Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-12-08 / nr. 1177

O elocventă expresie a politicii ştiinţifice a partidului şi statului nostru în domeniul pregătirii, creşterii şi promovării cadrelor CONDIŢIILE PROMOVĂRII în muncă a personalului Adoptarea legii cu privire la încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţi­le socialiste de stat are o însemnătate deosebită în încetăţenirea crite­riilor ştiinţifice de ale­gere, formare, perfec­ţionare şi promovare a cadrelor din economie. Legea votată de Marea Adunare Naţională de­fineşte condiţiile pe ca­re trebuie să le înde­plinească o persoană pentru a fi promovată în funcţie de conduce­re. Legiferarea princi­piilor socialiste de pro­movare este menită să adîncească climatul de preţuire a muncii, de echitate socială în fie­care organizaţie econo­mică. Persoanele care se promovează, pe lingă condiţiile de studii şi stagiu, trebuie să obţi­nă rezultate deosebite în înfăptuirea sarcinilor ce le revin. Prin aceas­tă prevedere a legii se stabileşte deci, că re­zultatele concrete obți­nute în îndeplinirea sar­cinilor, constituie un principiu fundamental, un indicator sintetic de apreciere a calităților celor ce urmează a fi promovaţi, ceea ce per­mite eliminarea în mare măsură, a subiectivis­mului în aprecierea­­ca­drelor. In practică, uti­lizarea metodei de con­ducere pe bază de o­­biective, al cărei avan­taj principal este toc­mai stabilirea de obiec­tive cantitative şi cali­tative precise pentru fiecare angajat, oferă posibilitatea aprecierii ştiinţifice a tuturor ca­tegoriilor de salariaţi. Poate fi promovată într-o funcţie de condu­cere o persoană care „dovedeşte calităţi de bun organizator al pro­ducţiei şi al muncii, e­­xigenţă, capacitate de analiză şi previziune, a­­doptă decizii eficiente“. Această prevedere are o importanţă deosebită în condiţiile actuale, de­oarece, fără asemenea ne­rezultate la nivelul cerinţelor mereu cres­­cînde. Funcţiile condu­cătorului se concreti­zează în: previziune, organizare, comandă şi control, înlănţuirea lo­gică a activităţilor unui conducător în adoptarea deciziilor trebuie să ur­meze această f­ieră. Previziunea are conse­cinţe însemnate în a­­doptarea deciziilor, mai ales a celor privind dez­voltarea şi investiţiile. Aşa, de pildă, faptul că pentru industria fores­tieră a judeţului Har­ghita actualul plan cin­cinal se desfăşoară sub semnul valorificării complexe a „aurului verde“ dovedeşte capa­citatea de previziune şi de analiză a cadrelor de conducere ale C.E.I.L. în aplicarea politicii e­­conomice a partidului în condiţiile concrete de loc şi timp. Firesc, pentru înfăp-Ing. CSABA CSISZÉR, directorul Cabinetului judeţean de organizare a producţiei şi a muncii (Continuare în pag. a 3-a) calităţi nu se pot obţi­r După cum sîntem in­formaţi, magazinele O.C.L. şi ale cooperaţiei de consum au pus în vînzare, zilele acestea importante cantităţi de articole decorative ne­cesare împodobirii po­mului de iarnă. Vreme în curs de a­­meliorare, cu cerul variabil, temporar no­­ros. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, din sectorul nordic. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între minus 4 şi minus 2 grade, iar maximele între 2 şi 5 grade. Staţiile noastre de radio vor transmite mier­curi, cu începere din jurul orei 13.25, jocurile etapei a XIV-a a campionatului categoriei A de fotbal. De la ora 16.10 se va transmite returul meciului de fotbal Vitoria Setubal — U.T. A­­rad din cadrul „Cupei U.E.F.A.“. Seara, în jurul orei 21.30 de la Londra, vor fi transmise fazele jocului Tottenham — Rapid București contînd pentru „Cupa U.E.F.A.“. Transmisiile se vor fa­ce pe programul I. v n^m­ n o / X n—m I ft. C B ,a La Clubul tineretului din Odorheiu Secuiesc, a fost deschisă o interesantă expoziţie de artă plastică organizată de Comitetul municipal U.T.C., expoziţie ce prezintă publicului timp de două săptămîni, obiecte sculptate in lemn şi din fier forjat, executate de tinerii artişti din oraş, în cadrul Universită­ţii popula­re din Odorhe­­iu Secuiesc, va avea loc azi, expunerea pe te­ma „Medicina în slujba poporului. Diabetul za­harat şi insulina“, pre­zentată de dr. Ioan Gyöngyösi. Cu prilejul turneului întreprins de opera ma­ghiară din Cluj, oraşul Odorheiu Secuiesc, găz­duieşte în zilele de 8 şi 9 decembrie, spectacolul cu opera „János Vitéz“. Teatrul dramatic din Braşov, prezintă azi, ora 20, la Casa de cultură din Băile Tuşnad, pu­blicului aflat în staţiune, spectacolul de teatru „Comedie cu olteni“ de Gheorghe Vlad.­­Azi, pe strada Inimii din Miercurea-Ciuc, se va întrerupe curentul e­­lectric între orele 7—15, datorită modificărilor de tensiune pe liniile elec­trice. TELEFOANE UTILE GHEORGN­ENI Gala C.F.R. 302 Deranjamente electrice 196 Casa de cultură 307 Depozitul de combustibil 300 Farmacia 289 sau 32 Spitalul unificat 220 Pompieri 112 sau 187 Miliţia oraş 3 O.C.L. Mixt 335 Liceul „Salamon Ernő“ 24 sau 57 AA Tăiem depresiunea Giurgeului — vastă întindere, strinsă între masive muntoase — în­­dreptîndu-ne spre cres­tele multicolore ale Munţilor Gurghiului în ale căror văi pitoreşti se găsesc şi parchetele de exploatare forestieră Capul Borzont, Piriul Varga şi Bacta — ţinta vizitei noastre. Bate un vînt tăios (suntem la „polul frigului“, Joseni) sub soarele palid al ier­nii. La o intersecţie de drumuri (tot forestiere), lăsăm în urmă un şo­pron cu fin, apoi o clă­dire din cărămidă des­pre care însoţitorul meu, Vilmos Küllő, şeful sec­torului de exploatare a lemnului Gheorgheni, remarca în treacăt : „100 de tone fin pentru cele 10 perechi de vite ale parchetului Bacta-V­ar­­ga; alături e un grup social format din caba­nă cu 21 paturi pentru muncitori, un depozit de alimente și garaj“. — Garaj ? — Da, garaj pentru cele 4 tractoare. Ce e drept, se vede destul de rar un garaj în pădure, dar noi l-am­­ construit — şi ne e deosebit de util. Ajungem, în sfîrşit, la o rampă de încărcare de unde pleacă firul u­­nui funicular („un funi­cular tip Mîneciu, de 1.860 m lungime, con­struit iniţial pentru o partidă de 0.000 m.c., dar cu care noi am trans­portat pînă acum circa 20.000 m.c. — explică din nou Vilmos Küllő. E de­servit de Alexandru De­meter, un mecanic foar­te priceput!) și unde o altă cabană pentru tăie­torii de lemne te îmbie, cu aspectul ei primitor, să intri. Peste tot ordi­ne, curățenie. In biroul maistrului de exploatare Emeric György, deasu­pra unui aparat de ra­dio cu tranzistori, ne în­­tîmpină o primă carte de vizită : diploma de brigadă fruntaşă în între­cerea socialistă pe 1070 acordată ortacilor lui Emeric György. Aflăm că, deşi lucrează în con­diţii grele, partide con­stituite din doborituri de vînt, cei 57 de oameni conduşi de Emeric György îşi realizează lu­nă de lună toţi indicato­rii de plan. De la înce­putul anului şi pînă a­­cum, din aceste parchete au plecat spre industria­lizare peste 14.000 m.c. buşteni, urmînd ca pi­nă la sfîrşitul anului să se ajungă la circa 20.000 m.c. Dar in limbaj foresti­er volumul masei lem­noase exploatate nu spune totul. La ordinea zilei e o altă noţiune e­­conomică, impusă în prim plan mai ales în ultimii ani : valorifica­rea superioară a lemnu­lui. — E preocuparea noastră de bază, insis­tă şeful sectorului. In acest an, sectorul Gheor­gheni va da, în defavoa­rea lemnului de foc, 3.600 m.c. masă lemnoa­să, obţinută prin sortări mai judicioase şi valo­rificarea pieselor scurte pentru cer­ doză şi pastă mecanică. La acest ca­pitol trebuie să adău­găm şi reducerea pier­derilor de exploatare de la 4,5 la sută, cit prevăd normele, la 3,6 la sută. Cum am reu­şit acest lucru ? Prin tăieri, mai aproape de V. AVRAM (Continuare în pag. a 2-a) AURUL VERDE îşi sporeşte caratele PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I M­*. Anul IV, nr. 1177 MIERCURI 8 decembrie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN A Îmbunătăţirea activităţii comisiilor permanente — o importantă sarcină actuală a consiliilor populare Comisiilor permanen­te — forme organizato­rice de adîncire a legă­turilor organelor loca­le cu masei*», alcătuite din deputaţi şi organi­zate pe principalele ra­muri şi domenii de ac­tivitate, potrivit speci­ficului şi nevoilor loca­le , le revine obligaţia legală, politică şi mo- ALEXANDRU BERTALAN, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Harghita Ială, de a participa e­­fectiv la înfăptuirea sar­cinilor economice şi so­­cial-culturale ale con­siliilor populare de care au fost alese. Comitetul executiv al Consiliului popular jur Secţia de confec­ţii uşoare din ca­drul Fabricii de confecţii Odorhe­iu Secuiesc pro­duc lunar echiva­lentul cîtorva mi­lioane lei­­deţean Harghita, prin instructajele periodice, ţinute pe centre de lo­calităţi, şi prin controa­lele efectuate, a urmărit şi îndrumat, în mod susţinut, munca comisii­lor permanente, în sco­pul asigurării unei acti­vităţi la nivelul sarcini­lor şi posibilităţilor e­­xistente, care să se fina­lizeze prin soluţionarea operativă şi eficientă a problemelor actuale şi majore ale­ organelor lo­cale. S-a urmărit, în spe­cial, ca prin studiile şi controalele efectuate, cu atragerea unui număr cit mai mare de specia­lişti, tehnicieni şi gos­podari, comisiile perma­nente să contribuie la­ organizarea participării concrete a maselor mari de cetăţeni la conduce­rea vieţii economice, so­­cial-culturale şi de stat. Din analiza rezultate­lor obţinute a reieşit că, în majoritatea lor, comi­siile permanente, au con­tribuit efectiv la rezolva­rea multor sarcini ce au revenit consiliilor popu­lare şi comitetelor lor executive prin efectua­rea unor studii şi con­troale, la care au fost atraşi un număr însem­nat de specialişti şi alţi cetăţeni capabili să con­tribuie la finalizarea propunerilor şi iniţierea măsurilor ce se impun în realizarea unor ac­ţiuni. Cîteva exemple sunt grăitoare în acest sens : Comisia permanentă pentru problema de să­nătate, ocrotiri sociale şi muncă a Consiliului popular judeţean, prin antrenarea unui număr de medici, specialişti şi activişti din domeniul educaţiei socialiste, a ti­neretului şi alţi cetăţeni. (Continuare în pag. a 3-a) Cu planul anual îndeplinit Printre primele întreprinderi industriale din judeţul nostru care au îndeplinit sarcinile de plan pe acest an se numără şi Salina Praid. Muncind cu însufleţire pentru realizarea sarci­nilor de plan şi a angajamentelor luate în în­trecerea socialistă pe 1971, colectivul de muncă al acestei întreprinderi este în măsură să raporteze îndeplinirea planului anual la pro­ducţia globală cu 25 de zile înainte de termen. Se prelimină realizarea, pînă la sfîrşitul anului, a unei producţii globale suplimentare în valoare de peste un milion de lei. Harnicul colectiv de muncă al întreprinderii de industrie locală din Odorheiu Secuiesc, con­­tinuînd şirul succeselor obţinute în acest an pe linia realizării sarcinilor de plan, raportează o nouă şi remarcabilă realizare : îndeplinirea, îna­inte de termen, a planului anual la producţia marfă şi beneficii. Potrivit calculelor prelimi­nare, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.J.I.L. Odorheiu Secuiesc vor realiza pină la sfîrşitul anului producţie marfă suplimentară în valoare de circa 4,5 milioane Iei şi vor depăşi planul anual de beneficii cu aproximativ 750.000 Iei. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE C la Congresul al Vl-lea al P.M.U.P. (la paj. a 4-a) DE PE CUPRINSUL PATRIEI Noul şi modernul magazin universal din Piteşti PORTRET PI MPTOIDE SOLIDARITATE Revelaţia fiecărui şan­tier solicită, pentru re­porter, definiţii care să delimiteze strict cadrul acela de perpetuu provi­zorat unde se mişcă, în­tr-o sincronizare per­fectă, oameni şi maşini, unde detaliile dispar, codind impresiei de tre­pidaţie generală. — De fapt, ce este un şantier ? — Depinde. Pentru mine, şantierul înseam­nă viaţa ultimilor 20 de ani, muncă şi satisfacţii, ne răspunde NICOLAE ŢIFREA, maistru meca­nic principal pe şantie­rul Fabricii de ţesături industriale. Mi-aţi cerut o defini­ţie. E greu de dat! Ve­deţi, toată ţara e un şantier. Eu am început la Bicaz, am trecut apoi la Bacău, la Gorneşti, la Reghin, Tîrnăveni, Mediaş şi de acolo am venit, în iunie '70, la Gheorgheni. La fel ca mine, pe şantiere s-au perindat zeci, sute de mii de oameni. Dacă i-aţi întreba pe fiecare ce este un şantier, cred că v-ar răspunde la fel. Cred asta, pentru că ci­ne ,,a gustat“ — ca să zic aşa —, din viaţa de şantier, cu greu se mai desparte de ea. V-o spun din proprie experienţă. Eu am încercat. După ce-am lucrat la con­struirea Fabricii de ci­ment de la Bicaz, am ră­mas acolo un an de zi­le ... .Mult, foarte mult. Nu vreau să spun că nu pot să stau mai mult timp într-o localitate. Nu. Dar nu pot lucra in afara șantierului. Aici totul e inedit, n-ai cum să te plictisești. Fiecare oră îți aduce probleme noi de rezolvat. — Grele? — Dacă ești la în­ceput, foarte grele, u­­neori par de netrecut. Trebuie să te cunoşti, să-ţi cunoşti posibilităţi­le şi să ai încredere. Mai ales încredere. In oameni. Cea mai com­plicată problemă mi s-a părut trecerea unui excavator peste un pod comunal. Tonajul maşi­nii depăşea rezistenţa podului. S-au făcut cal­cule. Totul era să ai în­credere in ele. De fapt, nu în calcule, ci în oa­menii care le fac trebu­ia să am încredere. Am avut! Mi s-a părut, a­­tunci, că toţi cei care au lucrat la podeţ au rămas acolo, să-l susţi­nă cu umerii, pînă trece excavatorul. Vedeţi, cam asta înţeleg eu prin „şantier“. Oamenii, soli­daritatea lor. Fără soli­daritatea aceasta toate podurile din lume s-ar dărîma ... ... Solidaritate ... Cei 53 de ani se ascund un­deva, ruşinaţi de cute­zanţa privirilor acestui om ce vorbeşte despre şantiere, despre ţara pe care a colindat-o soli­dar cu cei ciţiva zeci, sute de mii de pasionaţi ai provizoratului născut din tot ce poate fi mai uman, mai frumos, năs­cut din solidaritatea i­­dealurilor comuniste. M. POPA Hi. TELEX PREŞEDINTELE Tur­ciei, Cevdet Sunay, l-a însărcinat, marţi, pe premierul guvernului demisionar, Nihat ,E­­rim, cu formarea noului cabinet. ÎN URMA TRATA­TIVELOR care au avut loc la Viena, marţi s-a semnat acordul privind listele de mărfuri pe a­­nul 1972, în cadrul a­­cordului comercial în­cheiat între Republica Socialistă România şi Republica Austria pe perioada 1971—1975. SECRETARIATUL Co­mitetului Permanent al Conferinţei muncitori­lor din ţările baltice, Norvegia şi Islanda s-au pronunţat — în cadrul unei şedinţe care a a­­vut loc la Rostock,­in R.D. Germană , în fa­voarea convocării, în cursul anului 1972, a conferinţei general-eu­­ropene în problemele securităţii şi colaboră­rii, anunţă agenţia A.D.N. TELEX

Next