI 14 octombrie 1969 4 pag. 30 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ^ *flcv Jjj HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN HARGHITA AL P. C. R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN TOATĂ ATENŢIA DE PARTID IOAN OPREA, şeful Secţiei propagandă a Comitetului judeţean de partid. Ne aflăm în pragul deschiderii unui nou an în învăţămîntul de partid — eveniment de mare în­semnătate în viaţa organizaţiilor de bază, a tutu­ror comuniştilor. Pe baza indicaţiilor conducerii partidului, la oraşe precum şi în întreprinderi, a­­cest eveniment va avea loc mîine, 15 octombrie, urmînd ca în organizaţiile de bază de la sate des­chiderea învăţămlntului­­de partid să aibă loc la 1 noiembrie. Considerînd învăţămîntul de partid ca un mij­loc important al activităţii ideologice şi educative, organele şi organizaţiile de partid au acordat şi continuă să acorde toată atenţia deschiderii aces­tuia şi apoi desfăşurării cursurilor şi seminariilor în cele mai bune condiţiuni în tot cursul anului. Faptul că organele şi organizaţiile de partid au acordat atenţie sporită în acest an pregătirii pro­pagandiştilor, selecţionării cursanţilor, întocmirii programelor şi asigurării materialului bibliografic,­­ constituie o chezăşie a bunei reuşite. Dar să nu uităm că suntem­ abia la început de drum şi buna finalizare a activităţii noastre cere muncă perma­nentă, perseverentă, în primul rînd din partea organelor de partid cărora le revine sarcina să îndrume procesul de învăţămînt, a lectorilor şi propagandiştilor chemaţi să ridice pe un plan tot mai înalt nivelul expunerilor, convorbirilor, al seminariilor, să militeze pentru sporirea gradului lor instructiv-educativ şi atractiv totodată. Tre­buie luptat cu hotărîre împotriva formalismului, a rutinei, a expunerilor încropite în grabă, ce nu numai că nu oferă nimic nou cursanţilor, dar u­­neori sînt chiar dăunătoare muncii noastre ideo­logice, în anul şcolar 1969/1970 învăţământului de par­tid îi revine sarcina să­­ asigure studierea de către cursanţi a documentelor de mare însemnătate ale celui de-al X-lea Congres al partidului acordîn­­du-se o atenţie deosebită însuşirii aprofundate a indicaţiilor preţioase şi a bogăţiei de idei cuprin­se în Raportul Comitetului Central prezentat la Congres de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al partidului nostru, în întregul învăţămînt de partid va trebui să se studieze problemele fundamentale cuprinse în documentele Congresului, urmînd ca fiecare ca­tegorie de cursanţi (muncitori, ţărani, cadre di­dactice ,creatori, activişti de partid şi de stat, cadre din economie etc.), să aprofundeze acele probleme care sunt specifice domeniului ei de activitate. Din acest punct de vedere este deosebit de important să se revadă, cu prilejul deschiderii anului de învăţămînt, programele întocmite pentru formele de la oraşe şi acolo unde se con­sideră că pot fi şi trebuie aduse îmbunătăţiri, ele (Continuare în pag. a 2-a) HOTĂRÂRILE CONGRESULUI - PROGRAMUL NOSTRU DE ACŢIUNE Optimizarea structurii personalului-o cerinţă a eficienţei economice a întreprinderilor Marea producţie socia­listă implică, printre al­­tele, o organizare mo­dernă, o conducere teh­­nico-administrativă judi­cios axată pe nevoile re­ale de organizare şi coor­donare a activităţii eco­nomice în întreg com­plexul ei. Ponderea per­sonalului tehnico-admi­­nistrativ în totalul sala­riaţilor, trebuie să repre­zinte un raport optim, care să elimine cheltuie­lile inutile, dispersarea responsabilităţii în exe­cutarea şi controlul înde­plinirii sarcinilor, în Raportul prezentat, la Congresul al X-lea al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subli­nia că „trebuie luate mă­suri energice pentru li­chidarea manifestărilor de birocratism ... pentru simplificarea aparatului administrativ-funcţionă­­resc, pentru raţionaliza­rea muncii de conducere şi îndrumare, pentru re­ducerea­ hotărâtă a numă­rului de acte normative, circulare şi instrucţiuni care îngreunează activi­tatea­­ operativă a între­prinderilor economice, soluţionarea rapidă a pro­blemelor creşterii pro­ducţiei şi care, ca să spun aşa, îneacă activita­tea vie intr-un noian de hîrtii, împiedică efortu­rile oamenilor muncii pentru construcţia so­cialismului". Conducerea partidului şi a statului nostru a ela­­borat şi continuă să ela­boreze măsuri concrete care să ducă la înfăptui­rea acestor sarcini, prin­tre ele înscriindu-se şi recentele decrete ale Consiliului de Stat, cu privire la organizarea şi funcţionarea unor minis­tere. Eforturi crescînde se îndreaptă, şi trebuie în­dreptate, spre simplifica­rea aparatului adminis­­trativ-funcţionăresc, spre utilizarea specialiştilor acolo unde le este locul în mod firesc , în activi­tatea concretă de produc-HANCU EUGEN directorul Direcţiei judeţene de statistică (Continuare în pag. a 3-a) ­ Timpul probabil Staţia meteorologică Miercurea-Ciuc ne infor­mează că în următoarele 24 de ore vremea ră­­mîne în general frumoasă, uşor variabilă. Mini­mele vor fi cuprinsă între minus 3 grade şi plus 10 grade, iar maximele între 16 şi 18 grade. Vînt slab, pînă la potrivit, din direcţia sud-est. Dimi­neaţa, ceaţă,locală şi izolat, brumă. • Salariaţii filialei Băncii Naţionale, la strînsul cartofilor CU PLANUL PE ZECE LUNI ÎNDEPLINIT Colectivul de muncă al întreprinderii miniere Harghita, antrenat în marea întrecere pentru depă­şirea sarcinilor de plan pe acest an, realizarea angajamentelor, luate şi pregătirea unor condiţii optime producţiei anului viitor, raportează înde­plinirea planului producţiei globale, cumulat pe zece luni, cu 20 de zile înainte de termen. Bună in prezent, harnicii mineri au obţinut o producţie globală suplimentară de două milioane lei, iar la producţia marfă vîndută şi încasată au realizat planul în aceeaşi proporţie. C.A.P. Mihăileni La noi se lucrează cu elan O duminică frumoasă de toamna, dominată de entuziasmul muncii co­operatorilor. Porniserăm în raidul nostru în pra­gul dimineţii, spre Ciucul de Sus. Peste tot sintem­ întîmpinaţi de hărnicia sutelor de să­teni cere grăbeau ritmul lucrărilor campaniei agri­cole de toamnă. Am po­posit pentru cîteva mi­nute la Mihăileni. Cele 18 tractoare, precum şi sute de cooperatori, lu­crau de zor la însămîn­­ţatul ultimelor tarlale. Din suprafaţa totală de 360 hectare destinată în­­sămînţărilor pînă acum s-au pregătit 280 hectare dar şi restul suprafeţei este în întregime elibe­rată Peste cîteva zile cooperatorii din Mihăi­leni vor termina lucrări­le de însămînţare. Străbatem colinele din preajma Mădăraşului. Aici, lucrările se mărgi­nesc la adunatul fi­nului. Oare sătenii de aici, azi nu seamănă ? ne-am întrebat noi. Ajungem la sediul cooperativei. Un om sobru, preocupat de aranjarea cîtorva tre­buri mărunte, ne întîm­­pină cu un salut tovă­răşesc. Cu zîmbetul pe buze, Bíró Imre — pre­şedintele cooperativei din Mădăraş ne înlătură ne­dumerirea : — Am terminat însă­­mîn­ţările încă înainte de termenul stabilit. Acum ne concentrăm forţele la cositul otavei şi re­coltarea cartofilor. Sun­tem­ siguri că pînă la 20 octombrie vom termina şi cu aceste lucrări. Eforturile depuse pen-GH. CHIPER (Continuare în pag. a 2-a) VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Plecarea din Capitală / Duminică dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd spre India, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia. Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedin­tele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, ca­re, la invitaţia preşedin­telui Republicii India, Varahagiri Venkala Giri, şi a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Preşedintele Consiliu­lui de Stat şi preşedinte­le Consiliului de Mi­niştri sunt însoţiţi de Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. La plecare, pe aeropor­tul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Paul Niculescu- Mizail, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constan­tin Dragan, Emil Drăgă­­nescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mă­nescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasiie Vîlcu, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai (Continuare în pag. a 4-a) DELHI — Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu, şi Ion Pufinelu transmit : Sentimentele de prietenie, stimă şi preţuire care leagă dincolo de spaţiile geo­­grafice, popoarele român şi indian, au găsit o con­vingătoare reafirmare în atmosfera cordială cu care au fost întîmpinaţi solii României pe stră­vechiul pămint al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedinte­le Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, sunt purtătorii unui me­saj de pace şi bună în­ţelegere, de prietenie şi colaborare, soli ai dorin­ţei poporului român de la Delhi a contribui la dezvolta­rea continuă a bunelor relaţii statornicite între cele două ţări şi popoa­re, bazate pe respecta­rea neabătută a princi­piilor suveranităţii şi in­dependenţei naţionale, e­­galităţii în drepturi, ne­amestecului în treburile interne, avantajului reci­proc. Primirea cordială fă­cută oaspeţilor români în capitala Indiei, atît de înaltele oficialităţi in­diene, cît şi de popu­le­­ia oraşului, confirmă din plin dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi con­lucrări, în interesul am­belor popoare, în spri­jinul consolidării unui climat de pace şi înţele­gere între popoarele lu­mii. (Continuare în pag. a 4-a) DINEU OFICIAL Preşedintele Republicii India, Varahagiri Ven­kata Giri, şi soţia sa, au oferit, luni seara, în sa­loanele Palatului prezi­denţial „Rashtrapati Bha­­van", un dineu oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat par­te preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Cornel Burtică, ministrul comerţului ex­terior, Ion Morega, ad­junct al ministrului in­dustriei ,construcţiilor de maşini, şi Petre Tănăsie, ambasadorul României în India. Din partea indiană au­ participat: Primul-minis­­tru, Indira Gandhi, G. S. Chillon, preşedintele Ca­merei populare a Indiei, M. Hidavatullan, preşe­dintele Curţii Supreme a Indiei, Dinesh Singh, ministrul afacerilor Ex­terne, Y. B. Chavan, mi­nistrul de interne, Jagji­­van Ram, ministrul Agri­culturii şi alimentaţiei, Bhagat Bali Ram, minis­trul comerţului exterior şi al aprovizionării, C. M. Poonacha, ministrul oţelului şi industriei gre­­­le, V. K. Rao, ministrul educaţiei şi problemelor tineretului, Triguna Sen, ministrul pentru petro­chimie, minelor şi meta­lurgiei, Violet Alva, vicepreşedinte al Consi­liului statelor, Hans Raj Gupta, primarul oraşu­lui, deputaţi, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, oameni de afaceri, zia­rişti. In timpul dineului, ca­re s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordiala, prietenească, cei doi şefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnu­rile de stat ale celor două ţări. In încheierea dineului, a fost prezentat un pro­gram de muzică si dan­suri indiene, inspirate din Inestimabilul tezaur folcloric al acestei țări. TERMINAREA URGENTA A LUCRARILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ - O DATORIE PATRIOTICĂ! Plusuri şi minusuri la capitolul conştiinţă cetăţenească Alături de munca har­nică a cooperatorilor, o­­goarele judeţului cunosc în aceste zile şi freamă­tul participării active a munci­t­o­r­ilo­r, t­e­hni­cien­i­­­lor, inginerilor şi func­ţionarilor din întreprin­deri şi instituţii la exe­cutarea lucrărilor agrico­le de toamnă. Duminică, 12 octombrie. Din oraşul Miercurea­, Ciuc, încă din zorii zilei, plecau spre ogoare su­te de muncitori, func­ţionari şi intelectuali , tinere muncitoare de la Fabrica de confecţii, lucrători din comerţ, funcţionari de la Ban­ca Naţională, salariaţi ai Consiliului popular oră­şenesc şi judeţean şi al­ţii, al căror nume nu poate fi cuprins de zgîr­­cenia spaţiului. Mai tîr­­ziu, pe mulţi dintre ei i-am întîlnit pe cîmp, alături de cooperatori. Funcţionarii Băncii Na­ţionale — Miercurea- T. PÎRLEA (Continuare în pag. a 2-a) Dimineaţa acestei du­minici i-a găsit pe co­operatorii din Tomeşti muncind din plin pe o­­goare. Aici era­­ şi ingi­nerul agronom Vasiliu de Pavlos, care ne-a relatat cu mîndria unui bun gospodar că din cele 275 de hectare prevăzute pentru însămînţare au mai rămas de însămân­ţat doar 7. — Le vom termina pî­­nă la sfîrşitul zilei — ne-a asigurat inginerul — cum de altfel şi re­coltatul cartofilor va fi terminat în cîteva zile. Ne-a fost dat să ve­dem la Tomeşti o zi de lucru in sensul cel mai bun al cuvîntului. 400 de cooperatori se îndeletni­ceau cu recoltatul.' carto­filor. Stăruia un avint de muncă însufleţitor. — în cooperativa noastră toate muncile a­­gricole au fost urgen­tate, un accent deosebit am pus însă pe termina­rea însămînţărilor şi a recoltatului cartofilor — I. KISS (Continuare în­ pag. a 2-a) Toţi cooperatorii, la datorie Duminică, pe ogoarele harghitene La Sînsimion am po­posit mai întîi la secţia de maşini agricole.­­Un mecanic se străduia să repare­­ un tractor. — Ce are ? — O defecţiune la pompa de apă. Alături, un alt tractor la care meşterea trac­toristul, şi încă unul, fă­ră nici un stăpân. — Al cui e? — Nu ştim. Tractoris­tul n-a dat azi pe aici. Cu tractoarele care stăteau defecte pe cîmp, cu altele pe care nu le-am găsit la lucru, se totalizează cam multe ore/maşină pierdute. în centrul comunei, un grup de vreo 18—20 de bărbaţi aşteptau. V. AVRAM (Continuare în pag. a 2-a) SÎNSIMION Aşa organizare — aşa rezultate! Citiţi în pagina a 4-a Toasturile rostite de preşedintele Vara­hagiri Venkata Giri şi de preşedintele Nicolae Ceauşescu, precum şi alte relatări privind vizita. C.A.P. Sîndominic Sprijinul muncitorilor din Bălan Ajungem în miezul zi­lei la Cooperativa agri­colă din Sîndominic. Pe tarlalele cooperativei lu­crările campaniei de toamnă sunt pe sfîrşite. Cele 240 hectare pentru însămânţat au fost ter­minate, iar acum toate eforturile sunt îndrepta­te pentru grăbirea re­coltării cartofilor, strân­gerea păioaselor. Profi­tăm de pauza de prînz pentru a întreţine, cîteva minute, o discuţie cu Karda Imre, inginerul cooperativei, prezent în fiecare zi la coordona­rea lucrărilor campaniei agricole. Ce ne puteţi spune despre stadiul însămîn­­ţărilor ? — Drumul parcurs de tip! a fost destul de ane­voios, dar prin mobili­zarea tuturor eforturi­lor am reuşit să obţinem rezultate frumoase. în­­sămînţările le-am termi­nat chiar astazi şi a­­cum dăm zor cu aduna­tul cartofilor. Planul o­­perativ întocmit încă înainte de campanie ne-a fost călăuza cea mai bu­nă. Repartiţia judicioasă pe brigăzi a loturilor e­­xistente s-a dovedit a fi fructuoasă. Mobiliza­rea gospodarilor comu­nei a dat impulsul mult dorit. Un sprijin substan­ţial i-am primit de la Péter Sándor — secreta­rul organizaţiei de par­tid din comună, (care tot timpul a fost printre har­nicii cooperatori) şi de la ceilalţi comunişti, ca­ GH. CIPRIAN (Continuare în pag. a 2-a)

Next