Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-04-08 / nr. 967

Anul IV, nr. 967 RIDICAT LA m.n A. [ Ar fi fost de aşteptat ca, în lumina sarcinilor ce stau în actuala peri­oadă în faţa agriculturii noastre socialiste, învă­­ţămîntul agrozootehnic —această formă eficace de pregătire profesiona­lă a lucrătorilor din a­­gricultură — să capete, măcar în acest an, va­lenţele impuse de cuce­ririle cele mai recente ale ştiinţei agrozootehni­ce, aducînd astfel un aport substanţial la ob­ţinerea unor recolte spo­rite. Şi-a îndeplinit această menire învăţâmîntul a­­grozootehnic organizat în unităţile agricole coo­peratiste ale judeţului nostru ? Întrucît ne a­­­flăm în momentul cînd, o dată cu începerea cam­paniei agricole de pri­măvară cursurile s-au încheiat, astfel că putem răspunde la această în­trebare. După datele primite din unităţile coopera­tiste de către Casa agro­nomului, for direct răs­punzător de buna des­făşurare a învăţămîntu­­lui agrozootehnic — ar reieşi că această formă de îmbogăţire a cunoş­tinţelor profesionale şi-a atins din plin scopul. Pentru a face cîteva consideraţii pe marginea desfăşurării învăţămîn­­tului agrozootehnic, am hotărît să nu mai aştep­tăm încheierea aminti­tului proces, deoarece majoritatea covîrşitoare CUM IAU NAŞTERE INFORMĂRILE ELO­GIOASE DEPARTE DE REALITATE INDICAŢII CU DUIUMUL, MĂSURI CU ŢέRIIŢA PROCESUL „ROTUNJIRII“ CIFRELOR CÎTEVA CUVINTE DESPRE O LEGE DE CURÎND ADOPTATĂ căci în cele 94 de coo­perative agricole de pro­ducţie existente în judeţ au fost ţinute un număr de 986 de lecţii agrozoo­tehnice, la care au par­ticipat nu mai puţin decît 22­ 722 de coopera­tori. Dar aceasta nu e încă totul, pentru că — aşa cum am fost infor­maţi la Casa agronomu­lui — procesul centra­lizării datelor se află în curs­­a rapoartelor înaintate deja,­­ abundă în des­crieri detaliate asupra „substanţialelor îmbu­nătăţiri" înregistrate în mersul învăţămîntului, „eficienţa" acestuia fiind oglindită în creşterea considerabilă a număru­lui de participanţi, chib­zuinţă cu care au fost întocmite planurile te­matice ale cursurilor, a­­devărate reflectoare ale specificului unităţilor respective, buna pregă­tire de care au dat do­vadă lectorii desemnaţi ş.a.m.d. Evident în posesia u­­nor asemenea „cifre grăitoare" şi în virtutea faptelor prezentate în rapoarte, Casa agrono­mului ar urma să întoc­mească o informare e­­logioasă, concluzionînd favorabil asupra „re­zultatelor remarcabile“ obţinute în decursul ce­lor trei luni de către învăţămîntul agrozoo­tehnic din judeţul nos­tru. Numai că o aseme­nea informare ar fi de­parte de realitate. Spu­nem aceasta, în deplină cunoştinţă a faptelor reale constatate de re­petate ori la faţa locu­lui, cu ocazia investiga­ţiilor întreprinse asupra desfăşurării acestei for­me periodice de perfec- I. ARADEANU (Continuare in pag. a 2.a) In aceste zile fru­moase de primă­vară, tractoarele lucrează din plin. mi o clipă irosită In­ bătălia PC mil 0 RECOLTĂ BOC­AT­Ăl Mecanizatorii din Zetea, un exemplu demn de urmat Primăvara însorită şi-a făcut debutul în a­­cest an la Cooperativa agricolă de producţie din Zetea prin buna organi­zare a lucrărilor agrico­le. Mecanizatorii de la secţia S.M.A., o dată cu statornicirea ei, au por­nit lucrările de însămîn­­ţare a ovăzului, a or­zoaicei şi a sfeclei de zahăr. Lucrînd tot tim­pul intr-un ritm susţinut şi executînd o muncă de înaltă calitate, ei au ter­minat, pînă în prezent, suprafeţele destinate în­­sămînţărilor de primă­vară : 45 ha orzoaică, 25 ha ovăz, 30 ha sfeclă de zahăr. în aceeaşi ordine de idei putem releva faptul că încă pe la sfîrr­şitul săptămînii trecute, pentru a executa în bu­ne condiţiuni plantarea cartofilor, au supus u­­nor probe tehnice ma­şinile de însămînţat car­tofi, concomitent pro­­cedînd la executarea a­­mintitei lucrări, în timp ce mecanizatorii zoreau mersul lucrărilor din prima epocă a campaniei agricole de primăvară, cele 72 de atelaje afla­te în posesia cooperati­vei, au fost utilizate la aratul terenurilor delu­roase, la transportarea şi împrăştierea îngrăşă­mintelor naturale, în a­­cest răstimp membrii u­­nităţii agricole din Zetea au acordat o atenţie deo­sebită curăţirii fîneţelor şi a pajiştilor naturale, acţiune ce pînă în pre­zent s-a soldat cu admi­nistrarea a 180 tone în­grăşăminte chimice pe o suprafaţă de 150 de hec­tare. Datorită eforturilor depuse de către unii mecanizatori ca: Márton Ioan, Szabó Francisc, Lukács Árpád, Gergely Ludovic şi alţii. Coope­rativa agricolă de pro­ducţie din Zetea poate raporta terminarea la timp şi in condiţii op­time a lucrărilor. B. ANDREI In bazinul Gheorgheni Semnalam la sfîrşitul săptămînii trecute înce­perea campaniei agrico­le de primăvară şi în zonele mai reci ale ju­deţului nostru. Notăm în cele ce urmează cîte­va din primele succese obţinute în zona Gheor­gheni. Pe ogoarele întreprin­derii agricole de stat Lăzarea, din cele 200 de hectare pregătite în vederea plantării carto­filor, sămînţa a ajuns în sol pe o suprafaţă de 20 ha. Abandonînd vechiul obicei de a însămînţa cartofii doar în luna mai, cooperatorii din u­­nitatea agricolă coope­ratistă Gheorgheni, de­ţinători ai unui loc de frunte privind cultura cartofului în judeţul nostru, au început încă de pe acum însămînţa­­rea acestei culturi, lu­crare ce va fi terminată pînă la data de 26 a­­prilie a.c. Concomitent cu insă­­mînţarea cartofilor se desfăşoară şi lucrările de însămînţare a ovăzu­lui şi a mazărei, acţiu­ne ce pină la ora actua­lă a fost încheiată pe o suprafață de 45, respec­tiv 10 hectare. THOMAN BÉLA corespondent ... şi un RĂSPUNS La întrebarea de ieri, tovarăşul Lajos Zoltán, directorul I.C.M.J. Har­ghita, ne-a dat următorul răspuns : „E adevărat că cererile, reclamaţiile sau sesizările se înregistrează şi se repartizează la sectoare numai după ce sunt văzute de mine. (N. R. Lucru contrar dispoziţiilor referitoare la primirea, examinarea şi rezol­varea cererilor cetăţenilor, prevăzute în Decretul Consiliului de Stat nr. 534). Scrisorile cetăţenilor amintiţi în întrebare au fost însă înregistrate la Sectorul de proiectare, care avea competenţa să le rezolve. Cererile mi-au fost adresate mie, iar atunci cînd au fost prezentate secretarei, a­­ceasta a spus petiţionarilor să aştepte pînă cînd le voi vedea eu. Aceş­tia însă au refuzat şi le-au depus la sector, acolo unde de fapt trebuiau să fie rezolvate. In concluzie recunoaştem deci că avem unele lipsuri în înregistrarea scrisorilor, dar trebuie reţinut totuşi faptul că scrisorile în cauză au fost înregistrate şi îşi vor primi rezolvarea". PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI JOI 5 aprilie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN informația ZILEI • La I.J.I.L. Odorhe­­iu Secuiesc este în curs de fabricaţie mobilierul pentru un nou hotel ce se construieşte în Vas­lui, iar I.J.I.L. „Partiza­nul“ Gheorgheni a în­ceput să execute mobi­lierul pentru un hotel din Roman, valoarea a­­cestei ultime comenzi depăşind un milion de lei.­­ In această dimi­neaţă, amatorii de dru­meţii veniţi în staţiunea balneoclimaterică Bor­­sec, pot participa la o excursie ce are ca punct terminus cariera Mar­mora, iar seara medicul dr. Lucia Gurguţă va susţine o conferinţă me­dicală pe tema „Boala reumatismală“. • Meşterii olari din Dăneşti au produs in primul trimestru al acestui an peste 43.000 de o­­biecte din ceramică neagră, in 300 de modele diferite. In a­­ceeaşi perioadă au fost asimila­­te in procesul de producţie 40 de noi modele de vaze. • Locuitorii oraşului minier Bălan, în frunte cu deputaţii au început lucrările de amenajare a peste 2.000 m­p. de zone verzi, 4 terenuri de­ joacă pentru co­pii şi 3 locuri de parcare auto. La aceste lu­crări au participat pînă acum peste 300 de per­soane. D In prima decadă a acestei luni, construc­torii din oraşul de la poalele Hăşmaşului Ma­re, au terminat cu pa­tru zile mai devreme lucrările de zidărie la blocul III/4 cu 120 de apartamente — valoa­rea acestora ridicîndu­­se la 167.000 lei. Totoda­tă la blocul H/2, zugra­vii au executat tencuie­­lile interioare cu 4 zile înainte de termenul pla­nificat, iar lucrările de tîmplărie interioară pla­nificate a fi realizate în această lună, au fost terminate în proporţie de 100 la sută. • Ieri, secţia de prelucrare a maselor plastice din cadrul cooperativei meşteşugăreşti „La­­cu Roşu“ a produs peste 200 de tuburi varioeonert, folosite în fabricile de tricotaje. Din producţia,, realizată pînă acum de această secţie, Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc a primit 1.000 de bucăţi. • Noua serie de oameni ai muncii sosiţi in staţiunea Bor­­sec. la odihnă şi tratament cu­prinde peste 1.000 de persoane — muncitori, ţărani şi intelec­tuali din toate colturile țării. Informari­i ll­llii in cinstea semicentena­rului partidului . Ieri, s-a desfăşurat la Liceul pedagogic din municipiul Odorheiu Se­cuiesc faza municipală a concursului de interpre­tare a cintecelor popula­re la care au participat pionieri şi şcolari din şcolile oraşului. „ Zilele trecute, din iniţiativa unităţii de pionieri din comuna Sincrăieni, a fost organi­zat un schimb de expe­rienţă cu pionierii u­­nităţii din Sînmar­­tin. Contribuind la cu­noaşterea reciprocă, vi­zita s-a dovedit deose­bit de utilă in organiza­rea acţiunilor care să a­­sigure condiţiile cele mai plăcute petrecerii timpului liber in vacan­ta de primăvară. „ Se înregistrează în aceste zile vizite ale ele­vilor la întreprinderile din judeţ, prilej nimerit pentru cunoaşterea rea­lizărilor înregistrate in dezvoltarea economică, dar şi pentru cunoaşte­rea mai îndeaproape a procesului muncii. Aşa de exemplu elevii din Sincrai au fost oas­peţii Staţiunii de meca­nizare a agriculturii din municipiul Odorheiu Se­cuiesc, iar elevii de la Şcoala nr. 1 din Miercu­rea-Ciuc şi-au fixat ca puncte de popas ale dru­meţiei întreprinse Sin­­crăienii, Sîntimbrul şi o­­raşul Bălan. I. TITUS Noua panoramă tulceană. Vedere din avion a noilor profiluri urbanis­tice moderne croite in anii socialismului... In prim plan, Casa de cul­tură a sindicatelor INDUSTRIA MOBILEI în noul cincinal Industria mobilei în anul 1971 şi în cincinal? O întrebare la care Mi­nisterul Industriei Lem­nului ne-a furnizat une­le precizări preţioase- Darea în folosinţă a 500.000 de noi aparta­mente în anii 1971—1975, dorinţa de reînnoire a interioarelor de către numeroase familii, va facilita irevocabil un ritm intens de dezvolta­re a industriei mobilei. In acest scop, se preve­de construirea, cu înce­pere din acest an a noi fabrici de mobilă la Miercurea-Ciuc, Topliţa, Caransebeş, Bistriţa, Ne­­hoiu, Botoşani şi Curtea de Argeş, reutilarea şi modernizarea întreprin­derilor existente, inclu­siv cele din judeţele Harghita, Sovata, Bra­şov, Arad, Bihor, Cluj şi Suceava. Astfel, se prevede ca în 1975 să se obţină o creştere cu 30 la sută a producţiei faţă de nivelul atins în cinci­nalul precedent, precum şi o mai mare diversifi­care a gamei de sorti­mente pentru beneficia­rii din ţară şi străinăta­te. Combinatele şi fabri­cile noastre de exploa­tare şi industrializare a lemnului s-au angajat ferm că îşi vor concen­tra preocupările în ve­derea realizării unei mo­bile multifuncţionale, suplă, elegantă, moder­nă, finisată pe baza celor mai noi tehnologii, în­locuirea arcurilor clasi­ce cu materiale noi, ca­racterizate printr-un confort mărit, îmbunătă­ţirea calităţii oglinzilor, lărgirea pe baza prefe­rinţelor a furnirurilor de tip lucios şi mat, sunt alte intenţii lău­dabile pe care le aş­teptăm cit mai re­pede materializate. Să nu omitem şi un vechi deziderat: fabricarea u­­nor garnituri de mobilă adecvate, care să asigure estetica noilor aparta­mente. Aceste obiective sunt complet realizabile. O incursiune în domeniul retrospectivei şi pers­pectivei industriei lem­nului din ţara noastră constituie o certă argu­mentare. Iată cîteva e­­xemple. In ultimul de­ceniu, şi mai ales în pe­rioada 1966—1970, s-a constatat un adevărat salt spectaculos, proce­deele manuale rudimen­tare şi­ costisitoare de prelucrare a masei lem­noase au cedat definitiv locul tehnicii şi tehno­logiilor moderne. Dato­rită înzestrării tehnice, îmbunătăţirii tehnolo­giilor de fabricaţie, per­fecţionării producţiei şi muncii, valoarea obţinu­tă pe un metru cub de masă lemnoasă exploa­tată a crescut în ultimii cinci ani cu 37 la sută. Valorificarea superioa­ră a „aurului verde“ s-a reflectat în înregistrarea unor schimbări esenţiale în structura exportului. Astfel, s-a ajuns la o creştere cu 50 la sută a producţiei de mobilă, cu 22 la sută la plăci a­­glomerate din lemn şi cu 4,2 ori la uşi şi feres­tre. Firmele a numeroa­se fabrici de mobilă din ţara noastră sunt cunos­cute şi apreciate în 35 de ţări din lume, printre care Uniunea Sovietică — cel mai mare impor­tator de mobilă al Ro­mâniei, Marea Britanie, R.P- Chineză, Ungaria, Cehoslovacia, R.D. Ger­mană, R.F. a Germaniei, Italia, Statele Unite, Ja­ponia, Franţa, Canada şi Austria. La aceste con­fruntări pe piaţa exter­nă s-au bucurat de un deosebit succes zecile de tipuri de mobilă ale re­numitelor fabrici de la Tg. Mureş, Pîncota, A­ GH. AGIU (Continuare in pag. a 2_a) 17 In fiecare seara, o acţiune interesantă la căminul cultural Activitatea Căminului cultural din Sincrăieni se desfăşoară pe baza u­­nui plan de activitate, întocmit lunar şi trimes­trial, şi ea derivă din planul de muncă al co­mitetului comunal de partid, din sarcinile ge­nerale care revin mun­cii cultural-educative în procesul făuririi coştiin­­ţei socialiste a oameni­lor muncii din mediul rural. In afară de acesta în­tocmim planuri de mă­suri concrete pentru diferite perioade cu­­prinzind teme cu carac­ter politic, ştiinţific, cul­­tural-educativ, repartiza­te concret pe persoane şi termene de execuţie. In întregul ansamblu al conducerii şi organiză­rii activităţilor culturale la nivel de comună, sunt cuprinşi un număr de 80 de localnici (printre care mulţi învăţători, profesori, medici, ingi­neri, tehnicieni). Periodic analizăm în cadrul comitetului de partid acţiunile desfăşu­rate, precum şi felul in care cei răspunzători s-au achitat de sarcinile trasate. Cu ocazia ulti­mei analize a reieşit că acestea, au fost realiza­te, evidenţiindu-se in acest sens grupul vocal al Căminului cultural din Sincrăieni (condus de Vitos Otilia şi Sinka Tiberiu), echipa de tea­tru a Căminului cultural din Sîntimbru( condusă de Szopos Elisabeta şi Bucur Ana). Un aport substanţial au avut Bo­gos Gabriela — condu­cătoarea lectoratului şti­inţific pe comună, Szabó Margareta, Antal Iulia­­na, Mohaly Edit, precum şi intelectualii din sate­le Leliceni, Misentea şi Fitod. întreaga activitate ce se desfăşoară este ro­dul colaborării cu co­mitetul comunal U.T.C. şi comitetul de femei, care îşi conjugă cu că­minul cultural iniţiati­vele, sarcinile ce le au de dus la îndeplinire. Căminul cultural are un plan separat privind problemele de sănătate şi educaţie sanitară sau acţiunile pentru tineret. Dezbaterile de politică internă şi externă ale partidului, popularizarea realizărilor obţinute în cadrul cincinalului, stu­dierea cuvîntărilor ros­tite de către secretarul general al partidului nostru, a diferitelor ho­­tărîri luate la nivel cen­tral, și altele, sînt pre­zentate în mod periodic în lectoratele comitetu­lui comunal de partid­ MIHĂLY ANTON , directorul Căminului cultural din Sincrăieni (Continuare în pag. a 2.a) Cenaclul literar al ziarului HARGHITEI Astăzi, 8 aprilie 1971, la ora 17 va avea loc la sediul redacţiei, şedinţa Cenaclului literar al zia­rului „Informaţia Harghitei" in cadrul căreia se vor discuta probleme organizatorice şi vor citi din creaţiile lor: C. Costin — poezie şi Mircea Popa — proză, BIROUL CENACLULUI La redacţie a sosit 0 SCRISOARE In ziarul nostru nr. 962 din 2 aprilie a.c. la a­­ceastă rubrică am publi­cat o scrisoare în care se arăta modul defectuos cum lucrează atelierul de reparaţii radio din Miercurea-Ciuc. Ieri am primit la redacţie scri­soarea tovarăşului Ioan Grama salariat al Şantie­rului de construcţii Har­ghita din Miercurea- Ciuc. Iată conţinutul scrisorii: „în cursul lunii­­ decembrie 1970, mi-am dus aparatul de ra­dio, marca „Albatros“ la Coo­perativa „Deservirea“ — atelie­rul de reparaţi radio — Mier­curea-Ciuc, fiindcă era defect. Tovarăşa responsabilă mi-a spus că nu este bun poteriţiometrul. La „gîdilat“ puţin, a mers cî­teva zile, apoi n-a mai mers deloc. In ziua de 5. I. 1971 conform bonului de reparaţii nr. 0001 din 5. I. 1971 l-am dus din nou la sus-numita cooperativă şi nu mi l-a primit fără certificatul de ga­ranţie. M-am întors acasă şi am adus certificatul de garanţie predîndu-l împreună cu aparatul de radio. După multe peripeţii cu acest aparat, m-am prezen­tat, în ziua de 11 martie, dar încă,nu­ a fost reparat, spunîndu­­se că s-au „dizolvat“ bateriile. Am cumpărat baterii de la Braşov şi în ziua de 20. 03 1971 mi-a fost gata şi mi l-am restituit, dar n-am primit şi certificatul de garanţie al apa­ratului în care trebuia să se treacă reparaţiile executate, da­ta etc. Nerestituindu-mi acest act, eu nu mai am nici un drept de garanţie. Mi s-a spus că nu­­ ştie ce a făcut cu el to­varăşa responsabilă, care nu­ mai lucrează la acest atelier“, N. R. Faţă de cele con­semnate mai sus, am vrea să mai adăugăm că se impun măsuri ur­gente din partea condu­cerii cooperativei „De­servirea“. Tovarăşul Grama, trebuie să intre în posesia certificatului de garanţie. Aşteptăm să vedem ce ne răspun­de conducerea acestei unităţi.

Next