Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-06-11 / nr. 1022

Pag. 2 Entuziaste momente de vacanţa şcolara Taberele Ne apropiem tot mai mult de momentul în care se va anunţa sfir­­şitul anului şcolar şi începutul vacanţei; tim­pul veseliei, al cîntecu­­lui; vremea excursiilor, drumeţiilor, dar şi a muncii, pentru că vacan­ţa de vară a elevilor co­incide cu perioada des­făşurării unor ample lu­crări, efectuate prin ac­ţiuni voluntar-patriotice. Tineretul harghitean, asemenea întregului ti­neret al patriei noastre, şi-a manifestat dorinţa de a se constitui în ta­bere­ala muncii şi a por­ni cu entuziasm spre înfăptuirea obiectivelor propuse. Pentru a cunoaşte ci­­tara din acestea, precum şi modul de organizare a şantierelor muncilor patriotice din această vară, consemnăm răs­punsurile tovarăşului Szőke Géza, şef de sec­tor la secţia şcoli a Co­mitetului judeţean U.T.C. SZ. G. . Problemele organizatorice au fost definitivate de Comite­tul judeţean U.T.C., Ins­pectoratul şcolar jude­ţean, în colaborare cu­­ direcţiunile şcolilor şi conducătorii unităţilor economice beneficiare. Munca patriotică se va efectua în serii de cite două săptămîni, fiecare cuprinzînd între 50 şi 100 de elevi. Pînă în momentul de faţă au fost încheiate „minutele“ in­tre organizaţiile U.T.C. din şcoli şi unităţile contractante, astfel toa­te dificultăţile ivite in anii precedenţi vor fi înlăturate. RED. — In ce locali­tăţi vor fi constituite a- a­semenea tabere ? SZ. G.— Oraşul şi zo­na Miercurea-Ciuc, O­­dorheiu Secuiesc, Cris­turu Secuiesc, Ocland şi Mereşti (săpături arheo­logice), Gheorgheni şi Topliţa. In lunile iunie, iulie şi august vor fi cu­prinşi în aceste tabere peste 4.300 elevi, iar în septembrie şi octombrie 850 elevi din licee şi 300 aparţinînd şcolilor profesionale, vor munci in agricultură, în zona Odorheiului Secuiesc, la cooperativele agricole de producţie din Frumoasa, Sînsimion, Lăzarea şi Sînpaul. Cei necuprinşi în aceste sectoare, vor colecta plante medicina­le, îşi vor amenaja ba­zele sportive, curtea şi clădirea şcolii. RED. — Ce fel de lu­crări se preconizează a mai fi efectuate ? SZ. G. — Un număr însemnat de elevi vor participa la lucrări de defrişări (in cadrul oco­lurilor silvice), curăţiri de parchete forestiere la unităţile combinatului de exploatare şi indus­trializare a lemnului, cu­răţiri de păşuni, repara­ţii de drumuri, construc­ţii de locuinţe, confec­ţionarea de cărămizi (la Cristuru Secuiesc) şi in legumicultură. RED. — Cîteva „sur­prize“ ... 7 SZ. G. — Taberele muncilor patriotice pre­supun muncă, odihnă şi distracţie. Comitetul ju­deţean U.T.C., conduce­rile unităţilor în cadrul cărora se prestează mun­ca, vor asigura partici­panţilor, pe lingă caza­re şi masă, momente plă­cute, reconfortante : jocuri distractive, com­petiţii sportive, seri de dans, concursuri „Cine ştie, răspunde.“, simpo­zioane, programe cultu­­ral-artistice, excursii, drumeţii etc. Aşadar, un program complet de educare prin muncă şi pentru muncă, deprin­dere cu munca fizică, contribuind la orienta­rea şcolară şi profesio­nală a elevilor. L. CUSNEVICIU muncii patriotice LA BĂILE TUŞNAD (Urmare din pag. 1) — La peste 500.000 lei, ceea ce înseamnă mult, dacă ţinem seama de faptul că angajamen­tul luat, pentru întregul an, este de 700.000 lei. Ne-am interesat de acţiunile ce se află în momentul de faţă pe a­­genda de lucru a consi­liului popular. lată cî­­teva dintre ele: amena­jarea împrejurimilor noului hotel turistic, un­de s-au executat pînă în momentul de faţă lu­crări de taluzări, nive­lări, şi în curînd se va planta iarbă şi flori; amenajarea împrejuri­milor vilelor 4, 5 şi 6, unde s-au efectuat repa­raţii capitale. In apro­pierea restaurantului­ „Ana"­ se va amenaja un loc de parcare pen­tru autoturisme; se lu­crează intens la con­struirea celor 278 mp de trotuare prevăzuţi pen­tru acest an, din care s-au şi terminat circa 200 mp. De curînd s-a terminat pavarea stră­zii ce duce spre atelie­rele I.B.C. O agendă de lucru bogată, care cum­prinde încă multe alte obiective, pe măsura vredniciei ce-i caracte­rizează pe gospodarii o­­raşului. Firesc, discuţia cu to­varăşul Spiridon Cris­­tea s-a referit şi la planurile de viitor. „ In curînd vom în­cepe pavarea străzii ce duce spre „Moară la Fă­­gădău“, în care sens s-au transportat 260 to­ne de pavele. In acest an strada va­ fi pavată pînă la izvorul nr. 1, iar lucrarea se va termina în anul viitor. De ase­menea, avem în plan a­­menajarea împrejurimi­lor noului complex co­mercial. Aici vom plan­ta flori, vom amenaja alei și ronduri. Ne-am gîndit şi la pietruirea străzii ce­­trece prin faţa cofetăriei „Veveri­ţa“, precum şi multe al­te lucrări care au în­ceput sau vor începe în curînd. MEMENTO VINERI. 11 IUNIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.15 A­­vanpremieră cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii : Ro­bert Schumann. 14.44 Cîntece din folclorul păstoresc. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de es­tradă. 1­3.00 Radiojurnal. Bule­tin meteo-rutier. 1­3.15 Din me­lodiile fanfarei. 16.30 Muzică ușoară de H. Mălineanu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Concert de muzică opulară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară de Vasile Ne­­tea. 20.05 Zece melodii prefe­rate. 20.40 Muzică de cafe-con­­cert. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.17 Muzi­că populară. 21.30 Revista şla­gărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de scară. 22.55 Moment poetic. Sonete de Ana Ahma­tova. 23.00 Concert de scară (continuare). 24.00 Buletin de ştiri.1­0.03-16.00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL II 13.00 Radiojurnal. 13.15 Con­cert de prînz. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Muzică populară cu Ileana Greculescu şi Dumitru Potoroacă. 14.40 Odă limbii ro­mâne (reluare). 15.00 Şlagăre de Temistocle Popa. 15.20 Cîn­­tece populare. 15.30 Radio-şcoa­­lă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Pe Valea Prahovei — muzică uşoară. 1­3.30 Cvartetul în do minor de Radu Paladi. 16.55 Sfatul me­dicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Varietăţi folclorice. 17.30 Teatru serial. Zodia cancerului, de Mihail Sadoveanu. Seria a V-a. Blestemul lui Moş Şoi­­maru. 17.50 Muzică uşoară. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Orfeu — mică enciclopedie mu­zicală. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Reportaje paralele. 19.50 Noap­te bună, copii. 20.00 Scară de operă, în pauză : Buletin de ştiri. 22.30 Mari cupluri ale iu­birii : Romeo şi Juliita — emi­siune de Romulus Vulpescu. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Fes­tival Pro Musica antiqua — Bremen 1970. 23.45 Patru lie­duri de Bogdan Mor­oianu. 0.13 Concert pentru or'-h-Hră de Witold Lutoslavski. (Orchestra Radioteleviziunii poloneze, diri­jor Jan Krenz). 0.55—1.00 Bu­letin de ştiri. SIMBATA. 12 IUNIE PROGRAMUL I 6.00—9.30 Muzică şî actuali­tăţi. 9.30 Mioriţa. 30 de minute în tovărăşia unor rapsozi popu­lari. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Fragmente din opereta ,,Crai nou" de Ciprian Porum­­bescu. 10.20 Piese instrumentale. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Pe teme folclorice — muzică uşoară. 11.15 Radioclub turistic. 11.30 Formaţii de ca­meră : Corul Conservatorului ,,Gheorgh­e Dima“ din Cluj, di­rijat de Dorin Pop. 11.50 Co­tele apelor Dunării. 12.00 Cîn­­tă Johnny Dorelli. 12.10 Reci­tal Petre Munteanu. 12.30 în­­tîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II 6.00—­8.10 — Program muzical de dimineaţă. 8.10 Tot înain­te (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreţi: Pablo Casals — violoncelist şi dirijor. 9.00 Cîntă Corul de copii al Radioteleviziunii, dirijor Elena Vicică. 9.10 Melodii populare olteneşti. 9.30 Buletin de ştiri. 9-35 Selecţiuni din opereta Timpul chitarelor“ de Lopez. 10.00 Divertismentul pentru oc­tet instrumental ,,Din isprăvile lui Păcală“ de Tudor Ciortea. 10.20­­ Albumul succeselor de muzică uşoară. 10.50 Cîntece şi jocuri populare. 11.20 Inter­preţi şi orchestre de muzică u­­şoară : Margareta Pislaru, En­gelbert Humperdinck, orchestre­le Alexandru Imre şi Raymond Lelevre. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 A­­vanpremieră cotidiană. 12. ÎS Cîntă Ioana Crăciuni şi Constan­tin Dobre. 12.30 Paletă multi­­coloră — muzică uşoară. VINERI. 11 IUNIE 14-30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp: România — Iugoslavia. 18.50 Lu­mea copiilor. 19.10. Tra­gerea Loto. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de scară. 20.10 Reflector. 20.25 Panora­mic ştiinţific. 21.10 Film artis­tic : Oglinda cu două feţe. Pro­ducţie a studiourilor franceze. 22.45 Filmul documentar „Ima­gini din Londra“. 23.00 Tele­jurnalul de noapte. VINERI, 11 IUNIE Cinematograful ,,Transilvania“ , film românesc. Baladă pentru cei căzuţi» MIERCUREA-CIUC - strea domniţei Ralu, Cinematograful ,,Harghita“ românesc. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful ,,Homorod“ . Hai­ducii lui Şaplecai, film româ­nesc. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ : Circ fără fron­­­tieră, film franco-român. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Haiducii lui Şap­­tecai, film românesc. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“: Rău­tăciosul adolescent, film românesc. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu“ : Răzbunarea Simţului, film englez. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : Salvele Aurorei, film sovietic. Cinematograful „Izvorul“ : Bătălie pentru Alger, film ita­­lo-algerian. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul“: Mihai Viteazul, seriile I—II film românesc. BALAN — Cinematograful „Minerul“ : Departe de,lumea dez­lănțuită, seriile I—II, film englez. VLAHITA — Cinematograful „Fierarul“ : Ultimul mohican, film franco-englezo-român. PRAID — Cinematograful „Praid“ : Răzbunarea Sfîntului, film englez.* CICEU — Cinematograful „Feroviarul“ : Pasările, film a­­merican. GALAUTAS — Cinematograful ,.Bradul“ : Amintiri bucureș­­tene, film românesc. P’TR \­.l — Cinematograful „Sătesc“ : Dura de altădată, film ungaro-suedez. Ze­film De vorbă cu cititorii publicaţiei în care a apărut ştirea. Şerban Béla — Mier­curea-Ciuc Tîlcul cu „ziariştii îşi bagă nasul peste tot“ l-aţi înţeles greşit, sau, probabil, aveţi o încre­dere nemărginită în breasla aceasta a con­deierilor. v Ce-i prea mult strică, aşa că adresa­­ţi-vă, mai bine, I.G.O. Miercurea-Ciuc, care vă poate rezolva cererea. Tot acolo ne gîndim să ne adresăm şi noi, ca să ştim cînd mai apare o autostropitoare. Nu de alta, dar am hotărît să desfiinţăm rubrica „tim­pul probabil“. O înlocu­im cu „timpul exact“ şi nu mai apelăm la ser­viciile meteorologiei. În­trebămi I.G.O. Dacă stro­peşte pe stradă — precis va ploua ! Rubrică redactată de M. POPA Balint Margareta Ve­reş — Lăzăreşti Consiliul popular co­munal ne informează că este de acord cu în­cadrarea dumneavoas­tră ca gestionară, atunci cînd unitatea se va în­fiinţa în localitatea de domiciliu, Lăzăreşti. Nicolae Ionaşcu — Tulgheş Vă mulţumim pentru ilustrata din centrul co­munei. Poate c-ar fi fost mai reuşită dintr-un alt unghi. Cu ce aparat lucraţi? Referitor la textul care o însoţeşte, mărturisim „cinstit şi lăutăreşte“ că n-avem nici un amestec. Dezo­lant, dar trebuie să vă dezamăgim încă o dată informîndu-vă că nu­ cu­noaştem numele auto­rului. Poate ar fi mai indicat să vă adresaţi . Bucuria constructorului (Urmare din pag. 1) ansamblu, a încercat şi unele aprecieri la adresa hărniciei oamenilor şi, în special, a fierarilor­­betonişti care asigură „coloana vertebrală“ a construcţiei. Bineînţeles că s-a făcut simţită şi prezenţa spiritului de solidaritate, atunci cînd a venit vorba de ciţiva meşteri, virstnici, dar cu o inimă foarte tînără. Incercînd o definire, chiar atunci, in momen­tul discuţiei, nu am fi putut să ni-l închipuim trăind în afara febrei care domneşte pe şanti­er. Pe chipul său se pu­tea citi în toată măreţia şi bucuria constructoru­lui, a omului care are satisfacţia de a vedea cum braţele sale dirijea­ză spre înălţimi vertica­le de beton care se an­­samblează in edificiu. „Am lucrat prin multe locuri. Am construit blocuri pentru minerii din Bălan. De loc, însă, sunt din Beteşti, un sat de aici din apropiere. Aşa că, puteţi să vă daţi seama cit de bucuros am fost atunci cînd am aflat că se va creea o zonă in­dustrială şi aici la Cris­turu Secuiesc. Am sosit şi ne-am apucat de lu­cru. Acum suntem­ la în­ceput. Cînd „va sălta“ puţin de la pămint are să se poată ve­dea mai mult... Vrem să ajungem la acest stadiu cit mai repe­de, pentru că e vorba de locurile natale, să vadă și consătenii la ce ne pricepem...“ Confesiunea a fost în­treruptă de unul dintre muncitorii de pe șantier, care avea nevoie de sfa­tul bătrînului Szakács. Cele spuse insă sunt suficiente pentru a-l ca­racteriza pe acest pasi­onat al construcţiei, ca­re îşi trăieşte meseria cu o pasiune molipsitoa­re ... Programul emisiunilor T. V. în săptămîna 13-19 iunie DUMINICA, 13 IUNIE 8.30 Deschiderea emisiunii. 9.00 Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viaţa satului. 11.15 Albumul compozitorilor români. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Aspecte de la cel de-al lirica Festival de folclor ,,Maria Tă­­nase“ — Craiova 1971. 13.00 Emisiune în limba maghiară. 14.30 Duminica sportivă. — Tenis de cîmp : România — Iugoslavia. 18.50 Film serial pentru tineret : Planeta gigan­ţilor. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară — Sport. 20.10 Reportajul săptămînii. 20.30 Film artistic: Omul care trece prin zid. 22.50 Selecţiuni din Festivalul de muzică uşoară. ..Orfeul de aur“ de la Slincev Briag (R.P. Bulgaria). 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Telesport. MIERCURI. 16 IUNIE ? 17.00 Deschiderea emisiunii. Campionatele europene de box — înregistrare de la Madrid. 18.00 Ex-Terra ’71. 18.25 Mult e dulce și frumoasă . . . 18.40 Confruntări. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19. 20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de sea­ră. 20.00 Reflector. 20.15 Tele­­cinemateca : Johnny Belinda. 22.00 Teleglob : Mongolia. Re­portaj filmat. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Campionatele europene de box — sferturi de finală. Transmisiune directă de la Madrid. JOI. 17 IUNIE 16.50 Deschiderea emisiunii. 17.30 Emisiune în limba ma­ghiară. 18.30 La volan —­ emi­siune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agri­cultură. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejur­nalul de seară. 20.00 15 minute despre sănătate. 20.15 Ancheta TV. — Apele în pericol ! 21.05 Antologia umorului. —■ Interpretează Dem Rădulescu şi Monica Ghiuţă. 21 .35 Festivalul de muzică uşoară ..Orfeul de aur“ de la Slincev Briag (R.P. Bulgaria) — Selecţiuni de la gala laureaţilor. 20.00 Telejur­nalul de noapte. 22.10 Campio­natele europene de box — se­mifinale. Transmisiune directă de la Madrid. A A MARȚI. 15 IUNIE 10.00—11.00 Teleşcoală. 18.00 Deschiderea emisiunii. Revistă literară TV. 18.30 Ura, vacan­ţa ! 19.15 Publicitate. 19.20 —• 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară — Sport. 20.10 — Ro­mânia ’75. 20.30 Seară de tea­tru . Ăsta-i ciudat de Miron Radu Paraschivescu. 22.00 Bre­viar juridic. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.30 Campionatele europene de box — sferturi de finală. Transmisiune directă de la Madrid. SIMBATA. 19 IUNIE 16.15 Deschiderea emisiunii. — Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Te­lejurnalul de scară. 20.00 Tele­­enciclopedia. 20.40 Film serial : Incoruptibilii. 21.30 Cîntece de altădată. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Finalele campio­natelor europene de box. Trans­misiune de la Madrid, comen­tată de trimisul nostru Cristian Țopescu. LUNI. 14 IUNIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.15 Scena. 18.45 Stop-cadru. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 19.10 Roman foile­ton : Nicholas Nickleby (II). 21.00 Dinamica societăţii­­ ro­mâneşti. 21.30 Steaua fără nu­me —■ muzică uşoară. 22.30 Te­lejurnalul de noapte — Sport. 22.45 închiderea emisiunii. VINERI. 18 IUNIE 16.00 Deschiderea emisiunii. — Campionatele europente de box — semifinale. — înregistra­re de la Madrid. 17.00 Tele­școală. 18.00 Căminul. 18.40 în dezbaterea opiniei publice. 18.55 Lumea copiilor . Poves­tiri pe degete. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Mai aveţi o între­bare ? 21.10 Film artistic : Acţiunea vulturul. 22.40 Tele­jurnalul de noapte. 22.50 închi­derea emisiunii. HARGHITEIANUL IV, nr. 1022 Un for al tinerelor fete în ultimii ani, au apă­rut pe harta judeţului nostru cîteva unităţi in­dustriale care necesită — într-un procent ridi­cat — forţă de muncă feminină, ce se recru­tează, în special, dintre tinerele fete între 18—25 ani. Elocvent în acest sens este faptul că în cele două fabrici — con­fecţii şi tricotaje — din Miercurea-Ciuc lucrează în jur de două mii de fete.­­ Referindu-ne la industria uşoară, feno­menul se poate generali­za, motiv pentru care educarea tinerelor fete necesită o preocupare tot mai susţinută. Congresul al IX-lea al U.T.C. a subliniat nece­sitatea desfăşurării acti­vităţii mai diferenţiate în acest domeniu. S-a hotărît constituirea con­siliilor tinerelor fete în cadrul Comitetului Cen­tral, al comitetelor ju­deţene, municipale şi orăşeneşti, care îşi pro­pun crearea cadrului organizatoric pentru stu­dierea mai aprofundată a problemelor specifice acestei categorii de ti­neri. Conform Rezoluţiei Congresului, şi în oraşul Miercurea-Ciuc s-a con­stituit consiliul tinerelor fete. Nu este întîmplător că acest consiliu şi-a în­ceput activitatea în ca­drul organizaţiei U.T.C. de la Fabrica de trico­taje din Miercurea-Ciuc, unde educarea tinerelor fete a devenit o proble­mă majoră. Ca un prim pas în organizarea ac­ţiunilor specifice s-a i­­niţiat şi s-a programat un ciclu de expuneri ca­re cuprinde teme de ma­re atractivitate. Temati­­cile expunerilor au fost stabilite în urma unui sondaj făcut în rîndul fetelor. Dintre temele propuse amintim: „Per­sonalitatea şi mediul în­conjurător“, în cadrul căreia sunt incluse ex­puneri despre modă, cosmetică, întreţinerea locuinţei, comportarea în societate, locul de muncă etc. Se preconi­zează şi pregătirea tine­relor fete pentru căsni­cie, prin expuneri gru­pate sub titlul „Priete­nie, dragoste, căsnicie“. Tematica „Femeia con­temporană“ are scopul de a trezi conştiinţa par­ticipării fetelor le, acti­vitatea obştească şi cul­turală a oraşului. Trebuie să subliniem faptul că educarea tine­relor fete este o proble­mă complexă, care nu se poate realiza doar prin acţiunile pe care şi le propune consiliul, ci necesită o strînsă cola­borare a tuturor facto­rilor chemaţi să facă a­­ceasta. In această ordine de idei, consiliile tinere­lor fete vor trebui să acţioneze solicitînd spri­jinul organelor medica­le de specialitate, să in­vite în faţa fetelor per­sonalităţi din toate do­meniile de activitate, muncitoare fruntaşe în producţie care, prin e­­xemplul lor, vor putea influenţa pozitiv activi­tatea tinerelor din ora­şul nostru. BALLA ELISABETA secretar al Comitetului orăşenesc U.T.C. SZAKÁCS ELENA secretara Consiliului judeţean al tinerelor fete Să ne facem căminul plăcut Camera de zi In locuinţele cu confort diferenţiat, ca de alt­fel în orice locuinţă cu spaţiu mai redus, trebuie să chibzuim bine locul fiecărei mobile, sau, dacă atunci le cumpărăm, să alegem bucăţi u­­şoare, suple, care ocupă mai puţin loc şi au o variată întrebuinţare. Nimic nu creează o im­presie mai proastă decit o cameră aglomerată, unde abia te poţi mişca. Pe deasupra, avînd multe lucruri înghesuite, curăţirea zilnică a ca­merei necesită mai mult timp. Deci, pentru a ne uşura munca şi pentru a ne amenaja o cameră de zi plăcută, vă sugerăm următoarele: o cana­pea extensibilă, măsuţă cu cîteva fotolii uşoare, rafturi de cărţi pe pereţi sau o bibliotecă com­binată şi un dulap. Să combinăm utilul cu fru­mosul : putem confecţiona din material lemnos ieftin, un dulap combinat (în clişeu), în partea de jos putem pune lenjeria, iar în partea de sus, televizorul, radio, cărţi, bibelouri etc. Este o pie­să practică şi ieftină, pe lingă faptul că ocupă puţin loc. % Colţul tinerei mame CE ESTE RAHITISMUL? Este o boală ivită în primele luni ale vieţii o­­mului, caracterizată prin calcifierea insuficientă a ţesutului fundamental o­­sos şi produsă de lipsa vitaminei D3. Azi sunt foarte rare cazurile gra­ve, dar se mai întîlnesc, la sugari, simptome u­­şoare ale bolii. Cum se recunoaşte boala? Oasele cutiei cra­niene sînt mai moi, fon­­tanela se închide tîrziu (după a 15-a lună), dinţii apar după luna a 8-a, oasele membrelor sînt strîmbe, copilul transpi­ră mult, e agitat, are poftă redusă de mînca­re, e palid, solare. Care sínt motivele bo­lii? Lipsa plimbărilor, a razelor solare şi — în­deosebi — alimentaţia neraţională. Se tratează cu calcium lacticum (de 3 ori pe zi cîte o jumătate de table­tă), cu vitamina D3. Pe lingă medicamente e ne­cesar să-l scoatem des pe copil la aer liber, la soare, multă baie, o ali­mentaţie bogată în vita­mine (carne, brînză de vaci, ouă, legume, fruc­te). Cel mai important es­te să folosim din plin perioada verii, să-l ex­punem pe copil (cît mai sumar îmbrăcat) razelor Curiozităţi... feminine UNDE SlNT GENTLEMENII ? Un ziar londonez constata recent cu amă­răciune: „O parte din gentlemenii de astăzi nu numai că stau pe scau­ne în autobuze, în timp ce doamnele rămîn în picioare, dar îşi mai permit în acest timp să le şi incomodeze cu a­­tenţia lor“. MONICA VITTI ŞI CELE... 14 ROLURI Populara actriţă Mo­nica Vitti va fi protago­nista noului film „Ea" al lui Dino Risi. In acest film ea va face un veri­tabil tur de forţă inter­pretând nu mai puţin de ... 14 roluri feminine. MODA ŞI SECURITATEA CIRCULAŢIEI Ministerul Transpor­turilor din Marea Bri­­tanie s-a declarat adept al modei „mini.“ Intr-o broşură publicată re­cent, se arăta că mini­jupele contribuie la securitatea circulaţiei, deoarece sunt vizibile de la distanţe mari în lu­mina farurilor. Dacă totuşi femeile vor prefe­ra fustele maxi sau mici, li se recomandă să şi le confecţioneze din ţesături deschise la culoare sau unt. Intilnire cu Mătasa bleu­marin cu buline albe a devenit din nou un material e­­legant. Primul model a­­re mineci largi, cu man­şeta mare; fusta e foar­te largă, incepind de la şolduri. Pentru siluetele mai pline, e avantajoa­să o rochie-pardesiu din același material. Accesoriile, de aseme­nea, sint de bun gust: pălărie albă, cu boruri mari, mănuşi şi pantofi albi, un şirag lung de perle, cercei. Un an­samblu romantic... Cunoaşteţi această reţetă ? SPUMĂ DE GRIŞ CU La 7,5 dl. apă adău­găm zeama unei lămîi şi 180 gr. zahăr. Se pu­ne la fiert, iar cînd li­chidul astfel obţinut dă în clocot, se mai adau­gă 100 gr. griş. Se fierbe aproximativ 10 minute, amestecîndu-se din cînd în cînd, ,apoi se ia de pe lamiie obţine o spumă albă şi tare. Spuma obţinută se pune într-un vas de sti­clă şi se garniseşte, du­pă gust, cu ciocolată ra­să sau fructe mărunte (chiar din compot). Es­te un desert ieftin, hră­nitor, se prepară ra­pid, are un gust deose­foc şi se bate, pînă se bit de plăcut.

Next