Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-14 / nr. 511
ANUL II, nr 511 MARȚI 14 octombrie 1969 4 pag. 30 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ^ *flcv Jjj HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN HARGHITA AL P. C. R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN TOATĂ ATENŢIA DE PARTID IOAN OPREA, şeful Secţiei propagandă a Comitetului judeţean de partid. Ne aflăm în pragul deschiderii unui nou an în învăţămîntul de partid — eveniment de mare însemnătate în viaţa organizaţiilor de bază, a tuturor comuniştilor. Pe baza indicaţiilor conducerii partidului, la oraşe precum şi în întreprinderi, acest eveniment va avea loc mîine, 15 octombrie, urmînd ca în organizaţiile de bază de la sate deschiderea învăţămlntuluide partid să aibă loc la 1 noiembrie. Considerînd învăţămîntul de partid ca un mijloc important al activităţii ideologice şi educative, organele şi organizaţiile de partid au acordat şi continuă să acorde toată atenţia deschiderii acestuia şi apoi desfăşurării cursurilor şi seminariilor în cele mai bune condiţiuni în tot cursul anului. Faptul că organele şi organizaţiile de partid au acordat atenţie sporită în acest an pregătirii propagandiştilor, selecţionării cursanţilor, întocmirii programelor şi asigurării materialului bibliografic, constituie o chezăşie a bunei reuşite. Dar să nu uităm că suntem abia la început de drum şi buna finalizare a activităţii noastre cere muncă permanentă, perseverentă, în primul rînd din partea organelor de partid cărora le revine sarcina să îndrume procesul de învăţămînt, a lectorilor şi propagandiştilor chemaţi să ridice pe un plan tot mai înalt nivelul expunerilor, convorbirilor, al seminariilor, să militeze pentru sporirea gradului lor instructiv-educativ şi atractiv totodată. Trebuie luptat cu hotărîre împotriva formalismului, a rutinei, a expunerilor încropite în grabă, ce nu numai că nu oferă nimic nou cursanţilor, dar uneori sînt chiar dăunătoare muncii noastre ideologice, în anul şcolar 1969/1970 învăţământului de partid îi revine sarcina să asigure studierea de către cursanţi a documentelor de mare însemnătate ale celui de-al X-lea Congres al partidului acordîndu-se o atenţie deosebită însuşirii aprofundate a indicaţiilor preţioase şi a bogăţiei de idei cuprinse în Raportul Comitetului Central prezentat la Congres de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, în întregul învăţămînt de partid va trebui să se studieze problemele fundamentale cuprinse în documentele Congresului, urmînd ca fiecare categorie de cursanţi (muncitori, ţărani, cadre didactice ,creatori, activişti de partid şi de stat, cadre din economie etc.), să aprofundeze acele probleme care sunt specifice domeniului ei de activitate. Din acest punct de vedere este deosebit de important să se revadă, cu prilejul deschiderii anului de învăţămînt, programele întocmite pentru formele de la oraşe şi acolo unde se consideră că pot fi şi trebuie aduse îmbunătăţiri, ele (Continuare în pag. a 2-a) HOTĂRÂRILE CONGRESULUI - PROGRAMUL NOSTRU DE ACŢIUNE Optimizarea structurii personalului-o cerinţă a eficienţei economice a întreprinderilor Marea producţie socialistă implică, printre altele, o organizare modernă, o conducere tehnico-administrativă judicios axată pe nevoile reale de organizare şi coordonare a activităţii economice în întreg complexul ei. Ponderea personalului tehnico-administrativ în totalul salariaţilor, trebuie să reprezinte un raport optim, care să elimine cheltuielile inutile, dispersarea responsabilităţii în executarea şi controlul îndeplinirii sarcinilor, în Raportul prezentat, la Congresul al X-lea al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că „trebuie luate măsuri energice pentru lichidarea manifestărilor de birocratism ... pentru simplificarea aparatului administrativ-funcţionăresc, pentru raţionalizarea muncii de conducere şi îndrumare, pentru reducerea hotărâtă a numărului de acte normative, circulare şi instrucţiuni care îngreunează activitatea operativă a întreprinderilor economice, soluţionarea rapidă a problemelor creşterii producţiei şi care, ca să spun aşa, îneacă activitatea vie intr-un noian de hîrtii, împiedică eforturile oamenilor muncii pentru construcţia socialismului". Conducerea partidului şi a statului nostru a elaborat şi continuă să elaboreze măsuri concrete care să ducă la înfăptuirea acestor sarcini, printre ele înscriindu-se şi recentele decrete ale Consiliului de Stat, cu privire la organizarea şi funcţionarea unor ministere. Eforturi crescînde se îndreaptă, şi trebuie îndreptate, spre simplificarea aparatului administrativ-funcţionăresc, spre utilizarea specialiştilor acolo unde le este locul în mod firesc , în activitatea concretă de produc-HANCU EUGEN directorul Direcţiei judeţene de statistică (Continuare în pag. a 3-a) Timpul probabil Staţia meteorologică Miercurea-Ciuc ne informează că în următoarele 24 de ore vremea rămîne în general frumoasă, uşor variabilă. Minimele vor fi cuprinsă între minus 3 grade şi plus 10 grade, iar maximele între 16 şi 18 grade. Vînt slab, pînă la potrivit, din direcţia sud-est. Dimineaţa, ceaţă,locală şi izolat, brumă. • Salariaţii filialei Băncii Naţionale, la strînsul cartofilor CU PLANUL PE ZECE LUNI ÎNDEPLINIT Colectivul de muncă al întreprinderii miniere Harghita, antrenat în marea întrecere pentru depăşirea sarcinilor de plan pe acest an, realizarea angajamentelor, luate şi pregătirea unor condiţii optime producţiei anului viitor, raportează îndeplinirea planului producţiei globale, cumulat pe zece luni, cu 20 de zile înainte de termen. Bună in prezent, harnicii mineri au obţinut o producţie globală suplimentară de două milioane lei, iar la producţia marfă vîndută şi încasată au realizat planul în aceeaşi proporţie. C.A.P. Mihăileni La noi se lucrează cu elan O duminică frumoasă de toamna, dominată de entuziasmul muncii cooperatorilor. Porniserăm în raidul nostru în pragul dimineţii, spre Ciucul de Sus. Peste tot sintem întîmpinaţi de hărnicia sutelor de săteni cere grăbeau ritmul lucrărilor campaniei agricole de toamnă. Am poposit pentru cîteva minute la Mihăileni. Cele 18 tractoare, precum şi sute de cooperatori, lucrau de zor la însămînţatul ultimelor tarlale. Din suprafaţa totală de 360 hectare destinată însămînţărilor pînă acum s-au pregătit 280 hectare dar şi restul suprafeţei este în întregime eliberată Peste cîteva zile cooperatorii din Mihăileni vor termina lucrările de însămînţare. Străbatem colinele din preajma Mădăraşului. Aici, lucrările se mărginesc la adunatul finului. Oare sătenii de aici, azi nu seamănă ? ne-am întrebat noi. Ajungem la sediul cooperativei. Un om sobru, preocupat de aranjarea cîtorva treburi mărunte, ne întîmpină cu un salut tovărăşesc. Cu zîmbetul pe buze, Bíró Imre — preşedintele cooperativei din Mădăraş ne înlătură nedumerirea : — Am terminat însămînţările încă înainte de termenul stabilit. Acum ne concentrăm forţele la cositul otavei şi recoltarea cartofilor. Suntem siguri că pînă la 20 octombrie vom termina şi cu aceste lucrări. Eforturile depuse pen-GH. CHIPER (Continuare în pag. a 2-a) VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Plecarea din Capitală / Duminică dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd spre India, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Republicii India, Varahagiri Venkala Giri, şi a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Miniştri sunt însoţiţi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Paul Niculescu- Mizail, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasiie Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai (Continuare în pag. a 4-a) DELHI — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu, şi Ion Pufinelu transmit : Sentimentele de prietenie, stimă şi preţuire care leagă dincolo de spaţiile geografice, popoarele român şi indian, au găsit o convingătoare reafirmare în atmosfera cordială cu care au fost întîmpinaţi solii României pe străvechiul pămint al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, sunt purtătorii unui mesaj de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi colaborare, soli ai dorinţei poporului român de la Delhi a contribui la dezvoltarea continuă a bunelor relaţii statornicite între cele două ţări şi popoare, bazate pe respectarea neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Primirea cordială făcută oaspeţilor români în capitala Indiei, atît de înaltele oficialităţi indiene, cît şi de populeia oraşului, confirmă din plin dorinţa unei mai bune cunoaşteri şi conlucrări, în interesul ambelor popoare, în sprijinul consolidării unui climat de pace şi înţelegere între popoarele lumii. (Continuare în pag. a 4-a) DINEU OFICIAL Preşedintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi soţia sa, au oferit, luni seara, în saloanele Palatului prezidenţial „Rashtrapati Bhavan", un dineu oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei ,construcţiilor de maşini, şi Petre Tănăsie, ambasadorul României în India. Din partea indiană au participat: Primul-ministru, Indira Gandhi, G. S. Chillon, preşedintele Camerei populare a Indiei, M. Hidavatullan, preşedintele Curţii Supreme a Indiei, Dinesh Singh, ministrul afacerilor Externe, Y. B. Chavan, ministrul de interne, Jagjivan Ram, ministrul Agriculturii şi alimentaţiei, Bhagat Bali Ram, ministrul comerţului exterior şi al aprovizionării, C. M. Poonacha, ministrul oţelului şi industriei grele, V. K. Rao, ministrul educaţiei şi problemelor tineretului, Triguna Sen, ministrul pentru petrochimie, minelor şi metalurgiei, Violet Alva, vicepreşedinte al Consiliului statelor, Hans Raj Gupta, primarul oraşului, deputaţi, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, oameni de afaceri, ziarişti. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordiala, prietenească, cei doi şefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In încheierea dineului, a fost prezentat un program de muzică si dansuri indiene, inspirate din Inestimabilul tezaur folcloric al acestei țări. TERMINAREA URGENTA A LUCRARILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ - O DATORIE PATRIOTICĂ! Plusuri şi minusuri la capitolul conştiinţă cetăţenească Alături de munca harnică a cooperatorilor, ogoarele judeţului cunosc în aceste zile şi freamătul participării active a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor din întreprinderi şi instituţii la executarea lucrărilor agricole de toamnă. Duminică, 12 octombrie. Din oraşul Miercurea, Ciuc, încă din zorii zilei, plecau spre ogoare sute de muncitori, funcţionari şi intelectuali , tinere muncitoare de la Fabrica de confecţii, lucrători din comerţ, funcţionari de la Banca Naţională, salariaţi ai Consiliului popular orăşenesc şi judeţean şi alţii, al căror nume nu poate fi cuprins de zgîrcenia spaţiului. Mai tîrziu, pe mulţi dintre ei i-am întîlnit pe cîmp, alături de cooperatori. Funcţionarii Băncii Naţionale — Miercurea- T. PÎRLEA (Continuare în pag. a 2-a) Dimineaţa acestei duminici i-a găsit pe cooperatorii din Tomeşti muncind din plin pe ogoare. Aici era şi inginerul agronom Vasiliu de Pavlos, care ne-a relatat cu mîndria unui bun gospodar că din cele 275 de hectare prevăzute pentru însămînţare au mai rămas de însămânţat doar 7. — Le vom termina pînă la sfîrşitul zilei — ne-a asigurat inginerul — cum de altfel şi recoltatul cartofilor va fi terminat în cîteva zile. Ne-a fost dat să vedem la Tomeşti o zi de lucru in sensul cel mai bun al cuvîntului. 400 de cooperatori se îndeletniceau cu recoltatul.' cartofilor. Stăruia un avint de muncă însufleţitor. — în cooperativa noastră toate muncile agricole au fost urgentate, un accent deosebit am pus însă pe terminarea însămînţărilor şi a recoltatului cartofilor — I. KISS (Continuare în pag. a 2-a) Toţi cooperatorii, la datorie Duminică, pe ogoarele harghitene La Sînsimion am poposit mai întîi la secţia de maşini agricole.Un mecanic se străduia să repare un tractor. — Ce are ? — O defecţiune la pompa de apă. Alături, un alt tractor la care meşterea tractoristul, şi încă unul, fără nici un stăpân. — Al cui e? — Nu ştim. Tractoristul n-a dat azi pe aici. Cu tractoarele care stăteau defecte pe cîmp, cu altele pe care nu le-am găsit la lucru, se totalizează cam multe ore/maşină pierdute. în centrul comunei, un grup de vreo 18—20 de bărbaţi aşteptau. V. AVRAM (Continuare în pag. a 2-a) SÎNSIMION Aşa organizare — aşa rezultate! Citiţi în pagina a 4-a Toasturile rostite de preşedintele Varahagiri Venkata Giri şi de preşedintele Nicolae Ceauşescu, precum şi alte relatări privind vizita. C.A.P. Sîndominic Sprijinul muncitorilor din Bălan Ajungem în miezul zilei la Cooperativa agricolă din Sîndominic. Pe tarlalele cooperativei lucrările campaniei de toamnă sunt pe sfîrşite. Cele 240 hectare pentru însămânţat au fost terminate, iar acum toate eforturile sunt îndreptate pentru grăbirea recoltării cartofilor, strângerea păioaselor. Profităm de pauza de prînz pentru a întreţine, cîteva minute, o discuţie cu Karda Imre, inginerul cooperativei, prezent în fiecare zi la coordonarea lucrărilor campaniei agricole. Ce ne puteţi spune despre stadiul însămînţărilor ? — Drumul parcurs de tip! a fost destul de anevoios, dar prin mobilizarea tuturor eforturilor am reuşit să obţinem rezultate frumoase. însămînţările le-am terminat chiar astazi şi acum dăm zor cu adunatul cartofilor. Planul operativ întocmit încă înainte de campanie ne-a fost călăuza cea mai bună. Repartiţia judicioasă pe brigăzi a loturilor existente s-a dovedit a fi fructuoasă. Mobilizarea gospodarilor comunei a dat impulsul mult dorit. Un sprijin substanţial i-am primit de la Péter Sándor — secretarul organizaţiei de partid din comună, (care tot timpul a fost printre harnicii cooperatori) şi de la ceilalţi comunişti, ca GH. CIPRIAN (Continuare în pag. a 2-a)