Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)

1972-12-07 / nr. 1487

Anul V, nr. 1487 JOI 7 decembrie 1072 r • Constructorii Fa­bricii de P.A.L.­ de pe platforma industrială vest a oraşului Miercu­­rea-Ciuc au realizat pînă în prezent, supli­mentar faţă de grafic, lucrări în valoare de 1.625.000 lei, lucrind de pe acum în contul lu­nii februarie a anului viitor.­­ Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori a pregătit în cinstea a­niversării Republicii, culegerea de cîntece de masă pentru coruri. „Harghita cîntă Repu­blica". Sub tipar se mai află „Cartea instructori­lor de dansuri pentru artiştii amatori“ şi un „îndrumător metodic pentru culegătorii şi in­structorii de dansuri populare“. • „Slăvită fii, Repu­blică iubită!“ — astfel s-a intitulat montajul literar-muzical susţinut de un colectiv de reci­tatori ai Bibliotecii o­­răşeneşti din Băile Tuş­­nad, manifestare cul­turală ce se înscrie pe linia acţiunilor dedica­te aniversării unui pă­trat de veac de la pro­clamarea Republicii. # Mobilizarea lucră­toarelor de la Filatura de in şi cînepă din Gheorgheni sub che­marea „Utilizaţi la ma­ximum timpul de lu­cru !“ a avut ca urma­re reducerea absenţelor nemotivate cu peste 200 ore-om, faţă de pe­rioada corespunzătoare a anului trecut. • Schimbul condus de maistrul György Io­sif de la I.J.I.L. „Par­tizanul“ Gheorgheni a realizat peste plan, de la începutul lunii no­iembrie şi pînă în pre­zent, 240 de carcase pentru motoare elec­trice. LA CINSTEA ANIVERSĂRII REPUBLICII ! Cu patru tinere despre STATUTUL ETIC AL UTECISTULUI Conferinţa Naţională a partidului a elaborat un proiect de norme privind viaţa şi munca comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste. Nu o dată am avut ocazia să ne dăm seanţa cu plăcută surprindere, că, aceste norme sunt respectate, dintr-un bun simţ înăscut de către tinerii utecişti. Există o opinie personală cla­ră şi bine intenţionată, dar de multe ori sun­tem­ obligaţi să constatăm că această opinie în­­tirzie să se transforme într-una colectivă, de mare forţă, capabilă să hotărască o linie di­rectă şi să influenţeze viaţa şi munca tinerilor. O discuţie pe această temă reflectă poziţia pe care o au unii tineri faţă de viaţă, de colegi, faţă de răspunderea ce le revin în societate. Azi ne răspund patru tinere: Ancuţa Corpo-­­­dean şi Tana Aurelia de la Fabrica de mo­bilă Odorheiu Secuiesc, Voichiţa Vultur şi Au­relia Antonescu de la Filatura de lină din Miercurea-Ciuc. T. AURELIA: — Eu cred că contează enorm cum ne comportăm în societate, cum reuşim să ne integrăm în regu­lile comportării civili­zate, fără să ne alte­răm personalitatea. A. CORPODEAN :­­Fără a uita, însă, nici felul cum ne judecă ceilalţi, cum sîntem priviţi de afară. De fapt, cîte un punct sau două din statutul etic iese în evidenţa perso­nalităţii fiecăruia. RED.: — Credeţi că mai aveţi nevoie de sfaturi în ce priveşte comportarea în socie­tate ? T. AURELIA: — Sfaturile, observaţiile în ce priveşte compor­tarea sînt oricînd bine­venite. E absurd să spunem: „Gata, ştiu totul, am o comportare ireproşabilă şi nu mai accept nimic". A. CORPODEAN : — Nu ştiu dacă aş mai a­­vea nevoie de asemenea sfaturi. Oricum, aici cred că hotărăsc, totuşi, ceilalţi... Şi există o jenă prost înţeleasă, care te face să-ţi me­najezi colegii şi priete­nii. Tocmai pe ei avem obligaţia de a-i aten­ţiona. T. AURELIA : — Cred că, într-adevăr, nu este prea fericită modalitatea de a atra­ge unui necunoscut di­rect atenţia asupra comportării ; poate să-i (Continuare in pas, a S-a) întărite. Indirect, însă, cu puţină ironie, e mult mai eficient. Da­că un tînăr vorbeşte mult prea tare, e bine să-i răspunzi pe un ton coborît. Dacă nu cedea­ză în autobuz locul u­­nei bătrîne, îl cedez eu, ca fată. Cu priete­nii, însă, e altceva. Ne amăgim singuri dacă nu vorbim deschis și sincer. RED. : — Dacă aveţi un prieten, l-aţi între­bat vreodată care e felul lui „de a fi" sau aţi cerut de la altcine­va informaţii despre M. GROZA SS3 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Sm FLAMURA CELOR XXV DE ANI DĂNIŞII-oameni, fapte, realizări Pe drumul ce urcă pe Valea Oltului, se des­prinde, din ceaţa dimi­neţii de decembrie, o cochetă comună ale că­rei străzi şi case tră­dează mîini harnice de gospodari — Dăneşti. Aşezată pe malul drept al riului, in comparti­mentul­ nordic al De­presiunii Ciucului su­perior, comuna este tra­versată de şoseaua naţională dintre Mier­­curea-Ciuc şi Gheor­gheni, ceea ce, desigur, îşi pune amprenta in dezvoltarea localităţii. Dar, fireşte, nu acest lu­cru este hotăritor. „O­mul sfinţeşte locul“, spune proverbul, iar o­­mul din Dăneşti e c­el care măsoară dezvolta­rea, prefacerile celor 25 de ani ai Republi­cii. Voluntar, receptiv la nou, plin de iniţiati­ve, exigent faţă de el insuşi şi faţă de cei din jur, omul de aici a trecut şi el prin cele mai adinei prefaceri. Schimbarea opticii sale e ilustrată de rezulta­tele obţinute in toate domeniile vieţii, în pri­mul rind în faptul că venitul pe familie de­păşeşte 1.000 de lei, ceea ce spune mult... .. .Istoria propriu-zi­­să a comunei a înce­put nu în veacurile în­depărtate, ci în urmă cu 25 de ani, ani care a­­testă, fiecare, schimbări esențiale. Luptîndu-se cu greu­tățile pricinuite de cli­ma vitregă întreprin­zi. MARCOVICI (Cnntînaar# în pa, a *-a) mif­i:B & i IM it iMJM iM Mîi w mmm&et Slpfe »*** ijh 'I® t.-A­.J msm Abundență de alimente la magazinul cu autoservire. ÎN ZIARUL DE AZI: — „Radiografia" activităţii cultura­le in comuna Voş­­lobeni; (In pag. a 2-a) — Cadran juridic; (In pag. a 3-a) — Prezente româ­neşti . — Din telegra­mele zilei. (In pag. a 4-a) ■". Toate resursele umane şi materiale mobilizate pentru înfăptuirea sarcinilor maximale ale planului pe 1973, pentru realizarea cincinalului înainte de termen şi la un înalt nivel calitativ! PLANUL DE INVESTIŢII PE 1973 VA FI DEPĂŞIT ! Pentru scoaterea de sub influenţa apelor şi pentru desecarea unor importante suprafeţe de teren în vederea inte­grării acestora în cir­cuitul agricol, statul nostru a alocat însem­nate resurse financiare, elaborîndu-se în conti­nuare proiectele nece­sare şi dotîndu-se ofi­ciile judeţene de îm­bunătăţiri funciare cu maşinile şi utilajele pentru executarea aces­tor lucrări deosebit de complexe. în acelaşi timp, în planurile de investiţii ale C.I.F. Harghita figurează lu­crări pentru combate­rea eroziunii solului, a­­părări şi consolidări de maluri, regulariza­rea cursului unor rîuri pentru atenuarea viitu­rilor etc. Printre obiectivele deosebit de importante din planul nostru de investiţii din acest cin­cinal se află regulari­zarea, îndiguirea şi de­secarea zonei Oltului superior în depresiunea Miercurea-Ciuc, între localităţile Racu şi Tuş­­nad. Lucrarea va deter­mina, în final, elimi­narea excesului de u­­miditate de pe o su­prafaţă de aproape 6000 ha şi scoaterea de sub influenţa apelor a La Oficiul judeţean de îmbunătăţiri funciare altor 3400 ha, a locali­tăţilor Racu, Ciceu, Ji­­godin, Sîncrăieni, Sîn­­timbru, Sînsimion, Cetă­­ţuia, Vrabia şi Tuşnad — actualmente oricînd puţind fi inundate — a 30 km de drumuri naţionale, judeţene şi comunale şi a 4 km de pe traseul căii ferate Ciceu—Braşov, consti­tuind prima lucrare de anvergură din cele pla­nificate a fi realizate pe teritoriul judeţului. Cu sprijinul proiectan­tului (I.S.P.I.F. — Fili­ala Sibiu), vom putea începe lucrările în anul viitor, durata de reali­zare fiind eşalonată pe parcursul a trei ani şi jumătate. Deocamdată, în acest an au început primele lucrări pe Olt, pe por­ţiunea dintre localită­ţile Mădăraş şi Racu, pentru îndiguirea Oltu­lui pe o lungime de aproximativ 8 km şi desecarea unei supra-Dănuţ LAZARESCU, inginer-şef la Oficiul de îmbunătăţiri funciare al judeţului Harghita (Continuare în pag. 1­8-a) In fruntea tuturor şi la S.I.L. Ditrău, ca pretutindeni în fruntea promotorilor noului, acolo unde se cere mai multă iniţiativă şi competenţă, dăruire pasio­nantă se află cei mai buni fii ai acestui po­­por: comuniştii. Intre ei l-am cunoscut pe cel ce este mereu prezent in fruntea tuturor ac­ţiunilor : László Albertin. Şef de brigadă la secţia maşini de prelucrat mobilă, comunistul László Albertin, prin forţa exemplului său, contribuie nu numai la dezvol­tarea economică a uni­tăţii în care munceşte cu foarte bune rezulta­te, dar şi la formarea conştiinţei socialiste a muncitorilor, sădind în sufletele colegilor lui rivna spre perfecţiune, de care trebuie să fie animat fiecare dintre noi. Secretarul organi­zaţiei de partid din secţia maşini de prelu­crare a mobilei, ne spunea : — Aceasta este secţia unde lucrează unul din cei mai buni muncitori ai noştri şi care, prin dăruirea sa în muncă, insuflă tuturor în­credere în puterile şi calităţile lor. Peste tot este chemat, se simte prezenţa lui László Al­bertin, e întrebat, consultat. „Maistre, nu mai avem material, ne trebuie piese, maistre s-a uzat cureaua de la..., tovarăşe László, vino pînă la comitet". El se opreşte cîteva clipe, zim­­beşte şi apoi aprobă , bine. „Imediat“. Făceam o socoteală cu el, zilele trecute, să vedem cum şi-a îndeplinit secţia unde lucrează, planul de producţie. Am ajuns la o cifră de ordine a sutelor de garnituri de mobilă de bucătărie date peste plan. Calitatea mobilei: excepţională. Şi astfel, brigada pe care­ o conduce este me­reu fruntaşă pe secţie, pe sector. Unde se află secretele succeselor acestui comunist di­namic „argintul viu“ al sectorului ? Cred că în munca lui­, la participarea sa activă la tot ce se cere. — Şeful nostru de brigadă este cel mai bun din tot sectorul. Cel puţin pentru mine repre­zintă totul. Chiar şi faptul că eu am ajuns azi şef de brigadă, tot lui se datoreşte — se des­tăinuia Balazs­i­ Andrei, unul din mulţii mun­citori formaţi de László Albertin. — Dacă am ajuns să lucrez la acest sector şi la aceste maşini, nu-i pot mulţumi decit to­varăşului László. El m-a pregătit, el m-a a­­jutat să ajung la succe­sele pe care le înregis­trez acum împreună cu colectivul în care mun­cesc — completa mun­citorul Portik H. Fran­­cisc II. Muncitorul László Albertin este unul din cei mai pricepuţi lucrători ai noştri — întregea K­ölö Alexandru, şeful sectorului din Ditrău. Ceea ce îl caracterizează pe acest destoinic comunist este bunătatea, înţelegerea, hărnicia, spiritul de dăruire în muncă, sinceritatea şi dorinţa de a înfăptui ce şi-a propus. In afara muncii organizatorice ca şef de brigadă, el desfăşoară o amplă activitate obştească ca membru al comitetului de partid pe sector, ridicîndu-se prin activitatea şi educaţia sa la înălţimea unui adevărat comunist, om de ac­ţiune, prieten şi tovarăş al celor in mijlocul cărora munceşte, trăieşte şi înfăptuieşte. Anton BORŞ comunistul exemplu şi îndemn O LATURĂ INSEPARABILĂ A ACTIVITĂŢII PENTRU PREGĂTIREA CONDIŢIILOR DE REALIZARE A PLANULUI PE 1973 , încheierea contractelor economice In contextul pregăti­rilor ce se fac pentru realizarea planului de producţie pe anul 1973 la parametrii maximali — aceasta avînd un rol hotăritor în realizarea cincinalului Înainte de termen , asigurarea bazei materiale se în­scrie ca unul din obiec­tivele principale pe a­­genda de lucru a în­treprinderilor și centra­lelor industriale. In virtutea prevederilor le­gale, planificarea apro­vizionării tehnico-mate­­riale, acţiunile de con­tractare a materiilor prime şi materialelor trebuie să se afle în­­tr-un stadiu avansat, pentru a oferi certitu­dinea desfăşurării rit-KOLUMBAN Magdalena, ORBAN Ileana, de la Direcţia judeţeană de statistică (Continuare în pag. a 3-a) e. Intilnirea tovarăşului Ludovic Fazekas cu tineri muncitori din Gheorgheni în cadrul acţiunilor educative în rândul tineretului, consacra­te apropiatei aniver­sări a Republicii, ieri, la clubul U.E.I.L. din Gheorgheni, to­varăşul Ludovic Fa­zekas, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Harghita al Partidului Comunist. Român, preşedintele Consiliului popular judeţean, a avut o în­­tîlnire cu tineri mun­citori din întreprin­derile oraşului. Au participat tova­răşii Ioan Oprea, şe­ful secţiei propagan­dă a Comitetului ju­deţean de partid, An­drei Fábian, prim-se­cretar al Comitetului judeţean U.T.C., Ion Angheleanu, vicepre­şedinte al Consiliului popular judeţean şi Jakab Emeric, secre­tarul Comitetului o­­răşenesc P.C.R. Antal Ernest, secre­tarul Comitetului o­răşenesc U.T.C., a in­format despre preo­cupările organizaţiei locale de tineret, pri­vind antrenarea tine­retului în activitatea productivă şi social­­culturală, cit şi des­pre planurile de vii­tor. In aplauzele asis­tenţei, tovarăşul Lu­dovic Fazekas, a su­bliniat cîteva dintre realizările acestui an în judeţ, apreciind a­­portul tineretului în acest sens, o­­prindu-se apoi asu­pra sarcinilor ce îi revin acestuia în a­­nul viitor. In conti­nuare, tovarăşul prim­­secretar s-a ocupat de cîteva probleme specifice generaţiei tinere, cum sunt: crearea condiţiilor de instruire, de distrac­ţie, educarea moral­­cetăţeneascâ, în spiri­tul respectului pentru familie şi societate, a dragostei faţă de patrie. In curînd va apare în chioșcuri Suplimentul UAPn­iTi lectura preferată a omului bine informat!

Next