Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-04-08 / nr. 1281
Ritmul lucrărilor agricole s-a intensificat, dar DI CE Nil SI RESPECTĂ INDICAŢIILE SPECIALIŞTILOR? 0 TRACTOARELE FOLOSESC TIMPUL LA MAXIMUM, DAR VOR RECUPERA, OARE, INTÎRZIERILE ? 0 FIECARE ZI AMÎNATA INSEAMNA TONE DE CARTOFI PIERDUTE 0 ACORDUL GLOBAL CISTIGA TEREN Se pare că şi natura s-a decis să sară în ajutorul cooperatorilor din zona Ciucului, acordîndu-le cîte un avans privind ... speranţele într-o recoltă bogată, cum a fost ploaia binevenită din ultimele zile. Totuşi, ne simţim datori să atenţionăm încă o dată ! Procentul de umiditate a solului rămîne scăzut şi — ca atare — recomandările specialiştilor relativ la situaţia creată, rămîn întru totul valabile. Lucrările agricole din această zonă a judeţului fiind încă întîrziate, se impune mobilizarea tuturor forţelor disponibile în vederea încheierii grabnice a semănatului culturilor din prima urgenţă. La C.A.P. Cîrţa, joi seara, cooperatorii au terminat semănatul sfeclei de zahăr iar ieri au început lucrările la orzoaică, pe cele 117 hectare. Cam tîrziu, ce-i drept, dar, după cum spunea Anton Vaida, inginerul şef al cooperativei, toate cele 9 tractoare afectate acestei unităţi folosesc timpul la maximum, ceea ce ne îndreptăţeşte să sperăm că în curînd vor fi încheiate şi lucrările de la acest capitol. — In prezent, afirmă inginerul şef, majoritatea cooperatorilor noştri sunt mobilizaţi la operaţiile de pregătire a terenului, în vederea declanşării „în forţă“ a celei mai importante lucrări din această perioadă , plantatul cartofilor. Se munceşte încă la transportul şi împrăştierea îngrăşămintelor naturale şi — din păcate, spunem noi — la acoperirea sub brazdă a acestora. Din păcate, pentru că, aşa cum aţi avut prilejul să constataţi, urmărind numărul ziarului nostru de ieri, în situaţia specială pe care ne-o furnizează condiţiile meteorologice, această operaţie nu este necesară. Mai mult, e chiar dăunătoare procentului de umiditate a solului. Nu înţelegem de ce se lucrează încă în virtutea obişnuinţei, a inerţiei, de ce nu se respectă indicaţiile specialiştilor ? Tot o recomandare a specialiştilor se referă la necesitatea imediată a plantării cartofilor, nu săptămîna viitoare, cum ne anunţă tovarăşul Varda, ci chiar din primele zile ale lunii aprilie. Fiecare zi de întîrziere înseamnă tone de cartofi pierdute, înseamnă zeci de mii de lei ce ar fi rotunjit veniturile membrilor și ale cooperativei. Evident, se merge pe un drum bun, dar de ce cu atîta întîrziere ? Există, totuși, la această cooperativă agricolă de producţie o atmosferă de lucru care ne face să fim încrezători, încă, în recoltele pe care le va obţine. Pînă joi, 6 aprilie, data vizitei noastre, pentru mai mult din jumătatea suprafeţei planificate a fi cultivată cu cartofi au fost încheiate contracte cu membrii cooperatori, pentru lucrul în acord global. In fiecare zi această suprafaţă creşte, după cum aprecia interlocutorul nostru, cu cîte 6—7 hectare, astfel că în scurt timp întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi va fi lucrată în acord global. Fapt îmbucurător, dar acesta nu schimbă situaţia în ce priveşte urgentarea lucrărilor, respectarea cu stricteţe a indicaţiilor date de către specialişti. Este, oare, atît de greu ? Mircea POPA Raaspuns... ...la întrebarea ziarului nostru de joi în legătură cu întrebarea adresată ziarului nostru din 6 aprilie, tovarășului Gavril Suciu, directorul coordonator al I.J.E.COOP. Gheorgheni, am primit următorul răspuns : — Absenţa şefului de unitate n-a fost aprobată de conducerea întreprinderii. Pentru faptul că în ziua respectivă cabana a fost închisă vom aplica măsuri disciplinare șefului de unitate care n-a instruit personalul din subordine să primească și să deservească civilizat turiștii. Asemenea abateri nu s-au mai semnalat pînă în prezent la unitatea noastră, astfel că regretăm cele întîmplate şi cerem scuze turistului Damian Pauliuc şi celorlalţi care la orele respective, au trecut prin Bucin. Prin intermediul ziarului, asigurăm turiştii că asemenea abateri nu se vor mai repeta. Pe primele şase zile ale lunii aprilie din acest an în cadrul judeţului Harghita s-a reuşit a se împăduri 100 de hectare din care, 40 prin muncă patriotică. In oraşul Bălan, baza sportului de masă e în continuă dezvoltare. In cursul acestui an ea va spori cu încă două obiective unul la şcoala nr. 2 şi celălalt în apro- Informarea ZILEI pierea acesteia. Lucrările au şi început, bucurîndu-se de o largă participare din partea cetăţenilor oraşului. în aceste zile se desfăşoară lucrări de reparaţii şi modernizare a şoselei ce leagă comuna Sîndominic cu oraşul Bălan. Lucrările sunt executate de întreprinderea de construcții-transport Braşov. LOTO din 7 aprilie a.c. EXTRAGEREA 1 : 81, 29, 35, 18, 71, 6, 43, 56, 17 Fond de premii : 506 611 lei. EXTRAGEREA A II-A : 54, 55, 19, 79, 48, 4, 74 Fond de premii : 564 993 lei Timpul, se ştie, este ireversibil. Se pare însă că unii factori răspunzători de activităţile comerciale din oraşul reşedinţă de judeţ nu cunosc această lege obiectivă, pentru că altfel n-ar rămîne atît de nepăsători în legătură cu pierderea timpului de către cetăţeanul dornic să cumpere ceva, ori să servească un prînz la un restaurant. De ce se atentează la timpul cetăţeanului? De ce se irosesc energii ce-ar putea fi valorificate In folosul societăţii ? In pagina a 2-a vom încerca să răspundem la aceste întrebări PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul V, nr. 1281 sîmbAta 8 aprilie 1972 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Plenara Comitetului orăşenesc de partid Topliţa Ieri a avut loc, la Topliţa, Plenara comitetului orăşenesc de partid, care a analizat activitatea de culturalizare a maselor desfăşurată în perioada de iarnă. La lucrările plenarei a luat parte tovarăşul Ioan Oprea, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă. Pe marginea raportului prezentat de profesorul Virgiliu Budan, preşedintele comitetului orăşenesc de cultură şi educaţie socialistă, s-au purtat interesante discuţii, făcîndu-se numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea muncii culturale din oraş. In continuare, plenara a dezbătut unele probleme organizatorice. Timpul probabil Vreme în general călduroasă, dar cu cerul acoperit. Vînt potrivit, din sectorul sud-vest. Maximele vor oscila între plus 16 și plus 19 grade, iar minimele între plus 2 și plus 4 grade. Comitetului Central al P.C.R., Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU BUCUREŞTI Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Unindu-ne gîndurile şi sentimentele de bucurie şi satisfacţie cu cele ale întregului nostru popor, în numele Biroului Comitetului judeţean de partid Harghita, al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, al comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii, români şi maghiari, din judeţul Harghita, vă urăm, cu prilejul reîntoarcerii pe pământul patriei din călătoria întreprinsă în cele opt state de pe continentul Africii, un călduros bun sosit ! Alături de toţi oamenii muncii din patria noastră, locuitorii oraşelor şi satelor harghitene au urmărit cu sentimente de legitimă mindrie patriotică, etapă cu etapă, vizitele întreprinse în aceste ţări şi în care, ca cel mai autorizat sol al României socialiste, aţi dus mesajul de prietenie, pace, colaborare şi solidaritate militantă, internaţionalistă a poporului român pentru popoarele continentului african care luptă pentru întărirea independenţei şi suveranităţii lor naţionale, pentru dezvoltare de sine stătătoare, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Vă raportăm iubite tovarăşe Secretar General că împreună cu întregul nostru popor, oamenii muncii din judeţul nostru au depus in aceste zile eforturi susţinute pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate pentru declanşarea în cele mai bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară. Am încheiat trimestrul I al anului cu rezultate bune, planul producţiei globale fiind îndeplinit în proporţie de 104,5 la sută, cel al producţiei marfă vînduta şi încasată 109,2 la sută, cu un spor de 69,2 milioane lei, iar exportul a fost realizat în proporţie de 102,9 la sută. Au fost date peste prevederi 534 tone fontă, 5.093 m.c. cherestea răşinoase, 2.025 m.c. cherestea fag, mobilier în valoare de peste 3,8 milioane lei, peste 14.700 hl lapte şi alte produse. Suntem hotărîţi ca şi în acest trimestru să dăm economiei naţionale produse peste plan şi de cea mai bună calitate pe măsura reală a capacităţilor noastre, răspunzînd astfel grijii deosebite pe care o purtaţi dezvoltării acestor meleaguri. Activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră şi sporirea prestigiului României socialiste în rîndul popoarelor lumii, constituie o pildă vie pentru noi toţi. Vă asigurăm că nu ne vom cruţa eforturile pentru a ne îndeplini şi noi cu cinste, datoria, fiecare la locul său de muncă, întreaga organizaţie judeţeană de partid, pentru traducerea în fapte a măreţelor obiective stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, pentru înflorirea patriei noastre comune — Republica Socialistă România. In numele Biroului Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean LUDOVIC FAZEKAS REZULTATE NOTABILE ÎN DOMENIUL AUTODOTARII Una din multiplele sarcini ce revin unităţilor noastre economice este şi materializarea hotărîrilor şi măsurilor stabilite la conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi industriale şi de construcţii, în ceea ce priveşte autodotarea — sarcină pregnant reliefată şi de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la conferinţă. In lumina acestei preocupări la Salina Praid s-a acordat şi se asigură o atenţie deosebită acţiunii de autodotare, înţelegîndu-se că aceasta constituie un mijloc nările grupelor sindicale, numeroşi salariaţi au venit cu sugestii şi propuneri pentru remedierea lipsei unor piese de schimb. Un singur exemplu , în anul 1971. Am putea spune deci că s-a reuşit eliminarea completă a inactivităţii unor utilaje şi maşini cauzată de lipsa de piese de schimb, reuşită care se datoreşte, în primul rînd, acţiunii de autodotare. Acest prim succes a mobilizat şi mai mult pe salariaţii de aici, le-a dat încredere în posibilităţile lor şi ale întreprinderii. Aşa se face că acum, impulsionaţi puternic de sarcinile izvorîte din recenta conferinţă pe ţară, muncitorii Salinei Praid îşi rezolvă prin autodotare greutăţile generate de lipsa pieselor de schimb. S-au confecţionat pentru maşinile de havat şi perforatoare, în atelierul propriu, elementele lanţului de tăiere, axurile. Anton BORȘ (Continuare în pag. a 6*a) LA SALINA PRAID deosebit de eficace pentru realizarea sarcinilor de plan ale întreprinderii, ridicarea eficienţei economice a întregii activităţi, o sursă importantă pentru economisirea fondurilor băneşti. La această întreprindere, s-a deschis un larg cîmp pentru folosirea inteligenţei proprii a inginerilor, tehnicienilor şi tuturor muncitorilor, pentru valorificarea concepţiei tehnice proprii, lucru care a generat deja frumoase rezultate. Cu diferite prilejuri, mai cu seamă în adulu s-au primit nici un fel de piese de schimb pentru maşinile de havat şi perforatoare , dar, această situaţie nu a făcut ca maşinile şi utilajele să stagneze. Explicaţia ? „Preocupări permanente, noi căutăm, valorificarea de importante rezerve interne pentru asigurarea funcţionării continue a maşinilor şi utilajelor, prin confecţionarea celor necesare în atelierul nostru propriu, dotat cu toate cele necesare“ — explică tovarăşul Ioan Beteg, inginerul şef al întreprinderii. NOUA ROMÂNIE PITOREASCĂ Oraşul din padaoxii Hîrlăul este un oraş aparte. O urbe moldovenească încărcată de istorie şi de legende. Pentru că nu-i poţi enunţa numele fără a-l lega imediat şi de cel înscris cu litere de aur in zbuciumata, dar bogata istorie a neamului, Ştefan cel Mare. Marele bărbat îşi avea aici una dintre curţile spre care trăgea mai cu plăcere şi unde, de altfel, şi-a ogoit bătrîneţile. Fie determinat de frumuseţea locurilor — frumuseţe nealterată nici pînă în ziua de astăzi — fie de dulceaţa şi tăria rodului podgoriilor, întinselor podgorii ce acoperă dealurile împrejmuitoare a urbei ca zidurile de cetate. Şi Ştefan, mai apoi Petru Rareş, şi mai pe urmă Radu Mihnea au ridicat biserici, ori au adus îmbunătăţiri curţii domneşti aparţinînd, în vechime, Muşatei, mama lui Petru I Muşat. Cele două ctitorii — ale lui Ştefan şi Rareş — amîndouă mărturii ale nivelului avansat al arhitecturii medievale moldovene — au fost refăcute în anii din urmă, vizitatorii oraşului puţind admira astfel talentul constructorilor şi al pictorilor moldoveni. De aura legendelor şi a istoriei au fost atraşi personalităţi de frunte ale neamului, precum Nicolae Iorga, marele istoric, Ronetti-Roman — dramaturgul, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Topîrceanu, D. Gusti, Cezar Petrescu, Gala Galaction şi mulţi alţii, unii creînd — inspiraţi de aceste plaiuri — opere nemuritoare. Dar locuitorii urbei învăluite în aburul trecutului n-au vrut să trăiască numai din istorie, ci şi-au vrut un prezent pe măsură, îşi doresc un viitor demn de marele trecut. Este motivul pentru care au şi pornit la lucru. Beneficiind din plin — ca şi celelalte localităţi ale patriei — de condiţiile create de partid şi stat, bucurîndu-se de atenţia deosebită a conducerii superioare de partid şi pornind apoi concret de la planşele aflate la Consiliul popular judeţean Iaşi cuprinzind un ele destinele urbei coboritoare din istorie, lo cuitorii Hirlăului îşi scriu noua istorie, cea socialistă. Filele de aur ale noii cronici consemnează acum, treaptă cu treaptă, scara pe care noul oraş o urcă viguros. Bilanţul este de-a dreptul îmbucurător. Mai bui, industria — reprezentată printr-o secţie de tricotaje a fabricii „Moldova“ — a încheiat primul an al cincinalului actual cu succese deosebite. Realizarea tuturor indicatorilor, darea unor însemnate produse peste sarcina planificată, în condiţii de calitate superioară. La Hirlău se vor dezvolta şi alte unităţi economice, fabrici de produse alimentare, întreprinderi ale industriei locale etc., alături de actualele instituţii, ca liceul cu peste 1.000 de elevi, spitalul unificat, cu şase secţii, noul cinematograf, consiliul popular, magazinele comerciale moderne, bine aprovizionate, se va continua materializarea altor şi ______ C. HUŢANU (Urmare din pag. a 2-a) „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, in ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, rîurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acuţii, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“" NICOLAE CEAUŞESCU ! CEVA Cind e vorba de patrie, nu ne limităm la locul natal, ci cuprindem întreg teritoriul pe care trăiesc şi muncesc cei uniţi prin ideal, prin vrere şi dăruire plenară. Iubirea aceasta de locul natal, de pămintul ţării, de ţara strămoşilor noştri, nu este numai iubire generală de natură, de frumuseţile ei, de dealuri, de munţi, şesuri, văi, mare, păduri şi rîuri. Omul iubeşte frumuseţea naturii oriunde, in orice parte a globului pămintesc, dar iubirea de pămintul ţării are ceva înălţător: ea e întreţesută mai adine cu însăşi fiinţa noastră. ŢARA şi-a pus pecetea asupra fiinţei noastre, dar şi noi ne-am pus pecetea asupra ei. In ce ne regăsim înaintaşii, ne regăsim pe noi. Ea nu e doar un colţ de natură pe care îl contempli pentru frumuseţea sau măreţia lui, ci e pămintul pe care l-au locuit, l-au muncit şi apărat strămoşii. In care zac osemintele lor transformate în lutul ulcioarelor din care noi ne stingem setea. Prin ea ne intîlnim cu trecutul de luptă a poporului pentru o viaţă mai bună ca şi cu prezentul de construire a vieţii celei noi. " Aurel BUDA După ce a stat ascuns în junglă 28 de ani, un soldat japonez a fost capturat în insula Guam Relatări interesante puteţi citi în ziarul nostru, începind de miine.