Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)
1973-03-23 / nr. 1576
ANUL VI. nr 157b VINERI 23 martie 1973 | I I ___ CRONICA DE ŞANTIER Dincolo de fapte Documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R. constituie pentru constructorii harghiteni, ca, dealtfel pentru întregul nostru popor, un puternic imbold în activitatea de îndeplinire şi depăşire a planului la nivelul său maximal şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe acest an. Pe fundamentul trainic al rezultatelor obţinute pînă acum, constructorii noii Fabrici de mobilă din Odorheiu Secuiesc, încercăm să prezentăm cititorilor noştri aspecte din activitatea constructorilor de la Şantierul de construcţii industriale Harghita din Miercurea-Ciuculotul Odorheiu Secuiesc, conduşi de inginerul Dan Oniga, pentru traducerea în fapte a angajamentelor în scopul devansării termenului de punere în funcţiune a acestui nou obiectiv industrial. Trebuie spus de la început că aici angajamentele au devenit fapte, lucrările fiind mult înaintate faţă de graficul de execuţie şi toate condiţiile create pentru ca beneficiarul să primească noua capacitate de producţie în termen util începerii probelor tehnologice înainte de termen. In aceste zile se lucrează la ultimele finisaje, la una din secţiile fabricii se lucrează la pardoseli, instalatorii şi montorii fiind şi ei cu lucrările pe terminate. La nivelul superior, cit şi la parterul noii fabrici, constructorii erau angrenaţi, alături de montori şi instalatori, la încheierea ultimelor operaţiuni. Se verifica fiecare lucrare în parte, se făceau retuşuri. Dacă ţinem seama de ritmul în care se lucrează, putem afirma cu toată certitudinea că angajamentul constructorilor va fi realizat cu succes. — Ca o consecinţă a măsurilor tehnico-organizatorice pe care le-am adoptat — ne spunea maistrul Feleki Gavril — am izbutit ca, într-un scurt timp, nu numai să recuperăm o parte din restanţele ce le înregistrăm la un moment dat din cauza lipsei unor materiale şi utilaje, dar să fim acum chiar în devans cu majoritatea lucrărilor. O dată intraţi în ritm normal de lucru, activitatea se desfăşoară acum din plin la toate obiectivele, pe toate fronturile. Din discuţiile purtate cu mulţi dintre muncitorii aflaţi pe acest şantier, am aflat că în ultimul timp „problema problemelor“, „sarcina cu urgenţa nr. 1“ o constituie efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate şi predarea fabricii în cel mai scurt timp beneficiarului. Şi la anexele acestui nou obiectiv odorheian lucrările se desfăşoară din plin. Operaţiunile de montare a tubulaturii de aeraj sunt pe terminate, se lucrează cu toate forţele la staţia de filtrare a aerului şi la centrale termică, un Anton BORŞ (Continuare în pag. a 3-a) angajamente, concrete reevaluîndu-şi posibilităţile, rezervele existente, pe baza unor analize economice judicioase, şi în urma consultării largi a tuturor muncitorilor, s-au angajat să predea beneficiarului noua fabrică cu o lună mai devreme — adică la 30 mai 1973 — ceea ce va face ca încă în acest an să se obţină importante sporuri de producţie, beneficii peste plan şi produse suplimentare pentru export. Prin muncă entuziastă, prin hotărîrea nestrămutată de a nu precupeţi nici un efort, nici un minut bun de lucru, constructorii noii Fabrici de mobilă din Odorheiu Secuiesc, vor preda acest obiectiv cu o lună de zile mai devreme. (Sus): Aspect exterior al fabricii, care va fi pusă în funcţiune la 30 mai 1973. (Jos) : La staţia de filtrare a aerului se execută ultimele lucrări în vederea punerii în funcţiune. Foto : Sz. Al. VASS 'mp ÎN PAG. A 2 A ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Proiectul legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe Proiectul legii privind administrarea fondului locativ în mai multe judeţe ale ţârii a început campania împăduririlor de primăvară. Potrivit unor date recente, furnizate de organele de resort ale Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, pînă în prezent s-au împădurit mai bine de 2.000 hectare, alături de silvicultori o contribuţie importantă aducîndu-şi populaţia din zonele montane. De asemenea, în pepiniere au început lucrările de sezon rezervate speciilor de foioase. hin cronica vie patriei Aspect din noile cartiere ale Reşiţei Proletari din toate ţările, aniţi-vă !a pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Informaţi! Astăzi, la ora 15, Casa corpului didactic din Miercurea-Ciuc în colaborare cu Societatea de ştiinţe istorice — Filiala Miercurea-Ciuc, organizează o sesiune de comunicări ştiinţifice intitulată „Din istoria oraşelor judeţului Harghita“. Vor fi prezentate patru referate de către tovarăşii Alexandru Cadar, Sándor Iuliu, Ferenczi Ema şi Tarisznyás Márton. Referatele cuprind date istorice privind oraşele Miercurea-Ciuc, Bălan, Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni. * La Casa corpului didactic din Miercurea- Ciuc se va desfăşura azi, la ora 15, sesiunea trimestrială a Filialei din Miercurea-Ciuc a Societăţii de ştiinţe geografice. In cadrul şedinţei de lucru se vor purta discuţii pe marginea temei „Din demografia unor oraşe ale judeţului Harghita*. TIMPUL PROBABIL Vremea va fi relativ răcoroasă, cu cer schimbător. Izolat va ninge slab. Temperaturile minime vor oscila între minus şase şi minus două, iar maximele între plus unu şi plus cinci grade. Iniţiativa organizării de către Inspectoratul judeţean al Ministerului de Interne şi Filiala din Miercurea-Ciuc a Automobil-Clubului Român a unei consfătuiri cu şoferii amatori din oraşul reşedinţă de judeţ, s-a dovedit binevenită. Mai ales acum, în preajma noului sezon turistic, când drumurile pitorescului nostru judeţ, ale ţării vor fi din nou asaltate de miile de telegariputere ai autoturismelor şi cind, după o săptămină de muncă, mulţi vor fi dintre cei ce vor urca la volan gonind in căutarea locurilor de odihnă şi recreere, de desfătare spirituală şi admiraţie a frumuseţilor dăruite de natură sau făurite de harnica mînă a omului. A atrage atenţia asupra necesităţii respectării regulilor de circulaţie şi a pericolelor la care se expun cei ce le încalcă şi a contribui, pe această cale, la desfăşurarea unei circulaţii ferite de evenimente triste, e o preocupare permanentă a organelor judeţene de miliţie. In recenta consfătuire s-au analizat cazuri concrete de şoferi amatori ce au neglijat respectarea regulilor de circulaţie şi urmărire acestor încălcări, iar prezentarea de filme adecvate temei în dezbatere a făcut şi mai convingătoare cele expuse. Merită, însă, subliniat şi alt fapt: întrunirea şoferilor amatori cu reprezentanţii organelor de miliţie nu s-a redus la un simplu instructaj, ci a constituit o adevărată consfătuire, participanţii fâcînd numeroase propuneri de care atât organele locale de stat, cit şi cele de miliţie e bine să ţină seamă în scopul evitării accidentelor şi a asigurării unei circulaţii corespunzătoare. Una din problemele ridicate s-a referit la circulaţia pe arterele oraşului reşedinţă de judeţ, circulaţie adeseori împiedicată de unele lucrări de modernizare a oraşului. Pentru fiecare dintre noi, înnoirea oraşului în care locuim, e un motiv de mândrie. Numai că există cazuri cînd unele lucrări se fac cu încălcarea normelor stabilite de lege. Se prevede, bunăoară, ca orice lucrări pe arterele de circulaţie să se facă cu avizul organelor de miliţie, şi numai după ce s-au luat toate măsurile de presemnalizare a acestor lucrări, de stabilire a eventualelor căi ocolitoare, de precizare a datei când se vor termina etc. Sunt, însă, dese cazurile când organele de miliţie nu sunt consultate, nu se iau măsuri de asigurare a siguranţei circulaţiei, ori cînd acordurile stabilite nu sunt respectate. In anul trecut, de exemplu, au început unele lucrări pe strada Petöfi, fără a se asigura circulaţia pe alte căi şi fără a se pune semne d® avertizare, precum şi indicatoare privind căile de acces, astfel, încît numeroşi automobilişti, mai ales străini de prost puşi in Iaş, au FI. MUREŞANU (Continuare în pag. a 2-a) Pe teme de circulaţie SĂ DĂM CUVÎNTUL ŞI ŞOFERULUI AMATOR... COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidaţi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, decreteazat CAPITOLUL I Dispoziţii generale ART. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale şi unităţilor astimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi cifele similare — denumite în cele ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2. — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități simitare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi asimilate centralelor, pentruîntreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi ART. 3. — In funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) Structura de producţie şi concepţie a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive ; b) laboratoare de control şi cercetare ; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive ; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică. B) Structura funcţională a) birouri ; b) servicii. ART. 4. — Atelerul de producţie, montaj, service şi alte activităţi similare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru, conduse de cite un maistru ; mărimea acestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de norma t ive unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, deprinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier conducted nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producţie de complexitate deosebită, formaţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiştri corespunzător normativelor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atit în cadrul secţiilor de producţie cit şi independent. ART. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de persoane; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de control şi cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum şi unele lucrări cu caracter de studiu şi cercetare; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. ART. 7. — Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie ; de asemenea, se pot constitui secţii în care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator îndeplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii în toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie. i)\ \s ART. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe, avînd procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua fiinţă. Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică sunt conduse de cîte un director sau inginer-şef. Unităţile economice prevăzute în alin. 1 au în componenţa lor mai multe ateliere sau secţii de producţie, montaj şi pentru alte activităţi productive corespunzător atribuţiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip; în cazul în care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decît cele în care Îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcţionale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. ART. 9. — Biroul este un mpartinent funcţional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane; de asemenea, sepot constitui, în mod excepţional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane ART. 10. — Serviciul este un compartiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activităţi importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activităţi complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin 15 persoane; în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înfiinţa şi un birou ; la serviciile mai mari port fi organizate mai multe birouri. ART. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sínt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil şef. întreprinderile de gradul II şi III sínt conduse de un director ajutat de un inginer şef, un di (Continuare în pag. a 5-a) .T CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat,J NICOLAE CEAUŞESCU . Produse suplimentare pentru export Colectivul de muncă al Uzinei de fier Vlăhiţa, antrenat plenar în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor maximale ale planului pe acest an, a inregistrat un nou succes de prestigiu, încă la jumătatea lunii martie a realizat integral planul producţiei pentru export pe întreg trimestrul deşi acest plan este dublu faţă de cel din perioada corespunzitoare a anului trecut. De menţionat este şi faptul că întreaga producţie livrată în acest an beneficiarilor externi a fost de cea mai bună calitate, neinregistrindu-se nici un refuz, nici o reclamație.