Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)

1973-03-23 / nr. 1576

ANUL VI. nr 157b VINERI 23 martie 1973 | I I­ ­ ___ CRONICA DE ŞANTIER Dincolo de fapte Documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R. constituie pentru constructorii harghiteni, ca, dealtfel pentru întregul nostru popor, un puternic imbold în acti­vitatea de îndeplinire şi depăşire a planu­lui la nivelul său maximal şi a angaja­mentelor asumate în întrecerea socialistă pe acest an. Pe fundamentul trainic al rezultatelor obţinute pînă acum, constructorii noii Fabrici de mobilă din Odorheiu Secuiesc, încercăm să prezen­tăm cititorilor noştri aspecte din activitatea constructorilor de la Şantierul de construcţii industriale Harghita din Miercurea-Ciuc­u­lotul Odorheiu Secuiesc, con­duşi de inginerul Dan Oniga, pentru traduce­rea în fapte a angaja­mentelor în scopul de­vansării termenului de punere în funcţiune a acestui nou obiectiv in­dustrial. Trebuie spus de la început că aici angajamentele au deve­nit fapte, lucrările fiind mult înaintate faţă de graficul de execuţie şi toate condiţiile create pentru ca beneficiarul să primească noua ca­pacitate de producţie în termen util începerii probelor tehnologice î­­nain­te de termen. In aceste zile se lu­crează la ultimele fi­nisaje, la una din sec­ţiile fabricii se lucrea­ză la pardoseli, insta­latorii şi montorii fiind şi ei cu lucrările pe terminate. La nivelul superior, cit şi la par­terul noii fabrici, con­structorii erau angre­naţi, alături de montori şi instalatori, la înche­ierea ultimelor opera­ţiuni. Se verifica fieca­re lucrare în parte, se făceau retuşuri. Dacă ţinem seama de ritmul în care se lucrează, pu­tem afirma cu toată certitudinea că angaja­mentul constructorilor va fi realizat cu succes. — Ca o consecinţă a măsurilor tehnico-orga­­nizatorice pe care le-am adoptat — ne spunea maistrul Feleki Gavril — am izbutit ca, într-un scurt timp, nu numai să recuperăm o parte din restanţele ce le în­registrăm la un mo­ment dat din cauza lip­sei unor materiale şi u­­tilaje, dar să fim acum chiar în devans cu ma­joritatea lucrărilor. O dată intraţi în ritm normal de lucru, acti­vitatea se desfăşoară a­­cum din plin la toate obiectivele, pe toate fronturile. Din discuţiile purtate cu mulţi dintre munci­torii aflaţi pe acest şantier, am aflat că în ultimul timp „proble­­ma­ problemelor“, „sar­cina cu urgenţa nr. 1“ o constituie efectuarea unor lucrări de cea mai bună calitate şi preda­rea fabricii în cel mai scurt timp beneficia­rului. Şi la anexele acestui nou obiectiv odorheian lucrările se desfăşoară din plin. Operaţiunile de montare a tubulatu­rii de aeraj sunt pe ter­minate, se lucrează cu toate forţele la staţia de filtrare a aerului şi la centrale termică, un­ Anton BORŞ (Continuare în pag. a 3-a) angajamente, concrete reevaluîndu-şi posibilităţile, rezervele e­­xistente, pe baza unor analize economice judicioase, şi în urma consultării largi a tuturor muncitorilor, s-au angajat să pre­dea beneficiarului noua fabrică cu o lună mai devreme — adică la 30 mai 1973 — ceea ce va face ca încă în acest an să se obţină importante sporuri de producţie, beneficii peste plan şi produse suplimen­tare pentru export. Prin muncă entuziastă, prin hotărîrea nes­trămutată de a nu precupeţi nici un efort, nici un minut bun de lucru, constructorii noii Fabrici de mobilă din Odorheiu Secuiesc, vor preda acest obiectiv cu o lună de zile mai devreme. (Sus): Aspect exterior al fabricii, care va fi pusă în funcţiune la 30 mai 1973. (Jos) : La staţia de filtrare a aerului se e­­xecută ultimele lucrări în vederea punerii în funcţiune. Foto : Sz. Al. VASS 'mp ÎN PAG. A 2 A ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Proiectul legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe Proiectul legii privind administrarea fondului locativ în mai multe judeţe ale ţârii a început cam­pania împăduririlor de primăvară. Potrivit u­­nor date recente, fur­nizate de organele de resort ale Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Cons­trucţii, pînă în prezent s-au împădurit mai bine de 2.000 hectare, alături de silvicultori o contribuţie importantă aducîndu-şi populaţia din zonele montane. De asemenea, în pepiniere au început lucrările de sezon rezervate specii­lor de foioase. h­in cronica vie patriei Aspect din noile cartiere ale Reşiţei Proletari din toate ţările, aniţi-vă !­a pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Informaţi! Astăzi, la ora 15, Ca­sa corpului didactic din Miercurea-Ciuc în co­laborare cu Societatea de ştiinţe istorice — Fi­liala Miercurea-Ciuc, organizează o sesiune de comunicări ştiinţifi­ce intitulată „Din isto­ria oraşelor judeţului Harghita“. Vor fi prezentate patru referate de către to­varăşii Alexandru Ca­­dar, Sándor Iuliu, Fe­re­nczi Ema şi Tarisz­­nyás Márton. Referate­le cuprind date istorice privind oraşele Miercu­rea-Ciuc, Bălan, Odor­heiu Secuiesc şi Gheor­­gheni. * La Casa corpului di­dactic din Miercurea- Ciuc se va desfăşura azi, la ora 15, sesiunea trimestrială a Filialei din Miercurea-Ciuc a Societăţii de ştiinţe geo­grafice. In cadrul şe­dinţei de lucru se vor purta discuţii pe margi­nea temei „Din demo­grafia unor oraşe ale judeţului Harghita*. TIMPUL PROBABIL Vremea va fi relativ răcoroasă, cu cer schim­bător. Izolat va ninge slab. Temperaturile mi­nime vor oscila între minus şase şi minus două, iar maximele în­tre plus unu şi plus cinci grade. Iniţiativa organizării de către Inspectoratul judeţean al Ministeru­lui de Interne şi Filia­la din Miercurea-Ciuc a Automobil-Clubului Român a unei consfă­tuiri cu şoferii amatori din oraşul reşedinţă de judeţ, s-a dovedit bi­nevenită. Mai ales a­­cum, în preajma nou­lui sezon turistic, când drumurile pitorescului nostru judeţ, ale ţării vor fi din nou asalta­te de miile de telegari­­putere ai autoturismelor şi cind, după o săptă­­mină de muncă, mulţi vor fi dintre cei ce vor urca la volan gonind in căutarea locurilor de odihnă şi recreere, de desfătare spirituală şi admiraţie a frumuse­ţilor dăruite de natură sau făurite de harnica mînă a omului. A a­­trage atenţia asupra necesităţii respectării regulilor de circulaţie şi a pericolelor la care se expun cei ce le în­calcă şi a contribui, pe această cale, la desfă­şurarea unei circulaţii ferite de evenimente triste, e o preocupare permanentă a organe­lor judeţene de miliţie. In recenta consfătuire s-au analizat cazuri con­crete de şoferi amatori ce au neglijat respec­tarea regulilor de cir­culaţie şi urmărire a­­cestor încălcări, iar pre­zentarea de filme adec­vate temei în dezbate­re a făcut şi mai con­vingătoare cele expuse. Merită, însă, subli­niat şi alt fapt: întru­­nirea şoferilor amatori cu reprezentanţii orga­nelor de miliţie nu s-a redus la un simplu in­structaj, ci a constituit o adevărată consfătui­re, participanţii fâcînd numeroase propuneri de care atât organele locale de stat, cit şi cele de miliţie e bine să ţină seamă în sco­pul evitării accidente­lor şi a asigurării u­­nei circulaţii corespun­zătoare. Una din probleme­le ridicate s-a referit la circulaţia pe arterele oraşului reşedinţă de ju­deţ, circulaţie adeseori împiedicată de unele lucrări de modernizare a oraşului. Pentru fie­care dintre noi, înnoi­rea oraşului în care lo­cuim, e un motiv de mândrie. Numai că e­­xistă cazuri cînd unele lucrări se fac cu încăl­carea normelor stabi­lite de lege. Se preve­de, bunăoară, ca orice lucrări pe arterele de circulaţie să se facă cu avizul organelor de mi­liţie, şi numai după ce s-au luat toate măsuri­le de presemnalizare a acestor lucrări, de sta­bilire a eventualelor căi ocolitoare, de preci­zare a datei când se vor termina etc. Sunt, însă, dese cazurile când organele de miliţie nu sunt consultate, nu se iau măsuri de asigu­rare a siguranţei circu­laţiei, ori cînd acordu­rile stabilite nu sunt respectate. In anul tre­cut, de exemplu, au în­ceput unele lucrări pe strada Petöfi, fără­ a se asigura circulaţia pe alte căi şi fără a se pune semne d® aver­tizare, precum şi indi­catoare privind căile de acces, astfel, încît nu­meroşi a­utomobilişti, mai ales străini de p­­rost puşi in Iaş, au FI. MUREŞANU (Continuare în pag. a 2-a) Pe teme de circulaţie SĂ DĂM CUVÎNTUL ŞI ŞOFERULUI AMATOR... COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973, a avut loc şe­dinţa Consiliului de Stat, prezidaţi de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat De­cretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, decre­­teazat CAPITOLUL I Dispoziţii generale ART. 1. — Structura organiza­torică a centralelor industriale şi unităţilor astimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor compo­nente fără personalitate juridi­că ale centralelor — uzine, fa­brici, exploatări şi cifele simi­lare — denumite în cele ce ur­mează unităţi economice, se sta­bileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2. — Se aprobă structu­rile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte u­­nități simitare și pentru între­prinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Con­siliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi asimilate centralelor, pentru­­întreprinderi şi unităţi­le componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi ART. 3. — In funcţie de vo­lumul, complexitatea, importan­ţa şi specificul activităţii, struc­tura organizatorică a întreprin­derii­ industriale sau combinatu­lui cuprinde : A) Structura de producţie şi concepţie a) ateliere de producţie, mon­taj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi pro­ductive ; b) laboratoare de control şi cercetare ; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive ; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără perso­nalitate juridică. B) Structura funcţională a) birouri ; b) servicii. ART. 4. — Ate­lerul de pro­ducţie, montaj, service şi alte activităţi similare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru, con­duse de cite un maistru ; mări­mea acestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de norma­­ t­ ­ive unificate, aprobate pe ra­muri, subramuri sau activităţi, deprinzînd de natura şi specifi­cul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemij­locită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru nor­mate, iar specif­icul muncii per­mite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier conducted ne­mijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de pro­ducţie de complexitate deosebi­tă, formaţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau in­gineri. Activitatea atelierelor se des­făşoară pe schimburi, fiecare a­­telier avînd numărul de maiştri corespunzător normativelor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atit în cadrul secţiilor de producţie cit şi independent. ART. 5. — Atelierul de pro­iectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de persoane; în cazu­rile în care volumul de mun­că este mai redus se vor orga­niza colective de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de control şi cercetare execută analize, probe, măsurători pen­tru determinarea calităţii mate­riilor prime, materialelor, sub­­ansamblelor, produselor, precum şi unele lucrări cu caracter de studiu şi cercetare; el se con­stituie dacă volumul de mun­că necesită cel puţin 5 persoane. ART. 7. — Secţia de produc­ţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive se poate organiza pentru conduce­rea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de ac­tivitate necesită cel puţin 3 a­­teliere de producţie ; de aseme­nea, se pot constitui secţii în care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 for­maţii de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secţie se desfă­şoară pe schimburi. Ea este con­dusă de un şef de secţie coor­donator şi de şefi de secţie pe schimburi.­­ Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator în­deplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de sec­ţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de a­­sigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a acti­vităţii în toate schimburile, pre­cum şi pentru realizarea planu­lui pe întreaga secţie. i)\ \s ART. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate ju­ridică se pot înființa în mod excepțional în­ cadrul întreprin­derilor foarte mari și complexe, avînd procese de producție dife­rite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pen­tru problemele organizării eco­nomico-sociale, ce urmează a lua fiinţă. Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică sunt con­duse de cîte un director sau inginer-şef. Unităţile economice prevăzute în alin. 1 au în componenţa lor mai multe ateliere sau sec­ţii de producţie, montaj şi pen­tru alte activităţi productive co­respunzător atribuţiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic supe­rior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip; în cazul în care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decît cele în care Îşi are sediul uni­tatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizato­rică un număr minim de com­partimente funcţionale strict ne­cesare, care să le asigure o ac­tivitate normală. ART. 9. — Biroul este un mparti­nent funcţional care se poate constitui pentru îndeplini­rea unor lucrări sau activităţi omogene care necesită o organi­zare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă vo­lumul de muncă necesită un nu­măr minim de 5 persoane; de asemenea, se­­pot constitui, în mod excepţional, birouri în ca­drul unor servicii cu număr mare de persoane ART. 10. — Serviciul este un compartiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplini­rea unor activităţi importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activităţi complementare care trebuie con­duse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin­­ 15 persoane; în cadrul unui ser­viciu cu cel puţin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înfiinţa şi un­­ birou ; la serviciile mai mari port fi or­ganizate mai multe birouri. ART. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sínt conduse de un direc­tor care este ajutat de un di­rector adjunct tehnic şi de pro­ducţie, un director adjunct co­mercial şi un contabil şef. întreprinderile de gradul II şi III sínt conduse de un director ajutat de un inginer şef, un di­ (Continuare în pag. a 5-a) .T CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţio­nale­ ­­In temeiul articolului 64 punctul 1 din­­ Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socia­liste România DECRETEAZĂ: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat,­­­J NICOLAE CEAUŞESCU . Produse suplimentare pentru export Colectivul de mun­că al Uzinei de fier Vlăhiţa, antrenat ple­nar în întrecerea so­cialistă pentru înde­plinirea înainte de termen a sarcinilor maximale ale planu­lui pe acest an, a in­­registrat un nou suc­ces de prestigiu, încă la jumătatea lu­nii martie a realizat integral planul pro­ducţiei pentru export pe întreg trimestrul deşi acest plan este dublu faţă de cel din perioada corespunzi­­toare a anului trecut. De menţionat este şi faptul că întreaga pro­ducţie livrată în a­­cest an beneficiari­lor externi a fost de cea mai bună calita­te, neinregistrindu-se nici un refuz, nici o reclamație.

Next