Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-27 / nr. 1141

Un domeniu in care se cere din partea conducerii Fabricii de aţă din Odorheiu Secuiesc o mai mare preocupare______ ÎNCHEIEREA CONTRAC­TEIOR ECONOMICE E de la sine înţeles faptul că, paralel cu preocuparea pentru re­alizarea sarcinilor cu­rente, în atenţia condu­cerilor unităţilor econo­mice trebuie să stea şi asigurarea din timp a condiţiilor necesare în­făptuirii planului pe perioada următoare. Printre acestea, un loc de primă însemnătate îl ocupă încheierea con­tractelor economice, a­­tât în vederea procurării materiilor prime şi mate­rialelor la nivelul impus de planul de producţie, cît şi pentru asigurarea desfacerii producţiei­­marfă proprii, cantita­tiv, valoric şi pe sorti­mente, în aşa fel încît să se acopere întreaga capacitate de producţie a unităţii respective. Tocmai modul cum se realizează aceste preo­cupări, rezultatele obţi­nute pînă acum, au con­stituit obiectul discuţii­lor purtate cu conduce­rea Fabricii de aţă din Odorheiu Secuiesc. De la bun început tre­buie observat faptul că, dacă necesarul de ma­terii prime şi materiale pe anul 1972 este acope­­rit cu contracte în între­gime, lucrurile nu stau la fel de bine în ceea ce priveşte contractarea desfacerii produselor ce se vor realiza anul vii­tor (acestea fiind aco­perite cu comenzi, la în­ceputul lunii octombrie,­ doar în proporţie de cir­ca 42 la sută). Ba chiar mai mult, nici măcar producţia planificată pentru trimestrul al IV- lea al acestui an nu are încă asigurată desface­rea pentru toate sorti­mentele. Nu putem să nu fim de acord cu criticile a­­duse de directorul fabri­cii, inginerul Veres Ca­rol, însuşi sistemului de contractare impus de Ministerul Industriei U­­şoare. Fără a ţine sea­ma de particularităţile unei fabrici de aţă, M.I.U., aplică şi în cazul ei sistemul practicat de fabricile de confecţii, tricotaje etc., care în­cheie contractele în cali­tate de furnizori separat pe sezoane — primăva­ră, vară, toamnă, iarnă. Dar necesarul de aţă nu este supus modificărilor impuse de sezoane, de modă aşa cum sunt con­fecţiile cu tricotajele, de­cît cel mult în ceea ce priveşte culoarea. Atunci de ce nu se practică la fabricile de aţă contrac­tarea anuală a produc­ţiei marfă, eventual cu clauze legate de stabili­rea ulterioară a paletei coloristice ? Poate că o doză de a-C. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 2_a) Pe linia valorificării superioare a lemnului Sîntem informaţi că la Complexul de prelu­crare a lemnului din Gălăuţaş sînt în fază avan­sată pregătirile pentru introducerea în fabrica­ţie a unor produse din palex acoperit cu furnir scurt, ceea ce va contribui la valorificarea supe­rioară atît a palexului, cît și a furnirului scurt. BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ | PROLETARI DIN TOATE TARILE, VSlTl’VA­­ Anul IV, nr. 1141 MIERCURI 27 octombrie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN In sfîrşit, spiritul gospodăresc s-a statornicit şi pe ogoarele cooperativei din Misentea Citaţi printre cei ră­maşi în urmă cu lucră­rile de recoltare a cul­turilor tîrzii, cooperato­rii din Misentea se pare că sînt hotărîţi să pună capăt acestei, situaţii ne­plăcute. Deşi s-a lăsat cam mult, aşteptat, în sfîrşit, spiritul gospodăresc s-a statornicit şi la unitatea agricolă din Misentea. Cum timpul se menţine încă favorabil muncilor agricole de sezon, există posibilitatea ca în cursul acestei săptămîni roadele anului să fie puse la a­­dăpost, încheindu-se şi lucrările de pregătire a recoltei viitoare. E cazul să amintim aici că la recoltatul cartofilor lu­crează 70 de persoane şi un număr de 23 atelaje. Ritmul mediu zilnic de 5—6 hectare cartofi re­coltaţi, desigur, nu este mare. Dar de acest ade­văr şi-a dat seama şi consiliul de conducere al cooperativei Şi, în dorin­ţa de a grăbi ritmul im­primat lucrărilor agrico­­le, a apelat la ajutorul braţelor de muncă din afara unităţii. Ajutorul a fost primit, să sperăm că totul se va termina cu bine şi că recolta de pe cele 30 hectare de car­tofi rămase nerecoltate încă va ajunge în scurt timp şi în condiţii bune fie în silozuri, fie la baza de recepţie din Sîn­­crăieni (unitatea mai are I. ARADEANU (Continuare in pag. a 2-a) Tehnoutilaj Odor­heiu Secuiesc : fi­nisarea unei linii de autoservire pentru braserii. Se putea face mai mult! E duminică, dar stră­zile oraşului cunosc for­fota obişnuită zilelor de lucru. Oamenii sunt par­că mai grăbiţi ca de o­­bicei. Sunt atraşi de che­marea, de apelul lansat de către organizaţiile de partid din instituţii pen­tru a veni în ajutorul ţăranilor cooperatori în acţiunea de recoltare a cartofilor. — Ogoarele au dat roade bune şi-ar fi pă­cat ca recoltarea să nu se facă la timp — îşi dau cu părerea oamenii­­ adunaţi la sediul Consi­liului popular judeţean. Sunt aproape o sută de salariaţi. Şi-au dat întîl­­nire pentru ora opt, dar majoritatea au venit cu mult mai repede. Sînt nerăbdători să plece , dar aşteptarea se pre­lungeşte. Autobuzul care trebuie să ne transporte la cîmp vine abia pe la ora nouă. Sîntem transportaţi mai întîi în direcţia co­munei Frumoasa, dar ne întoarcem din drum du­pă ce se constată că nu sîntem aşteptaţi de către unităţile agricole din acea zonă. înainte de ora zece, ajungem la Leli­ceni. Sîntem întîmpinaţi cu bucurie de către in­ginerul agronom al uni­tăţii care ne indică ime­diat terenul de pe care vom aduna cartofii deja dislocaţi. E o suprafaţă mică pentru atîţia oa­meni. In mai puţin de o oră treaba e făcută şi oamenii par nemulţu­miţi. — Am venit să dăm, cu adevărat, o mînă de ajutor, nu la plimbare — murmură unii. IOA­N ROIBAN, salariat al Direcţiei judeţene de statistică, Miercurea-Ciuc (Continuare în pag. a 2-a) Decor autumnal informaţia ZILEI culmile cele mai înalte ale progresului şi civi­lizaţiei“. Azi la Miercurea-Ciuc, cu începere de la ora 14.30, în cadrul compe­tiţiei de amploare Cupa României va avea loc meciul dintre formaţia Oltul din Sfîntu Gheor­­ghe şi divizionara B METALUL Bucureşti. Locuitorii cartierului „Secu" din oraşul To­­pliţa, au avut o întilnire, in cadrul unei confe­rinţe, cu brigada ştiinţifică de pe Ungă Casa orăşenească de cultură, cu care ocazie a avut loc un dialog pe teme actuale ale muncii politi­ce şi cultural-educative, în spiritul programului de măsuri adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la îmbunătăţirea activităţii din domeniul ideologiei şi culturii. Numeroşi par­ticipanţi au pus o serie de întrebări privitoare la problemele dezbătute, creîndu-se in acest fel un cadru deosebit de animat şi plin de interes. Azi, la Odorheiu Se­cuiesc, în sala Consiliu­lui municipal al sindi­catelor, are loc deschi­derea festivă a cursuri­lor universităţii popu­lare. Cu această ocazie, prof. Albert David va prezenta expunerea: „Sub conducerea înţe­leaptă a Partidului Co­munist Român — spre A venit toamna Iată, deci, că pe me­leagurile noastre toam­na e din nou stăpînă. Ne-o spune galbenul au­riu al pădurilor de fo­ioase, dimineţile reci, zilele friguroase. înce­pem, deci, să umblăm la garderobă şi se în­­tîmplă să mai fie nevoie de cîteva completări. Am vrut să vedem cum răspunde comerţul din Cristuru Secuiesc nevoi­lor de sezon. Primul popas. Un ma­gazin frumos. O vitrină aranjată cu mult gust, o firmă „Tricotaje“ te in­vită să intri. Aşa cum am prevăzut, aglomera­ţie de cumpărători. U­­nul dorea o flanelă, al­tul un trening, colo se cerea un jerseu, dinco­lo cămăşi şi indispensa­bili flanelaţi. Se prezin­tă marfa, se schimbă cu­lorile după dorinţă. A­­mabilitate de ambele părţi. Totul e bine cînd, deodată... Un client cere un pantalon tre­ning separat şi o bluză tricot tot separat. Răs­punsul este că se vînd numai în costum com­plet, şi omul părăseşte magazinul nemulţumit. Intr-o clipă de răgaz mă adresez tovarăşei Ban Ana, gestionara unităţii care răspunde lapidar : „Nu avem pantaloni de trening pentru adulţi şi copii, separaţi, ciorapi supraelastici de culoare bej pentru dame, diver­se sorturi de aţă, bluze tricot pentru copii. Să nu mă înţelegeţi greşit. Pentru ce vedeţi că a­­vem am fost personal la Odorheiu Secuiesc, la Gheorgheni şi Tîrgu Mureş. Săptămîna asta sper să mai merg şi să-mi completez stocul“. La magazinul „Con­fecţii“ domneşte liniştea. Cumpărătorii se plimbă printre standuri, se a­­propie de rafturi, se ui­tă, aleg, probează, apoi pleacă cu pachetele sub braţ. Văd expuse fru­mos, pentru vînzare, multe sortimente de paltoane bărbăteşti şi pentru femei, pardesie, raglane, rochii de damă, căciuli, în numere şi cu­lori diferite. Totul pare bine, dar cu o um­bră de amărăciune tova­răşa Márton Elisabeta îmi repetă povestea cu drumurile făcute la O­­dorheiu Secuiesc, Gheor­gheni şi Tg. Mureş, de unde tot n-a putut să procure pantaloni de uniforme şcolare, nume­re mici, paltoane îmblă­nite, rochiţe de diftin nr. 26—30. „Am 20 de ani de muncă în comerţ şi ştiu ce simte un client cînd aude răspunsul nostru că „nu avem“. Trecem strada la u­­nitatea de încălţăminte. Aici nin­ic sau aproape nimic pentru iarnă. Şi cînd priveşti cu cîteva clădiri mai jos, la ma­gazinul de prezentare şi vînzare al Cooperativei meşteşugăreşti „Strădu­inţa“, cizmele, bocancii şi ghetele de tot felul frumos aranjate, parcă te cuprinde ciuda ! Tovarăşul Szigyártőz Mihai, vicepreşedinte al cooperativei care se o­­cupă personal cu aces­te probleme, tocmai ple­ca la Odorheiu Secuiesc. După ce mi-a vorbit de greutăţile ce le întîmpi­­nă cu onorarea comen­zilor de către depozitele I.J.E.COOP., despre fap­tul că a plecat şi la I.C.R.T.I. Tg. Mureş, mă invită să mai trec prin magazine la sfîrşitul MIHAI TOMA (Continuare in pag. a 2.a) l­a Pag. a 3-a RESPECTAREA DE PROIECȚIE A Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Luînd cunoştinţă cu deosebită sa­tisfacţie de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Gene­rale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, dorim ca in numele Partidului Co­munist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Repu­blicii Socialiste România, în numele întregului izopor român şi al nostru personal, să vă adresăm dumnea­voastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului fra­n chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legi­time ale Republicii Populare Chine­ze în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activi­tatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru cauza progresului şi păcii în lume , ea constituie o victorie a poli­ticii juste de recunoaştere a rolului şi importanţei deosebite a Republi­cii Populare Chineze în viaţa inter­naţională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă şi în conformitate cu aspiraţiile popoare­lor a marilor probleme ale contem­poraneităţii nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Această hotărîre consacră, în mod solemn, realitatea de netăgăduit că în lume există o singură Chină, gu­vernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al în­tregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezenţa Republicii Populare Chi­neze în O.N.U. va constitui o con­tribuţie esenţială la respectarea nor­melor dreptului internaţional, la creşterea rolului Organizaţiei Naţiu­nilor Unite în promovarea principii­lor independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, ale ne­­recurgerii la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, care trebuie să guverneze relaţiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, întemeiate trainic pe stimă şi respect reciproc, pe principiile marxism-le­­ninismului şi internaţionalismului socialist, vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forţelor antiim­­periatiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Urăm din toată inima succes de­plin în activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfăşura în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Îmi place să servesc oamenii Reporterul este înde­obşte tentat, mai ales cînd doreşte să schiţeze portretul unor oameni înaintaţi ai societăţii noastre socialiste, să ca­ute eroi, cu predilecţie din sectoarele de mun­că cele mai propice ma­nifestării eroismului. M-am oprit însă la un om anonim care prin ac­tivitatea lui marcată de o înaltă conştiinciozitate, pasiune şi cinste îşi adu­ce un aport neprecupe­ţit la prosperitatea celor ce muncesc. Mi-a fost recomandată tovarăşa Maria Pui de la magazinul de modă bărbătească 88, din To­­pliţa. N-aş putea spune ca­re din cele două calităţi m-au afectat mai mult: hărnicia şi modestia. Dintr-o mai veche, poate, meteahnă am so­licitat caietul de sugestii şi reclamaţii, pe care îl are, sau ar trebui să-l aibă fiecare unitate co­mercială sau de deservi­re a publicului. N-am găsit în el reclamaţii, dar am reţinut aprecie­rile pe care le-a făcut unul din cumpărători, străin, se pare de aceste locuri, care s-a semnat: Ioan Ardeleanu. Repre­­ ­d AN BOTA ■ ... V ■■ • »VVL : • V ■•••• . ■ . (Continuare în pag. a 2-a) Telex CU PRILEJUL celei de-a 27-a aniversări a Zilei Forţelor Armate a­­le Republicii Socialiste România, ataşatul mili­tar al României la Phe­nian, colonel Emil Burghelea, a organizat o gală de filme. CU PRILEJUL Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia, colonel Virgil Gheorghiu, ataşat mili­tar al României la Pe­kin, a oferit un cocteil. LA HANOI a avut loc o adunare de masă în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamenta­le a R.P.D. Coreene, con­dusă de Pak Sen Cer. ULTIMA ORĂ AUTORITĂŢILE de la Seul au înscenat un proces împotriva unui grup de 21 de persoane, acuzate de a fi partici­pat la o revoltă de m­asă, care a avut loc în dis­trictul Kwangju, la 10 august a.c. In cursul a­­cestei revolte, — rela­tează agenţia A.C.T.C. — peste 50.000 de ţărani săraci şi alţi locuitori ai districtului s-au răscu­lat împotriva politicii antipopulare, de cruntă exploatare a autorităţi­lor sud-coreene şi au angajat, timp de cîteva ore lupte violente cu detaşamentele de poli­ţişti trimise pentru a-i reprima. ÎN ACESTE ZILE, studenţii din R.P.D. Co­reeană participă la nu­meroase adunări, în ca­drul cărora protestează împotriva reprimării studenţilor din Coreea de sud, care şi-au ridicat glasul şi au manifestat împotriva corupţiei şi tiraniei regimului lui Pak Cijan Hi. Telex

Next