Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)
1971-04-08 / nr. 967
Anul IV, nr. 967 RIDICAT LA m.n A. [ Ar fi fost de aşteptat ca, în lumina sarcinilor ce stau în actuala perioadă în faţa agriculturii noastre socialiste, învăţămîntul agrozootehnic —această formă eficace de pregătire profesională a lucrătorilor din agricultură — să capete, măcar în acest an, valenţele impuse de cuceririle cele mai recente ale ştiinţei agrozootehnice, aducînd astfel un aport substanţial la obţinerea unor recolte sporite. Şi-a îndeplinit această menire învăţâmîntul agrozootehnic organizat în unităţile agricole cooperatiste ale judeţului nostru ? Întrucît ne aflăm în momentul cînd, o dată cu începerea campaniei agricole de primăvară cursurile s-au încheiat, astfel că putem răspunde la această întrebare. După datele primite din unităţile cooperatiste de către Casa agronomului, for direct răspunzător de buna desfăşurare a învăţămîntului agrozootehnic — ar reieşi că această formă de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale şi-a atins din plin scopul. Pentru a face cîteva consideraţii pe marginea desfăşurării învăţămîntului agrozootehnic, am hotărît să nu mai aşteptăm încheierea amintitului proces, deoarece majoritatea covîrşitoare CUM IAU NAŞTERE INFORMĂRILE ELOGIOASE DEPARTE DE REALITATE INDICAŢII CU DUIUMUL, MĂSURI CU ŢÎRIIŢA PROCESUL „ROTUNJIRII“ CIFRELOR CÎTEVA CUVINTE DESPRE O LEGE DE CURÎND ADOPTATĂ căci în cele 94 de cooperative agricole de producţie existente în judeţ au fost ţinute un număr de 986 de lecţii agrozootehnice, la care au participat nu mai puţin decît 22 722 de cooperatori. Dar aceasta nu e încă totul, pentru că — aşa cum am fost informaţi la Casa agronomului — procesul centralizării datelor se află în cursa rapoartelor înaintate deja, abundă în descrieri detaliate asupra „substanţialelor îmbunătăţiri" înregistrate în mersul învăţămîntului, „eficienţa" acestuia fiind oglindită în creşterea considerabilă a numărului de participanţi, chibzuinţă cu care au fost întocmite planurile tematice ale cursurilor, adevărate reflectoare ale specificului unităţilor respective, buna pregătire de care au dat dovadă lectorii desemnaţi ş.a.m.d. Evident în posesia unor asemenea „cifre grăitoare" şi în virtutea faptelor prezentate în rapoarte, Casa agronomului ar urma să întocmească o informare elogioasă, concluzionînd favorabil asupra „rezultatelor remarcabile“ obţinute în decursul celor trei luni de către învăţămîntul agrozootehnic din judeţul nostru. Numai că o asemenea informare ar fi departe de realitate. Spunem aceasta, în deplină cunoştinţă a faptelor reale constatate de repetate ori la faţa locului, cu ocazia investigaţiilor întreprinse asupra desfăşurării acestei forme periodice de perfec- I. ARADEANU (Continuare in pag. a 2.a) In aceste zile frumoase de primăvară, tractoarele lucrează din plin. mi o clipă irosită In bătălia PC mil 0 RECOLTĂ BOCATĂl Mecanizatorii din Zetea, un exemplu demn de urmat Primăvara însorită şi-a făcut debutul în acest an la Cooperativa agricolă de producţie din Zetea prin buna organizare a lucrărilor agricole. Mecanizatorii de la secţia S.M.A., o dată cu statornicirea ei, au pornit lucrările de însămînţare a ovăzului, a orzoaicei şi a sfeclei de zahăr. Lucrînd tot timpul intr-un ritm susţinut şi executînd o muncă de înaltă calitate, ei au terminat, pînă în prezent, suprafeţele destinate însămînţărilor de primăvară : 45 ha orzoaică, 25 ha ovăz, 30 ha sfeclă de zahăr. în aceeaşi ordine de idei putem releva faptul că încă pe la sfîrrşitul săptămînii trecute, pentru a executa în bune condiţiuni plantarea cartofilor, au supus unor probe tehnice maşinile de însămînţat cartofi, concomitent procedînd la executarea amintitei lucrări, în timp ce mecanizatorii zoreau mersul lucrărilor din prima epocă a campaniei agricole de primăvară, cele 72 de atelaje aflate în posesia cooperativei, au fost utilizate la aratul terenurilor deluroase, la transportarea şi împrăştierea îngrăşămintelor naturale, în acest răstimp membrii unităţii agricole din Zetea au acordat o atenţie deosebită curăţirii fîneţelor şi a pajiştilor naturale, acţiune ce pînă în prezent s-a soldat cu administrarea a 180 tone îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă de 150 de hectare. Datorită eforturilor depuse de către unii mecanizatori ca: Márton Ioan, Szabó Francisc, Lukács Árpád, Gergely Ludovic şi alţii. Cooperativa agricolă de producţie din Zetea poate raporta terminarea la timp şi in condiţii optime a lucrărilor. B. ANDREI In bazinul Gheorgheni Semnalam la sfîrşitul săptămînii trecute începerea campaniei agricole de primăvară şi în zonele mai reci ale judeţului nostru. Notăm în cele ce urmează cîteva din primele succese obţinute în zona Gheorgheni. Pe ogoarele întreprinderii agricole de stat Lăzarea, din cele 200 de hectare pregătite în vederea plantării cartofilor, sămînţa a ajuns în sol pe o suprafaţă de 20 ha. Abandonînd vechiul obicei de a însămînţa cartofii doar în luna mai, cooperatorii din unitatea agricolă cooperatistă Gheorgheni, deţinători ai unui loc de frunte privind cultura cartofului în judeţul nostru, au început încă de pe acum însămînţarea acestei culturi, lucrare ce va fi terminată pînă la data de 26 aprilie a.c. Concomitent cu insămînţarea cartofilor se desfăşoară şi lucrările de însămînţare a ovăzului şi a mazărei, acţiune ce pină la ora actuală a fost încheiată pe o suprafață de 45, respectiv 10 hectare. THOMAN BÉLA corespondent ... şi un RĂSPUNS La întrebarea de ieri, tovarăşul Lajos Zoltán, directorul I.C.M.J. Harghita, ne-a dat următorul răspuns : „E adevărat că cererile, reclamaţiile sau sesizările se înregistrează şi se repartizează la sectoare numai după ce sunt văzute de mine. (N. R. Lucru contrar dispoziţiilor referitoare la primirea, examinarea şi rezolvarea cererilor cetăţenilor, prevăzute în Decretul Consiliului de Stat nr. 534). Scrisorile cetăţenilor amintiţi în întrebare au fost însă înregistrate la Sectorul de proiectare, care avea competenţa să le rezolve. Cererile mi-au fost adresate mie, iar atunci cînd au fost prezentate secretarei, aceasta a spus petiţionarilor să aştepte pînă cînd le voi vedea eu. Aceştia însă au refuzat şi le-au depus la sector, acolo unde de fapt trebuiau să fie rezolvate. In concluzie recunoaştem deci că avem unele lipsuri în înregistrarea scrisorilor, dar trebuie reţinut totuşi faptul că scrisorile în cauză au fost înregistrate şi îşi vor primi rezolvarea". PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI JOI 5 aprilie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN informația ZILEI • La I.J.I.L. Odorheiu Secuiesc este în curs de fabricaţie mobilierul pentru un nou hotel ce se construieşte în Vaslui, iar I.J.I.L. „Partizanul“ Gheorgheni a început să execute mobilierul pentru un hotel din Roman, valoarea acestei ultime comenzi depăşind un milion de lei. In această dimineaţă, amatorii de drumeţii veniţi în staţiunea balneoclimaterică Borsec, pot participa la o excursie ce are ca punct terminus cariera Marmora, iar seara medicul dr. Lucia Gurguţă va susţine o conferinţă medicală pe tema „Boala reumatismală“. • Meşterii olari din Dăneşti au produs in primul trimestru al acestui an peste 43.000 de obiecte din ceramică neagră, in 300 de modele diferite. In aceeaşi perioadă au fost asimilate in procesul de producţie 40 de noi modele de vaze. • Locuitorii oraşului minier Bălan, în frunte cu deputaţii au început lucrările de amenajare a peste 2.000 mp. de zone verzi, 4 terenuri de joacă pentru copii şi 3 locuri de parcare auto. La aceste lucrări au participat pînă acum peste 300 de persoane. D In prima decadă a acestei luni, constructorii din oraşul de la poalele Hăşmaşului Mare, au terminat cu patru zile mai devreme lucrările de zidărie la blocul III/4 cu 120 de apartamente — valoarea acestora ridicînduse la 167.000 lei. Totodată la blocul H/2, zugravii au executat tencuielile interioare cu 4 zile înainte de termenul planificat, iar lucrările de tîmplărie interioară planificate a fi realizate în această lună, au fost terminate în proporţie de 100 la sută. • Ieri, secţia de prelucrare a maselor plastice din cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Lacu Roşu“ a produs peste 200 de tuburi varioeonert, folosite în fabricile de tricotaje. Din producţia,, realizată pînă acum de această secţie, Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc a primit 1.000 de bucăţi. • Noua serie de oameni ai muncii sosiţi in staţiunea Borsec. la odihnă şi tratament cuprinde peste 1.000 de persoane — muncitori, ţărani şi intelectuali din toate colturile țării. Informarii llllii in cinstea semicentenarului partidului . Ieri, s-a desfăşurat la Liceul pedagogic din municipiul Odorheiu Secuiesc faza municipală a concursului de interpretare a cintecelor populare la care au participat pionieri şi şcolari din şcolile oraşului. „ Zilele trecute, din iniţiativa unităţii de pionieri din comuna Sincrăieni, a fost organizat un schimb de experienţă cu pionierii unităţii din Sînmartin. Contribuind la cunoaşterea reciprocă, vizita s-a dovedit deosebit de utilă in organizarea acţiunilor care să asigure condiţiile cele mai plăcute petrecerii timpului liber in vacanta de primăvară. „ Se înregistrează în aceste zile vizite ale elevilor la întreprinderile din judeţ, prilej nimerit pentru cunoaşterea realizărilor înregistrate in dezvoltarea economică, dar şi pentru cunoaşterea mai îndeaproape a procesului muncii. Aşa de exemplu elevii din Sincrai au fost oaspeţii Staţiunii de mecanizare a agriculturii din municipiul Odorheiu Secuiesc, iar elevii de la Şcoala nr. 1 din Miercurea-Ciuc şi-au fixat ca puncte de popas ale drumeţiei întreprinse Sincrăienii, Sîntimbrul şi oraşul Bălan. I. TITUS Noua panoramă tulceană. Vedere din avion a noilor profiluri urbanistice moderne croite in anii socialismului... In prim plan, Casa de cultură a sindicatelor INDUSTRIA MOBILEI în noul cincinal Industria mobilei în anul 1971 şi în cincinal? O întrebare la care Ministerul Industriei Lemnului ne-a furnizat unele precizări preţioase- Darea în folosinţă a 500.000 de noi apartamente în anii 1971—1975, dorinţa de reînnoire a interioarelor de către numeroase familii, va facilita irevocabil un ritm intens de dezvoltare a industriei mobilei. In acest scop, se prevede construirea, cu începere din acest an a noi fabrici de mobilă la Miercurea-Ciuc, Topliţa, Caransebeş, Bistriţa, Nehoiu, Botoşani şi Curtea de Argeş, reutilarea şi modernizarea întreprinderilor existente, inclusiv cele din judeţele Harghita, Sovata, Braşov, Arad, Bihor, Cluj şi Suceava. Astfel, se prevede ca în 1975 să se obţină o creştere cu 30 la sută a producţiei faţă de nivelul atins în cincinalul precedent, precum şi o mai mare diversificare a gamei de sortimente pentru beneficiarii din ţară şi străinătate. Combinatele şi fabricile noastre de exploatare şi industrializare a lemnului s-au angajat ferm că îşi vor concentra preocupările în vederea realizării unei mobile multifuncţionale, suplă, elegantă, modernă, finisată pe baza celor mai noi tehnologii, înlocuirea arcurilor clasice cu materiale noi, caracterizate printr-un confort mărit, îmbunătăţirea calităţii oglinzilor, lărgirea pe baza preferinţelor a furnirurilor de tip lucios şi mat, sunt alte intenţii lăudabile pe care le aşteptăm cit mai repede materializate. Să nu omitem şi un vechi deziderat: fabricarea unor garnituri de mobilă adecvate, care să asigure estetica noilor apartamente. Aceste obiective sunt complet realizabile. O incursiune în domeniul retrospectivei şi perspectivei industriei lemnului din ţara noastră constituie o certă argumentare. Iată cîteva exemple. In ultimul deceniu, şi mai ales în perioada 1966—1970, s-a constatat un adevărat salt spectaculos, procedeele manuale rudimentare şi costisitoare de prelucrare a masei lemnoase au cedat definitiv locul tehnicii şi tehnologiilor moderne. Datorită înzestrării tehnice, îmbunătăţirii tehnologiilor de fabricaţie, perfecţionării producţiei şi muncii, valoarea obţinută pe un metru cub de masă lemnoasă exploatată a crescut în ultimii cinci ani cu 37 la sută. Valorificarea superioară a „aurului verde“ s-a reflectat în înregistrarea unor schimbări esenţiale în structura exportului. Astfel, s-a ajuns la o creştere cu 50 la sută a producţiei de mobilă, cu 22 la sută la plăci aglomerate din lemn şi cu 4,2 ori la uşi şi ferestre. Firmele a numeroase fabrici de mobilă din ţara noastră sunt cunoscute şi apreciate în 35 de ţări din lume, printre care Uniunea Sovietică — cel mai mare importator de mobilă al României, Marea Britanie, R.P- Chineză, Ungaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, Italia, Statele Unite, Japonia, Franţa, Canada şi Austria. La aceste confruntări pe piaţa externă s-au bucurat de un deosebit succes zecile de tipuri de mobilă ale renumitelor fabrici de la Tg. Mureş, Pîncota, A GH. AGIU (Continuare in pag. a 2_a) 17 In fiecare seara, o acţiune interesantă la căminul cultural Activitatea Căminului cultural din Sincrăieni se desfăşoară pe baza unui plan de activitate, întocmit lunar şi trimestrial, şi ea derivă din planul de muncă al comitetului comunal de partid, din sarcinile generale care revin muncii cultural-educative în procesul făuririi coştiinţei socialiste a oamenilor muncii din mediul rural. In afară de acesta întocmim planuri de măsuri concrete pentru diferite perioade cuprinzind teme cu caracter politic, ştiinţific, cultural-educativ, repartizate concret pe persoane şi termene de execuţie. In întregul ansamblu al conducerii şi organizării activităţilor culturale la nivel de comună, sunt cuprinşi un număr de 80 de localnici (printre care mulţi învăţători, profesori, medici, ingineri, tehnicieni). Periodic analizăm în cadrul comitetului de partid acţiunile desfăşurate, precum şi felul in care cei răspunzători s-au achitat de sarcinile trasate. Cu ocazia ultimei analize a reieşit că acestea, au fost realizate, evidenţiindu-se in acest sens grupul vocal al Căminului cultural din Sincrăieni (condus de Vitos Otilia şi Sinka Tiberiu), echipa de teatru a Căminului cultural din Sîntimbru( condusă de Szopos Elisabeta şi Bucur Ana). Un aport substanţial au avut Bogos Gabriela — conducătoarea lectoratului ştiinţific pe comună, Szabó Margareta, Antal Iuliana, Mohaly Edit, precum şi intelectualii din satele Leliceni, Misentea şi Fitod. întreaga activitate ce se desfăşoară este rodul colaborării cu comitetul comunal U.T.C. şi comitetul de femei, care îşi conjugă cu căminul cultural iniţiativele, sarcinile ce le au de dus la îndeplinire. Căminul cultural are un plan separat privind problemele de sănătate şi educaţie sanitară sau acţiunile pentru tineret. Dezbaterile de politică internă şi externă ale partidului, popularizarea realizărilor obţinute în cadrul cincinalului, studierea cuvîntărilor rostite de către secretarul general al partidului nostru, a diferitelor hotărîri luate la nivel central, și altele, sînt prezentate în mod periodic în lectoratele comitetului comunal de partid MIHĂLY ANTON , directorul Căminului cultural din Sincrăieni (Continuare în pag. a 2.a) Cenaclul literar al ziarului HARGHITEI Astăzi, 8 aprilie 1971, la ora 17 va avea loc la sediul redacţiei, şedinţa Cenaclului literar al ziarului „Informaţia Harghitei" in cadrul căreia se vor discuta probleme organizatorice şi vor citi din creaţiile lor: C. Costin — poezie şi Mircea Popa — proză, BIROUL CENACLULUI La redacţie a sosit 0 SCRISOARE In ziarul nostru nr. 962 din 2 aprilie a.c. la această rubrică am publicat o scrisoare în care se arăta modul defectuos cum lucrează atelierul de reparaţii radio din Miercurea-Ciuc. Ieri am primit la redacţie scrisoarea tovarăşului Ioan Grama salariat al Şantierului de construcţii Harghita din Miercurea- Ciuc. Iată conţinutul scrisorii: „în cursul lunii decembrie 1970, mi-am dus aparatul de radio, marca „Albatros“ la Cooperativa „Deservirea“ — atelierul de reparaţi radio — Miercurea-Ciuc, fiindcă era defect. Tovarăşa responsabilă mi-a spus că nu este bun poteriţiometrul. La „gîdilat“ puţin, a mers cîteva zile, apoi n-a mai mers deloc. In ziua de 5. I. 1971 conform bonului de reparaţii nr. 0001 din 5. I. 1971 l-am dus din nou la sus-numita cooperativă şi nu mi l-a primit fără certificatul de garanţie. M-am întors acasă şi am adus certificatul de garanţie predîndu-l împreună cu aparatul de radio. După multe peripeţii cu acest aparat, m-am prezentat, în ziua de 11 martie, dar încă,nu a fost reparat, spunînduse că s-au „dizolvat“ bateriile. Am cumpărat baterii de la Braşov şi în ziua de 20. 03 1971 mi-a fost gata şi mi l-am restituit, dar n-am primit şi certificatul de garanţie al aparatului în care trebuia să se treacă reparaţiile executate, data etc. Nerestituindu-mi acest act, eu nu mai am nici un drept de garanţie. Mi s-a spus că nu ştie ce a făcut cu el tovarăşa responsabilă, care nu mai lucrează la acest atelier“, N. R. Faţă de cele consemnate mai sus, am vrea să mai adăugăm că se impun măsuri urgente din partea conducerii cooperativei „Deservirea“. Tovarăşul Grama, trebuie să intre în posesia certificatului de garanţie. Aşteptăm să vedem ce ne răspunde conducerea acestei unităţi.