Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-11-26 / nr. 1167

Anul IV, nr. 1167 VINERI 26 noiembrie 1971 I BIBLIOTECA JUDEJEANA ISIBECUREA-GiU© PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VINŢI-VA­) 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ŞEDINŢA ACTIVULUI DE PARTID DIN UNITĂŢILE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI HARGHITA Miercuri, 24 noiembrie a.c. a avut loc in prezenţa tovarăşului Manea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, şedinţa activului de partid din unităţile economice ale judeţului Harghita, pentru dezba­terea concluziilor brigăzii C.C. al P.C.R., care, potrivit programu­lui Secretariatului C.C. al P.C.R., a sprijinit organele şi organiza­ţiile de partid, de sindicat şi U.T.C., comitetele şi consiliile oa­menilor muncii, în stabilirea mă­surilor politice, tehnico-organiza­­torice şi economice, pentru reali­zarea planului pe anul 1971, pre­gătirea condiţiilor necesare înde­plinirii sarcinilor planului pe anul 1972, punerii în valoare a re­zervelor economice. Şedinţa a fost deschisă de to­varăşul Ludovic Fazekas, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului judeţean de partid. In continuare, tovarăşul Ion Şt. Ion, vicepreşedinte al Consi­liului Economic, a prezentat sin­teza principalelor probleme ale activităţii desfăşurate de brigada C.C. al P.C.R., in judeţul Har­ghita. In cadrul şedinţei au luat cu­­vîntul, activişti de partid şi de stat, cadre din economie, repre­zentanţi ai diferitelor întreprin­deri şi organizaţii economice, pre­cum şi Mihai Suder, ministrul industriei lemnului, Bujor Almá­sán, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare, care au dezbă­tut probleme legate de îndeplini­rea planului pe anul în curs şi pregătirea planului pe 1972, şi au făcut propuneri pentru definitiva­rea planului de măsuri întocmit de brigadă în scopul îmbunătăţi­rii activităţii economice. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Manea Mănescu. Cuvintarea tovarăşului MANEA MĂNESCU — TEXT PRESCURTAT — Stimaţi tovarăşi, In luna august a aces­tui an, conducătorul iu­bit al partidului şi sta­tului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a po­posit pe aceste frumoase şi bogate plaiuri ale pa­triei, unde trăiesc şi muncesc oameni harnici şi pricepuţi. Secretarul general al partidului a vizitat, cu această oca­zie, cele mai importante obiective economice şi social-culturale, oraşe, şi sate ale judeţului, s-a sfătuit cu organele de partid, cu comunişti, cu oameni ai muncii, în probleme legate de dez­voltarea economico-so­­cială a judeţului în peri­oada anilor 1971—1975. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat indicaţii concrete, deose­bit de valoroase cu pri­vire la îmbunătăţirea stilului de muncă al or­ganelor şi organizaţiilor de partid, al organizaţii­lor de sindicat, U.T.C. şi organelor colective de conducere din întreprin­deri, a trasat o serie de sarcini pentru perfecţio­narea activităţii econo­mice, politice şi social­­culturale. Acesta este stilul de muncă al conducerii de partid, personal al tova­răşului Nicolae Ceauşescu, stil care re­prezintă o pildă vie asu­pra modului cum trebu­ie să-şi desfăşoare acti­vitatea organele de par­tid şi de stat. Putem aprecia, tova­răşi, că organele de par­tid, în frunte cu Comite­tul judeţean, comuniştii, toţi oamenii muncii din acest înfloritor judeţ au răspuns cum se cuvine îndrumărilor stimatului nostru conducător. Dova­da cea mai elocventă es­te faptul că, la 24 noiem­brie, aţi realizat planul pe 11 luni, se prelimina depăşirea planului pe întregul an, se pregăteş­te în condiţii bune tre­cerea la îndeplinirea planului pe anul 1972. Pentru mine este deo­sebit de plăcut sâ revin, pentru a doua oară în ultimele luni, în judeţul dumneavoastră şi sâ am contact direct, nemijlo­cit cu organele şi organi­zaţiile de partid, de sin­dicat, U.T.C., cu comu­nişti, cu oameni ai mun­cii, cu conduceri de în­treprinderi, de unităţi social-culturale, pentru a ne sfătui, împreună, asupra modului cum tre­buie să rezolvăm sarci­nile partidului nostru, statului nostru, legate de dezvoltarea în continua­re a economiei şi a ac­tivităţii social-culturale. Am vizitat o serie de întreprinderi din judeţ, împreună cu tovarăşi de la Comitetul judeţean, de la comitetele orăşe­neşti de partid, am stat de vorbă cu comitetele oamenilor muncii, cu specialişti, cu muncitori, şi, împreună am găsit o serie de soluţii să im­pulsionăm activitatea e­­conomica pentru a ob­ţine rezultate tot mai bune. De asemenea, m-am întîlnit cu cadre didactice de la Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc şi de la Liceul nr. 1 din Miercurea-Ciuc, am asistat la unele cursuri, am vizitat la­boratoare şi am purtat discuţii rodnice legate de înalta misiune încredin­ţată de partid corpului profesoral pentru pregă­tirea noilor generaţii de­ constructori ai socialis­mului şi comunismului, învăţînd din stilul de muncă al secretarului general al partidului, ne-am adunat aici, ac­tivişti de partid şi de stat, pentru a analiza bilanţul activităţii de­puse, rezultatele bune obţinute şi unele defici­enţe manifestate în mun­ca noastră, şi să stabi­lim măsuri pentru înlă­turarea lor, pentru mo­bilizarea tuturor forţe­lor comuniştilor, oame­nilor muncii, la obţine­rea unor rezultate tot mai rodnice. Nu intenţionez să re­pet lucruri spuse de cei care au luat cuvîntul înaintea mea. Aş vrea, însă, să atenţionez Co­mitetul judeţean de partid, comitetele de partid din întreprinderi, sindicatele, organizaţiile de tineret, consiliile populare, comitetele oa­menilor muncii, în le­gătură cu îmbunătăţi­rea stilului şi metodelor de muncă. Pornind de la faptul că în acest cin­cinal, în judeţul dv., vor avea loc prefaceri profunde în ceea ce pri­veşte dezvoltarea bazei materiale, trebuie re­marcat, aşa cum au ară­tat o serie de tovarăşi, că nici un plan cincinal nu a fost aşa de bine dimensionat pe linia dezvoltării vieţii mate­riale şi spirituale în a­­cest judeţ, care prevede o multitudine de obiec­tive, care asigură o dez­voltare economică şi so­cială armonioasă, cum este planul pe anii 1971 —1975. Tocmai propor­ţiile dezvoltării econo­mice şi sociale determi­nă dimensiunile sarcini­lor politice şi organiza­torice ale comitetului judeţean, comitetelor o­­răşeneşti, comitetelor de partid din întreprinderi şi ale tuturor celorlalte organe obşteşti şi de stat. Numai comensu­­rînd aceste sarcini pu­tem înţelege mai bine răspunderea pe care o au organele de partid în direcţia îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă pentru mobiliza­rea comuniştilor, a tutu­ror oamenilor muncii în vederea traducerii în viaţă a programului grandios de dezvoltare a societăţii noastre so­cialiste. Planul cincinal vă es­te cunoscut. Conducerea partidului şi statului a hotărît să amplaseze o­­biective economice şi social-culturale în toate judeţele ţării, pe baza unui vast program de in­vestiţii, a căror valoare reprezintă aproape o treime din venitul na­ţional. Amplasarea ju­dicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării reprezintă o coor­donată fundamentală a politicii partidului pro­movată cu consecvență, îndeosebi după Con­gresul al IX-lea al par­tidului. In perioada 1966 —1970 și în acest județ au fost amplasate mai multe obiective dorit în cele­:’*'' cincinale. în actualul cincinal sunt prevăzute o serie de o­­biective noi, dezvoltări şi modernizări, perfec­ţionări tehnologice. Vo­lumul investiţiilor pre­văzute pe această pe­rioadă depăşeşte suma (Continuare în pag . 3-a) 250 de ani de existenţă a mişcării teatrale din Miercurea-Ciuc ZI MARCATĂ de bogate activităţi In continuarea manifestărilor artistice ce se desfăşoară în Miercurea-Ciuc, celebrîndu-se 250 de ani de existenţă a mişcării teatrale din oraş, în sala de şedinţe a Consiliului judeţean al sin­dicatelor, a avut loc Sesiunea jubiliară de comu­nicări ştiinţifice cu tema : „Rolul mişcării teatra­le în cultura de masă în trecut şi în zilele noas­tre“. Invitaţii, reprezentanţi activi ai vieţii cultu­rale din ţara noastră, critici literari, teatrali, con­ferenţiari, profesori, au prezentat lucrări pri­vind începuturile activităţii teatrale şi munca ar­tistică de-a lungul celor 250 de ani. Astfel, Ion Chereji a expus lucrarea : „Teatrul şcolar din Transilvania“, dr. Kocziány László — „Trăsătu­rile dramaturgiei in piesele şcolare din Şumuleu, din secolul al XVII—XV111-lea“, Enyedi Sándor — „Primele încercări de teatru in limba maghia­ră în Ardeal, în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea“, Chereji Periș Tereza a expus, evocind anul 1934 prezentarea piesei „Prometeu“ de Vic­tor Eftimiu, in Miercurea-Ciuc, Kádár Bogárka — Despre turneele Teatrului maghiar din Cluj in­­­­deţul Harghita“, Kötő József — „Piesele popo­te al scriitorilor secui dintre cele două războa- NADIA POP (Continuare în pag. a 3-a) întreprinderea de apara­­te de măsură, control și elemente de automatiza­­re — Otopeni — Bucu­reşti, Verificare la sta­­ ţia electrică de 15 Kw. Măsuri de perfecţionare a organizării şi conducerii economiei naţionale Cadru organizatoric eficient pentru participarea oamenilor muncii la conducerea activităţii economice Conferinţa Naţională din decembrie 1967 şi Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, analizind mă­surile luate în direcţia ad­încirii democraţiei socialiste, au trasat sar­cina de a se acţiona în continuare pentru per­fecţionarea cadrului in­stituţional în vederea participării tot mai ac­tive a cetăţenilor la dezbaterea principale­lor probleme ale poli­ticii interne şi externe, la conducerea şi rezol­varea treburilor statu­lui, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste. Ca urmare, în anul 1968 au fost create co­mitetele de direcţie, or­gane de conducere co­lectivă la nivelul între­prinderilor şi organiza­ţiilor economice de stat, iar în 1969 au fost în­fiinţate consiliile de ad­ministraţie, organe de conducere colectivă la nivelul centralelor in­dustriale şi al unităţi­lor cu statut de centra­lă. Pe linia adîncirii con­tinue a democraţiei so­cialiste s-au înscris şi măsurile luate pentru a spori rolul şi importan­ţa adunărilor generale ale salariaţilor sau re­prezentanţilor acestora din întreprinderi şi u­­nităţi economice. Aces­te adunări reprezintă form­a directă, nemijlo­cită de participare a oa­menilor muncii la con­ducerea întregii activi­tăţi a unităţilor respec­tive, fiind foruri delibe­rative de mare răspun­dere, care dezbat cele mai importan­te proble­me ale îndeplinirii indi­catorilor de plan și ale gestiunii , economico­financiare, apreciază activitatea desfășurată de organele de condu­cere colectivă, exami­nează propunerile sa­lariaților, aprobă anga­jamentele acestora şi contractele colective de muncă. Prin constituirea or­ganelor colective de conducere în unităţile socialiste de stat, prin instituţionalizarea adu­nărilor generate ale oa­menilor muncii, s-a ri­dicat la un nivel mai înalt munca de condu­cere şi s-a contribuit e­­fiicient la adîncirea de­mocraţiei socialiste, la creşterea rolului mase­lor populare în viaţa economică a ţării, în gospodărirea avuţiei naţionale. Pentru a se asigura perfecţionarea în conti­nuare a relaţiilor de producţie, în procesul făuririi societăţii socia­liste multilateral dez­voltate, pentru a con­cretiza prevederile con­stituţionale cu privire la exercitarea de către popor a dreptului de a NICOLAE STANESCU, jurist (Continuare în pag. a 3-a) Cu planul pe 11 luni îndeplinit Tot mai multe sunt colectivele de muncă ale întreprinderilor industriale din judeţul nostru care raportează îndeplinirea înainte de termen a planului producţiei globale pe 11 luni. Printre acestea se numără şi : FABRICA DE AŢA DIN ODORHEIU SECUIESC Tînărul colectiv de muncă al noii şi modernei Fabrici de aţă din Odorheiu Secuiesc, după ce a atins parametrii proiectaţi, a repurtat un succes notabil, îndeplinindu-şi planul producţiei globale pe 11 luni înainte de termen. Conform prelimină­rilor, pînă la sfîrşitul lunii această unitate va re­aliza o producţie globală suplimentară în valoare de circa 5 milioane lei. AMILLEMN SINSIMION Printre colectivele de muncă ce figurează pe tabelul de onoare al celor care au îndeplinit înainte de termen planul producţiei globale pe 11 luni, se află şi cel al întreprinderii Amil lemn din Sînsimion. Potrivit datelor preliminare, pînă la sfîrşitul acestei luni, întreprinderea va reali­za o producţie globală suplimentară de circa două milioane de lei. Comu­nicat comun româno -iugoslav [în pag.14-a] Cînd paznicii sînt... adormiţi Apărarea bunurilor publice, păstrarea inte­grităţii averii obşteşti, a patrimoniului socialist al întregului popor, repre­zintă pentru fiecare din­tre noi o obligaţie cetă­ţenească de prim rang. In acelaşi timp, există, pentru anumite domenii şi locuri de muncă, ser­vicii de pază, cu misiu­nea de a avea mereu o­­chiul treaz, veghind la apărarea roadelor mun­cii colective. Pe oamenii din serviciile de pază ci­vilă contractuală îi întîl­­nim, ziua şi noaptea, la intrarea în întreprinderi şi instituţii, avînd atri­buţii clar definite, tre­buind să sesizeze orice intenţie răuvoitoare, îm­­piedicînd eventualul a­­tentat al elementelor necinstite la avutul ob­ştesc şi contribuind, tot­odată la prevenirea ca­lamităţilor (incendii,­­ inundaţii etc.). Pătrunşi de misiunea lor, o mare parte a sala­riaţilor serviciilor de pa­ză îşi fac datoria, de­­pistînd infracţiuni, pre­venind incendii sau fă­­cînd alte constatări uti­le, întotdeauna ? Nu. Cî­­teva constatări, mai ve­chi şi mai noi, din păca­te neurmate de măsuri, arată că în munca celor investiţi cu răspunderea de a păzi bunurile ob­şteşti se semnalează breşe serioase, tratate de multe ori cu o mare îngăduinţă. Constatările controalelor efectuate de serviciul de pază şi ordi­ne al I.M.J. Harghita con­semnează abateri, cum ar fi: somnul în timpul serviciului, prezentarea la post în stare de ebrie­tate, absentarea nemoti­vată a mai multor paz­nici de la unităţi econo­mice şi instituţii. La Cooperativa „Lemn —Metal“ din Odorheiu Secuiesc, încuiat, împre­ună cu încă doi salariaţi, în cabina de la intrare — pentru a fi sigur că ni­meni nu-i tulbură som­nul — paznicul Barabas Francisc, dormea de­mult. Uşa unităţii des­chisă ne-a permis să pă­trundem în cooperativă. Pe hol am găsit o cheie, cu ajutorul căreia au pu­tut fi deschise toate uşi­le birourilor. Multe du­lapuri, în care se aflau documente tehnice şi ac­te contabile erau deschi­se. Şi pentru a nu pleca cu mîna goală, am luat cu noi, drept „amintiri“. Cpt. TEODOR IUGA RADU VECSLER (Continuare în pag. a 3-a) Albert Rozalia şi Molnár Etelka lucrind la maşina de capsat, la secţia lăzi de la S.I.L. Gheorgheni. Ce producţii de lapte vom prezenta la bilanţul anual? Făcînd o analiză a re­zultatelor obţinute de că­­tre cooperativele agrico­le de producţie în prime­le 10 luni ale acestui an în ceea ce priveşte pro­ducţia de lapte de vacă, se desprinde concluzia că sunt încă însemnate rezerve nevalorificate. Doar 17 la sută din to­talul unităţilor agricole cooperatiste şi-au reali­zat sarcinile de plan la acest indicator, celelalte rămînînd restanţiere într-o măsură mai mică sau mai mare. Se constată că unităţi cu o putere economică a­­preciabilă, şi care prin tradiţie se situau în trecut printre primii producători de lapte din judeţul nostru, au obţi­nut în acest an rezultate mediocre. Astfel, pot fi amintite cooperativele agricole de producţie din Remetea şi Sîntim­­bru, care au realizat a­­bia 47 şi, respectiv, 56 la sută din planul anual, în timp ce unităţi ca cele din Dealu şi Ulcani — cunoscute prin condi­ţiile naturale mai puţin favorabile — înregis­trează producţii promi­ţătoare, lăsînd să se în­trevadă, de pe acum, că vor depăşi prevederile planului pe acest an. Fă­ră îndoială că, la aceste din urmă unităţi, buna organizare a muncii din sectorul zootehnic, acti­vitatea energică pentru înfăptuirea măsurilor stabilite de partid în do­meniul îmbunătăţirii conducerii şi creşterii producţiei animaliere, a celei agricole în general, au avut un rol hotărîtor în obţinerea acestor re­zultate. Pentru a argumenta faptul că rezultatele ob­ţinute în producţie de­pind în cea mai mare parte de nivelul şi cali­tatea organizării produc­ţiei şi a muncii, prezen­tăm, comparativ, situaţia a două cooperative agri­cole de producţie înve­cinate : Ditrău şi Reme­tea. La aceste două uni­tăţi condiţiile naturale sunt foarte asemănătoa­re, ca şi suprafeţele şi gradul de dezvoltare in­dustrială a comunelor (deci, aceleaşi avantaje şi greutăţi în asigurarea forţei de muncă nece­sare). Doar gradul de încărcare cu bovine pe unitatea de suprafaţă diferă, dar acest lucru nu influenţează criterii­le de comparabilitate. Să începem prin a spu­ne că în timp ce coope­rativa din Ditrău a ob­ţinut în zece luni cîte 1627 litri de lapte de la fiecare vacă furajată (în parante­ză fie spus, nici a­­ceastă cantitate nu re­prezintă un ideal !), cea . IOAN ROIBAN, corespondent (Continuare în pag. a 3-a) In această perioadă magazinele O.C.L. din Miercurea-Ciuc au fost aprovizionate cu noi can­tităţi de materiale de construcţii ca : ciment, var, cărămizi pline şi gă­urite, ipsos, plăci de gre­sie pentru baie destinate fondului pieţii. Pe scena Casei de cul­tură din Odorheiu Secu­iesc, va avea loc azi, ora 20, un spectacol pre­zentat de colectivul tea­trului din Tîrgu Mureş, secţia maghiară, cu piesa „Mentség“ de Szabó La­jos. Tot astăzi,­ în cadrul ■ „Săptămînii aniversare“ în sala de şedinţe a Con­siliului judeţean al sin­dicatelor, va avea loc o dezbatere la masa rotun­dă cu tema „Rolul re­gizorului în mişcarea teatrală de amatori“. Sunt invitaţi a participa directorii caselor de cul­tură şi căminelor cultu­rale din judeţ, oameni ce activează în viaţa teatra­lă, specialişti, în vederea unui schimb de experi­enţă în folosul îmbogăţi­rii muncii culturale. La cererea a numeroşi cititori, începînd de azi, ziarul nostru face cunos­cute unele numere de telefoane utilitare din oraşele judeţului nostru. MIERCUREA-CIUC : Agenţia C.F.R. — 18 16 sau 19 24 Agenţia O.J.T. — 16 74 Autogara — 13 03 Deranjamente­­­— 19 15 — 17 18 sau 10 50 — 12 83 — 08 sau 1212 — 06 sau 11 01 — 10­03 — 1118 lectrice Farmacii Militia Pompieri Salvarea Serviciul de gardă Staţia taxiuri

Next