Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-06-24 / nr. 1346

Succes deplin Confe­­rinţei extraordinare a Organizaţiei Judeţene de partid Astăzi, într-o atmosferă deose­bită, îşi începe lucrările Confe­rinţa extraordinară a organiza­ţiei judeţene de partid, cadru optim pentru ca delegaţ­i de­semnaţi de adunările generale ale organizaţiilor de bază sau de adunările activului de partid din întreprinderile, instituţiile şi unităţile agricole ale judeţului, să se pronunţe asupra celor mai eficiente măsuri menite a contribui la înfăptuirea sarcini­lor măreţe rezultate din hotă­­rîrile Conferinţei Naţionale a partidului, din decembrie 1967 şi ale Congresului al X-lea al P.C.R. privind perfecţionarea conducerii şi planificării activi­tăţii economico-sociale, dezvol­tarea democraţiei socialiste şi sistematizarea localităţilor ru­rale. Purtînd amprenta definitorie pentru hărnicia cu care oamenii muncii, români şi maghiari, din judeţul nostru, îmbogăţesc con­tinuu salba succeselor dedicate apropiatei Conferinţe Naţionale a Partidului, Conferinţa extra­ordinară a organizaţiei noastre judeţene de partid, printr-un pronunţat caracter de lucru, prin spirit de exigenţă şi com­bativitate revoluţionară va face o judicioasă evaluare a modului în care s-a muncit pînă în pre­zent şi a rezultatelor obţinute, a modalităţilor, priceperii şi ini­­ţiativelor folosite pentru înfăp­tuirea acestora, evaluare dubla­tă de o critică deschisă şi prin­cipială pentru ca în felul aces­ta să se poată stabili, în progra­mul ce va fi adoptat, cele mai judicioase măsuri menite a im­pulsiona procesul de îmbunătă­ţire a activităţii economice şi sociale, ridicarea acestui dome­niu la nivelul exigenţelor spe­cifice momentului de dezvoltare în care se află ţara noastră. Materialele prezentate, precum şi dezbaterile declanşate pe mar­ginea acestora, vor constitui a­­devărate momente de analiză temeinică a problemelor fun­damentale ale vieţii economice şi sociale, politice şi administra­tive ale judeţului nostru, de in­vestigare a căilor şi modalităţi­lor de perfecţionare a conduce­rii de către partid a economiei, pentru stabilirea cu claritate a (Confirmare in pag. a 2-a) msmm A fi mecanizate... A fi mecanizator, mai mult decît a pre­lungi „viaţa“ maşini­lor, înseamnă să ai conştiinţa că aici la S.M.A., cu meseria ta, începe şi se pregăteşte de fapt bătălia recol­tei, succesul campaniei sau dimpotrivă slabele ei rezultate. A fi me­canizator, mai înseam­nă şi să poţi fi în sta­re oricînd să lucrezi într-o uzină mecanică, într-una de tractoare sau de maşini agrico­le, să faci, deci, dova­da unei reale poliva­lenţe a aptitudinilor. Mecanizatorii sînt ace­ia care fac legătura dintre pămînt şi oţel, dintre spice şi dudui­tul motoarelor. E firesc deci ca în acelaşi timp şi din acelaşi imbold ca al muncitorilor din uzine, să existe şi aici întreceri. Cea purtată azi în cinstea Conferin­ţei Naţionale a Partidu­lui are ca obiectiv principal repararea îna­inte de termen a maşi­nilor de recoltat adică pînă la zece iulie, cînd am vizitat S.M.A. Cîr­­ţa — secţia Mădăraş mecanizatorii se împăr­ţiseră între recoltatul furajelor verzi şi pre­gătirea maşinilor pen­tru recoltat. Se făceau ultimele retuşuri la un lot de maşini ce urmau să fie recepţionate, se verifica etanşeitatea combinelor, se studia o nouă maşină de recol­tat cartofi ai cărei pa­rametri trebuie să fie asimilaţi de cunoştinţe­le lor de mecanică şi întreţinere. Sunt foarte tineri me­canizatorii de la Mădă­raş dar unii dintre ei au şi început să aibă, aşa cum se spune, ve­chime în cîmpul mun­cii. Şi asta la o vîrstă ce nu depăşeşte 27 de ani. Mulţi au urmat cursuri de perfecţiona­re, cu toate că maşini­le nu pun probleme deosebite. Dar iată, a­­ceastă nouă maşină de recoltat cartofi, le aţîţă curiozitatea, se string S. IONESCU (Continuare in pag. a 2-a) a cooperatorilor din Sînmartin SA SPORIM POTEN­TELE PRODUCTIVE ALE ANIMALELOR­ în uriaşul fluviu al entuziasmului cu care milioanele de oameni ai muncii, o ţară întreagă întîmpină cele două mari evenimente ale a­­cestui an — Conferinţa Naţională a Partidului şi cea de-a 25-a aniver­sare a proclamării Re­publicii , cînd toate eforturile sînt canali­zate pentru îndeplini­rea prevederilor cinci­nalului înainte de ter­men, şi lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru se străduiesc să se încadreze în atmos­fera generală de entu­ziasm şi efervescenţă creatoare. Cooperatorii de la ferma zootehnică Sîn­martin, cinstind înalta distincţie acordată re­cent unităţii lor, de conducerea partidului şi statului nostru, au luat o valoroasă iniţia­tivă de a-şi depăşi pro­priile recorduri la pro­dusele animaliere, în­­trecîndu-se între ei în­şişi şi chemînd totodată la întrecere pe toţi lu­crătorii din zootehnia judeţului. Nu putem sta de o parte, luînd cunoştinţă de întrecerile, rezultate minunate obţinute de I. ARADEANU (Continuare în pag. 1­3-a) 1111 ! Stătea plictisit la masa unui birou, răs­foind absent niște hirtii. — Nu te plictisești aici l-am întrebat, știind că prin profi­lul studiilor, locul său era în altă parte. — Ba da, însă aici e liniște și­ salariul bun. De ce să-mi bat capul cu altceva ? Acest răspuns mi-a trezit un sentiment mai apropiat de com­pătimire decît de in­vidie pentru aşa-nu­­mita lui „linişte“, linişte şi amorţeală pentru că în acest caz ea se numeşte a­­morţeală, iar aceasta este cu totul altceva. Şi sînt atiţia şi atîţia oameni care nu-şi dau seama de acest lucru, şi se lasă tîrîţi de apa neagră şi mo­cirloasă a amorţelii care îi înghite încetul cu încetul. Oare merită de dra­gul unei aşa-zise Vieţi liniştite să faci un lu­cru plictisitor toată viaţa ? Fiecare zi să înceapă fără nici un orizont decît aştepta­rea datei cînd se ri­dică salariul, iar ur­mătorul şi singurul e­­veniment aşteptat să fie ieşirea la pensie ? Viaţa trece pe lin­gă asemenea oameni, şi fiecare oră este un tren spre viitor pe care îl pierd datorită inerţiei, peste gîndu­­rile şi voinţa lor aş­­ternîndu-se praful gros al platitudinii. De aceea, poate, cind liniştea de care avem, de altfel, cu to­ţii nevoie se prelun­geşte prea mult, e bi­ne să ne întrebăm, dacă ea nu se numeş­te amorţeală. Şi să nu confun­dăm niciodată pacea adincă a pămîntului roditor de seminţe, cu încremenirea mlaşti­nii. C. IULIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul V, nr. 1346 SIMBATA 24 iunie 1972 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN aui.11 ■ ■ W 1­: OS8|­1 .11?.. Stil In cinstea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, oamenii muncii din judeţul nostru, români şi maghiari, întocmai între­gului popor român, şi-au suplimentat angajamentele luate, fiind hotărîţi totodată, să continue bătălia pentru calitatea şi diversificarea producţiei, reducerea consumurilor specifice, pentru scurtarea termenelor de exe­cuţie Aceasta este dorinţa OAMENILOR, iar rezultatele muncii lor, tot OAMENILOR sunt închinate Minuna­ţilor locuitori ai României socia­liste, pe care, înfăptuind cincinalul înainte de termen, o vom ridica pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei Ajutor frăţesc în cursul zilei de ieri a plecat din oraşul Gheorgheni, cu desti­naţia Călăraşi, o co­loană de 20 autocamioa­ne cu remorci de la U.M.T.F., însoţită de 50 de­­ oamenii, care, timp de două lună de zile, vor sprijini pe localnici la recoltatul cerealelor. De sezon în organizarea coope­rativelor meşteşugă­reşti „Oltul“ şi „Deser­virea“ din Miercurea- Ciuc, azi, la orele 18, în localul Cofetăriei „Tos­­ca“ din localitate, va avea loc o paradă a modei de vară. Se vor prezenta confecţii şi încălţăminte pentru lu­nile călduroase, precum şi modele de coafură. AIn ziarul de azi: — Cartea — Documente a­­le... nepăsării — De vorbă cu cititorii în pag. a 2-a. — Din activitatea consiliilor popu­lare. — Colocviu cu vacanta în pag. a a-a. — Din t ligrame­­le zilei in pag. a 4-a. EXPOZIŢIA REALIZĂRILOR HARGHITENE ŞI-A DESCHIS IERI PORŢILE Vineri, 23 iunie 1972, în prezenţa to­varăşului Ludovic Fa­zekas, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Harghita al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţea­n. I­mm­e­ri­or Biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului execu­tiv al Consiliului popular judeţean, a reprezentanţilor uni­­tăţ­­or expozante şi a unui numeros pu­blic, s-a deschis expo­ziţia realizărilor har­­ghitena, vie oglindă a eforturilor oamenilor din judeţul nostru, români şi maghiari, înfrăţiţi în mun­că şi viaţă, în­sufleţiţi de acelaşi i­­deal care animă con­ştiinţele cetăţenilor întregii ţări, edifica­rea societăţii socialiste multilateral dezvolta­­te. In aplauzele asis­tenţei tovarăşul Ludo­vic Fazekas taie pan­glica inaugurală a ex­poziţiei,­­ ce, timp de o lună de zile va con­stitui pentru vizita­tori o adevărată fres­că a vieţii economice şi social-culturale, pe care oamenii muncii din judeţul Harghita le închină Conferinţei Naţionale a Partidu­lui. Urmează apoi vizi­tarea pavilioanelor ex­poziţiei, în incinta să­lii care adăposteşte industria minieră, oaspeţilor le sunt prezentate panouri a­­le creşterii indicilor de producţie, mache­tele viitoarelor extin­deri ale unităţilor extractive. (Continuare in pag. a 2-a) INDUSTRIA JUDEŢULUI HARGHITA RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE PRIMUL SEMESTRU PRODUCŢIE MARFA SUPLIMENTARĂ IN VALOARE DE 70 MILIOANE LEI, 1170 TONE DE FONTA, 2500 MC. CHERESTEA FAG, 400 TONE UTILAJ TEH­NOLOGIC PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ, MOBILĂ ÎN VALOARE DE 4 MILIOANE LEI CONFECŢII TEXTILE IN VALOARE DE 5 MILIOANE LEI ŞI ALTE PRODUSE PESTE PLAN !­­ Azi, ,24 iunie, în ziua cînd are loc Con­ferinţa extraordinară a organizaţiei judeţe­ne de partid, industria judeţului nostru raportează îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul semestru al anului. Acest succes de prestigiu este rezultatul firesc al însufleţirii cu care oamenii mun­cii de pe meleagurile harghitene, români şi maghiari, s-au avîntat în întrecerea so­cialistă în cinstea celor două mari eveni­mente din viaţa poporului nostru — Con­ferinţa Naţională a Partidului şi a XXV-a aniversare a proclamării Republicii , pentru înfăptuirea înainte de termen a planului cincinal. Din calculele preliminare­ rezultă că pînă la sfîrşitul lunii se va realiza pro­ducţie marfă suplimentară în valoare de 70 milioane lei, concretizată, printre alte­le, în 1170 tone de fontă, 2500 mc. che­restea fag, 14.000 bucăţi butoaie pentru bere, 400 mc. lăzi de fag, mobilă în valoa­re de 4 milioane Iei (în unităţile M.E.F.M.C.), confecţii textile în valoare de 5 milioane lei, 400 tone utilaj tehnolo­gic pentru industria alimentară. In obţinerea acestor realizări, s-a relie­fat în mod deosebit activitatea colectivelor de muncă de la Filatura de lină Miercu­­rea-Ciuc, Salina Praid, C.E.I.L. Miercurea- Ciuc, Combinatul minier Bălan, Tehnouti­­laj Odorheiu Secuiesc şi fabricile de con­fecţii din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Se­cuiesc. NOUA ROMÂNIE PITOREASCĂ SIGHIŞOARA — Cindi paşi­ ne sună pe calda­­rîmul secular, istoria ne aminteşte că aici, pe Tîrnava Mare, a luat fiinţă demult un burg de meşteşugari. Iar cînd privim la platforma indus­trială a oraşului de azi, desluşim aceeaşi conti­nuitate a deprinderilor localnicilor dar la alte proporţii. Foto: Nagy P. Zoltán „Avem o­ ţară frumoasă şi bogată,­­ un (M.pbr hartiic şi ^utezător, cart* timp' de peste două mUtmiiiiiŢâni'f grei de restrişte, înfrăţit eu epdirii, s rîurile $îi Văiţţi, şi­-a apărut glia, iar,ţ acum^sub conducereaj partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ - -1 . , *\ i &**•: ' ' ■ -NICOLĂ­E CEAUȘESC­­­U SIGH­IŞO­AR­A — -O istorie de ieri si de a­ ­semeni unui mesaj peste veacuri, in filele­­îngălbenite de vreme ale „Descrierii Transil­vaniei“ (1564) găsim consemnat: Sighişoara este un oraş ospitalier, sănătos şi harnic, situat in vale, la poalele unei coline şi în parte chiar pe această colină presă­rată cu construcţii pînă spre vîrf, unde se gă­seşte o cetate“ ... Tim­pul încărcat de istorie a adăugat însă noi şi fertile orizonturi oraşu­lui de pe Tîrnava Ma­re. Peste temelia încer­cată de ani, se afirmă cu prestanţă istoria de azi a municipiului. Tu­ristul, ce admiră minu­natul peisaj profilat maiestuos la poalele cetății sighişorene, re­marcă la tot pasul cum prezentul a absorbit seva venerabilelor vîr­­ste încrustate pe calda- Dr. Nicolae OSTIN (Continuare în Dag­a 5i a)

Next