Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-04-08 / nr. 1281

Ritmul lucrărilor agricole s-a intensificat, dar DI CE Nil SI RESPECTĂ INDICAŢIILE SPECIALIŞTILOR? 0 TRACTOARELE FOLOSESC TIMPUL LA MAXIMUM, DAR­ VOR RECUPERA, OARE, INTÎRZIERILE ? 0 FIECARE ZI AMÎNATA INSEAMNA TONE DE CARTOFI PIERDUTE 0 ACORDUL GLOBAL CISTIGA TEREN Se pare că şi natura s-a decis să sară în aju­torul cooperatorilor din zona Ciucului, acordîn­­du-le cîte un avans pri­vind ... speranţele în­­tr-o recoltă bogată, cum a fost ploaia binevenită din ultimele zile. Totuşi, ne simţim da­tori să atenţionăm încă o dată ! Procentul de umiditate a solului ră­­mîne scăzut şi — ca a­­tare — recomandările specialiştilor relativ la situaţia creată, rămîn întru totul valabile. Lucrările agricole din această zonă a judeţului fiind încă întîrziate, se impune mobilizarea tu­turor forţelor disponi­bile în vederea încheie­rii grabnice a semăna­tului culturilor din pri­ma urgenţă. La C.A.P. Cîrţa, joi seara, cooperatorii au terminat semănatul sfe­clei de zahăr iar ieri au început lucrările la or­­zoaică, pe cele 117 hec­tare. Cam tîrziu, ce-i drept, dar, după cum spunea Anton Vaida, inginerul şef al coope­rativei, toate cele 9 tractoare afectate aces­tei unităţi folosesc tim­pul la maximum, ceea­ ce ne îndreptăţeşte să sperăm că în curînd vor fi încheiate şi lucrările de la acest capitol. — In prezent, afirmă inginerul şef, majorita­tea cooperatorilor noştri sunt mobilizaţi la ope­raţiile de pregătire a terenului, în vederea declanşării „în forţă“ a celei mai importante lu­crări din această pe­rioadă , plantatul carto­filor. Se munceşte încă la transportul şi împrăş­­tierea îngrăşămintelor naturale şi — din păca­te, spunem noi — la acoperirea sub brazdă a acestora. Din păcate, pentru că, aşa cum aţi avut prilejul să consta­taţi, urmărind numărul ziarului nostru de ieri, în situaţia specială pe care ne-o furnizează condiţiile meteorologice, această operaţie nu es­te necesară. Mai mult, e chiar dăunătoare pro­centului de umiditate a solului. Nu înţelegem de ce se lucrează încă în virtutea obişnuinţei, a inerţiei, de ce nu se respectă indicaţiile spe­cialiştilor ? Tot o recomandare a specialiştilor se referă la necesitatea imediată a plantării cartofilor, nu săptămîna viitoare, cum ne anunţă tovarăşul Var­da, ci chiar din prime­le zile ale lunii aprilie. Fiecare zi de întîrziere înseamnă tone de car­tofi pierdute, înseamnă zeci de mii de lei ce ar fi rotunjit veniturile membrilor și ale coope­rativei. Evident, se merge pe un drum bun, dar de ce cu atîta întîrziere ? Există, totuși, la a­­ceastă cooperativă agri­colă de producţie o at­mosferă de lucru care ne face să fim încreză­tori, încă, în recoltele pe care le va obţine. Pînă joi, 6 aprilie, data vizitei noastre, pentru mai mult din jumătatea suprafeţei planificate a fi cultivată cu cartofi au fost încheiate con­tracte cu membrii coo­peratori, pentru lucrul în acord global. In fie­care zi această suprafa­ţă creşte, după cum a­­precia interlocutorul nostru, cu cîte 6—7 hec­tare, astfel că în scurt timp întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi va fi lucrată în acord glo­bal. Fapt îmbucurător, dar acesta nu schimbă situaţia în ce priveşte urgentarea lucrărilor, respectarea cu stricteţe a indicaţiilor date de către specialişti. Este, oare, atît de greu ? Mircea POPA Raaspuns... ...la întrebarea ziarului nostru de joi în legătură cu întrebarea adresată ziarului nostru din 6 aprilie, tovarășului Gavril Suciu, directorul coordonator al I.J.E.COOP. Gheor­­gheni, am primit următorul răspuns : — Absenţa şefului de unitate n-a fost apro­bată de conducerea întreprinderii. Pentru faptul că în ziua respectivă cabana a fost închisă vom aplica măsuri disciplinare șe­fului de unitate care n-a instruit personalul din subordine să primească și să deservească civi­lizat turiștii. Asemenea abateri nu s-au mai semnalat pînă în prezent la unitatea noastră, astfel că regre­tăm cele întîmplate şi cerem scuze turistului Damian Pauliuc şi celorlalţi care la orele res­pective, au trecut prin Bucin. Prin intermediul ziarului, asigurăm turiştii că asemenea abateri nu se vor mai repeta. Pe primele şase zile a­­le lunii aprilie din acest an în cadrul judeţului Harghita s-a reuşit a se împăduri 100 de hectare din care, 40 prin muncă patriotică. In oraşul Bălan, baza sportului de masă e în continuă dezvoltare. In cursul acestui an ea va spori cu încă două o­­biective­­ unul la şcoala nr. 2 şi celălalt în apro- Informarea ZILEI pierea acesteia. Lucrări­le au şi început, bucu­­rîndu-se de o largă par­ticipare din partea ce­tăţenilor oraşului. în aceste zile se des­făşoară lucrări de repa­raţii şi modernizare a şoselei ce leagă comuna Sîndominic cu oraşul Bălan. Lucrările sunt e­­xecutate de întreprinde­rea de construcții-trans­­port Braşov. LOTO din 7 aprilie a.c. EXTRAGEREA 1 : 81, 29, 35, 18, 71, 6, 43, 56, 17 Fond de premii : 506 611 lei. EXTRAGEREA A II-A : 54, 55, 19, 79, 48, 4, 74 Fond de premii : 564 993 lei Timpul, se ştie, este ireversibil. Se pare însă că unii factori răspun­zători de activităţile comerciale din oraşul reşedinţă de judeţ nu cunosc această lege obiectivă, pentru că alt­fel n-ar rămîne atît de nepăsători în legătură cu pierderea timpului de către cetăţeanul dornic să cumpere ceva, ori să servească un prînz la un restaurant. De ce se atentează la timpul cetăţeanului? De ce se irosesc energii ce-ar putea fi valorifi­cate In folosul societăţii ? In pagina a 2-a vom încerca să răspundem la aceste întrebări PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul V, nr. 1281 sîmbAta 8 aprilie 1972 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Plenara Comitetului orăşenesc de partid Topliţa Ieri a avut loc, la Topliţa, Plenara comitetu­lui orăşenesc de partid, care a analizat activita­tea de culturalizare a maselor desfăşurată în perioada de iarnă. La lucrările plenarei a luat parte tovarăşul Ioan Oprea, membru al Biroului Comitetului ju­deţean de partid, şeful secţiei de propagandă. Pe marginea raportului prezentat de profeso­rul Virgiliu Budan, preşedintele comitetului orăşenesc de cultură şi educaţie socialistă, s-au purtat interesante discuţii, făcîndu-se numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea muncii cultu­rale din oraş. In continuare, plenara a dezbătut unele probleme organizatorice. Timpul probabil Vreme în general căl­duroasă, dar cu cerul a­­coperit. Vînt potrivit, din sectorul sud-vest. Maximele vor oscila între plus 16 și plus 19 grade, iar minimele în­tre plus 2 și plus 4 gra­de. Comitetului Central al P.C.R., Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU BUCUREŞTI Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Unindu-ne gîndurile şi sentimentele de bucurie şi satisfacţie cu cele ale întregului nostru popor, în numele Biroului Comitetului judeţean de partid Harghita, al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, al comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii, români şi maghiari, din judeţul Harghita, vă urăm, cu prilejul reîntoarcerii pe pământul patriei din călătoria întreprinsă în cele opt state de pe continentul Africii, un călduros bun sosit ! Alături de toţi oamenii muncii din patria noastră, locuitorii oraşelor şi satelor harghitene au urmărit cu sentimente de legitimă mindrie pa­triotică, etapă cu etapă, vizitele întreprinse în aceste ţări şi în care, ca cel mai autorizat sol al României socialiste, aţi dus mesajul de prietenie, pace, colaborare şi solidaritate militantă, internaţionalistă a poporului român pentru popoarele continentului african care luptă pentru întări­rea independenţei şi suveranităţii lor naţionale, pentru dezvoltare de sine stătătoare, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonia­­lismului. Vă raportăm iubite tovarăşe Secretar General că împreună cu între­gul nostru popor, oamenii muncii din judeţul nostru au depus in aceste zile eforturi susţinute pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate pentru declanşarea în cele mai bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară. Am încheiat trimestrul I al anului cu rezultate bune, planul produc­ţiei globale fiind­ îndeplinit în proporţie de 104,5 la sută, cel al produc­ţiei marfă vînduta şi încasată 109,2 la sută, cu un spor de 69,2 milioa­ne lei, iar exportul a fost realizat în proporţie de 102,9 la sută. Au fost date peste prevederi 534 tone fontă, 5.093 m.c. cherestea răşinoase, 2.025 m.c. cherestea fag, mobilier în valoare de peste 3,8 milioane lei, peste 14.700 hl lapte şi alte produse. Suntem­ hotărîţi ca şi în acest trimestru să dăm economiei naţionale produse peste plan şi de cea mai bună calitate pe măsura reală a capa­cităţilor noastre, răspunzînd astfel grijii deosebite pe care o purtaţi dez­voltării acestor meleaguri. Activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră şi sporirea prestigiului României socialiste în rîndul popoarelor lumii, constituie o pildă vie pentru noi toţi. Vă asigurăm că nu ne vom cruţa eforturile pentru a ne îndeplini şi noi cu cinste, datoria, fiecare la locul său de muncă, întreaga organiza­ţie judeţeană de partid, pentru traducerea în fapte a măreţelor obiective stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, pentru înflorirea pa­triei noastre comune — Republica Socialistă România. In numele Biroului Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean LUDOVIC FAZEKAS REZULTATE NOTABILE ÎN DOMENIUL AUTODOTARII Una din multiplele sarcini ce revin unităţi­lor noastre economice este şi materializarea hotărîrilor şi măsurilor stabilite la conferinţa pe ţară a cadrelor de con­ducere din întreprinderi industriale şi de con­strucţii, în ceea ce pri­veşte autodotarea — sarcină pregnant relie­fată şi de secretarul ge­neral al partidului nos­tru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvînta­­rea rostită la conferinţă. In lumina acestei pre­ocupări la Salina Praid s-a acordat şi se asigu­ră o atenţie deosebită acţiunii de autodotare, înţelegîndu-se că aceas­ta constituie un mijloc nările grupelor sindica­le, numeroşi salariaţi au venit cu sugestii şi pro­puneri pentru remedie­rea lipsei unor piese de schimb. Un singur e­­xemplu , în anul 1971. Am putea spune deci că s-a reuşit eliminarea completă a inactivităţii unor utilaje şi maşini cauzată de lipsa de pie­se de schimb, reuşită care se datoreşte, în primul rînd, acţiunii de autodotare. Acest prim succes a mobilizat şi mai mult pe salariaţii de aici, le-a dat încredere în posibilităţile lor şi ale întreprinderii. Aşa se face că acum, im­pulsionaţi puternic de sarcinile izvorîte din re­centa conferinţă pe ţa­ră, muncitorii Salinei Praid îşi rezolvă prin autodotare greutăţile generate de lipsa piese­lor de schimb. S-au con­fecţionat pentru maşini­le de havat şi perfora­toare, în atelierul pro­priu, elementele lanţu­lui de tăiere, axurile. Anton BORȘ (Continuare în pag. a 6*a) LA SALINA PRAID deosebit de eficace pen­tru realizarea sarcinilor de plan ale întreprinde­rii, ridicarea eficienţei economice a întregii ac­tivităţi, o sursă impor­tantă pentru economisi­rea fondurilor băneşti. La această întreprinde­re, s-a deschis un larg cîmp pentru folosirea inteligenţei proprii a inginerilor, tehnicieni­lor şi tuturor muncito­rilor, pentru valorifica­rea concepţiei tehnice proprii, lucru care a ge­nerat deja frumoase re­zultate. Cu diferite prilejuri, mai cu seamă în adu­lu s-au primit nici un fel de piese de schimb pentru maşinile de ha­vat şi perforatoare , dar, această situaţie nu a fă­cut ca maşinile şi utila­jele să stagneze. Expli­caţia ? „Preocupări per­manente, noi căutăm­, valorificarea de impor­tante rezerve interne pentru asigurarea func­ţionării continue a ma­şinilor şi utilajelor, prin confecţionarea celor ne­cesare în atelierul nos­tru propriu, dotat cu toate cele necesare“ — explică tovarăşul Ioan Beteg, inginerul şef al întreprinderii. NOUA ROMÂNIE PITOREASCĂ Oraşul din padaoxii Hîrlăul este un oraş aparte. O urbe moldo­venească încărcată de istorie şi de legende. Pentru că nu-i poţi e­­nunţa numele fără a-l lega imediat şi de cel înscris cu litere de aur in zbuciumata, dar bo­gata istorie a neamului, Ştefan cel Mare. Mare­le bărbat îşi avea aici una dintre curţile spre care trăgea mai cu plă­cere şi unde, de altfel, şi-a ogoit bătrîneţile. Fie determinat de fru­museţea locurilor — frumuseţe nealterată nici pînă în ziua de as­tăzi — fie de dulceaţa şi tăria rodului podgo­riilor, întinselor pod­gorii ce acoperă dealu­rile împrejmuitoare a urbei ca zidurile de ce­tate. Şi Ştefan, mai a­­poi Petru Rareş, şi mai pe urmă Radu Mihnea au ridicat biserici, ori au adus îmbunătăţiri curţii domneşti aparţi­­nînd, în vechime, Mu­­şatei, mama lui Petru I Muşat. Cele două ctito­rii — ale lui Ştefan şi Rareş — amîndouă măr­­turii ale nivelului avan­­sat al arhitecturii me­dievale moldovene — au fost refăcute în anii din urmă, vizitatorii o­­raşului puţind admira astfel talentul construc­torilor şi al pictorilor moldoveni. De aura legendelor şi a istoriei au fost atraşi personalităţi de frunte ale neamului, precum Nicolae Iorga, marele istoric, Ronetti-Roman — dramaturgul, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Mihail Sadoveanu, To­­pîrceanu, D. Gusti, Ce­zar Petrescu, Gala Ga­­laction şi mulţi alţii, u­­nii creînd — inspiraţi de aceste plaiuri — o­­pere nemuritoare. Dar locuitorii urbei învăluite în aburul tre­cutului n-au vrut să tră­iască numai din istorie, ci şi-au vrut un prezent pe măsură, îşi doresc un viitor demn de marele trecut. Este motivul pentru care au şi pornit la lucru. Beneficiind din plin — ca şi celelal­te localităţi ale patriei — de condiţiile create de partid şi stat, bucu­­rîndu-se de atenţia deo­sebită a conducerii su­perioare de partid şi pornind apoi concret de la planşele aflate la Consiliul popular jude­ţean Iaşi cuprinzind un­ ele destinele urbei co­­boritoare din istorie, lo­ cuitorii Hirlăului îşi scriu noua istorie, cea socialistă. Filele de aur ale noii cronici consem­nează acum, treaptă cu treaptă, scara pe care noul oraş o urcă vigu­ros. Bilanţul este de-a dreptul îmbucurător. Mai b­ui­, industria — reprezentată printr-o secţie de tricotaje a fa­bricii „Moldova“ — a încheiat primul an al cincinalului actual cu succese deosebite. Rea­lizarea tuturor indica­torilor, darea unor în­semnate produse peste sarcina planificată, în condiţii de calitate su­perioară. La Hirlău se vor dezvolta şi alte u­­nităţi economice, fa­brici de produse ali­mentare, întreprinderi ale industriei locale etc., alături de actualele in­stituţii, ca liceul cu pes­­te 1.000 de elevi, spita­lul unificat, cu şase secţii, noul cinemato­graf, consiliul popular, magazinele comerciale moderne, bine aprovi­zionate, se va continua materializarea altor şi ______ C. HUŢANU (Urmare din pag. a 2-a) „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, in ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, rîurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acuţii, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“" NICOLAE CEAUŞESCU ! CEVA Cind e vorba de pa­trie, nu ne limităm la locul natal, ci cuprin­dem întreg teritoriul pe care trăiesc şi muncesc cei uniţi prin ideal, prin vrere şi dă­ruire plenară. Iubirea aceasta de locul natal, de pămintul ţării, de ţara strămoşilor noş­tri, nu este numai iu­bire generală de natu­ră, de frumuseţile ei, de dealuri, de munţi, şesuri, văi, mare, pă­duri şi rîuri. Omul iu­beşte frumuseţea na­turii oriunde, in orice parte a globului pămin­­tesc, dar iubirea de pămintul ţării are ce­va înălţător: ea e în­treţesută mai adine cu însăşi fiinţa noastră. ŢARA şi-a pus pece­tea asupra fiinţei noas­tre, dar şi noi ne-am pus pecetea asupra ei. In ce ne regăsim îna­intaşii, ne regăsim pe noi. Ea nu e doar un colţ de natură pe care îl contempli pentru frumuseţea sau măre­ţia lui, ci e pămintul pe care l-au locuit, l-au muncit şi apă­­rat strămoşii. In care zac oseminte­le lor transforma­­te în lutul ulcioare­­lor din care noi ne stingem setea. Prin ea ne intîlnim cu trecu­tul de luptă a poporu­lui pentru o viaţă mai bună ca şi cu prezen­tul de construire a vieţii celei noi. " Aurel BUDA După ce a stat ascuns în jun­glă 28 de ani, un soldat japo­nez a fost capturat în insula Guam Relatări interesante puteţi citi în ziarul nos­tru, începind de miine.

Next