Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1584-1661)
1973-06-08 / nr. 1642
9 ■ ■i ■! ■i fi 9 9 Timpul este favorabil pentru desfăşurarea lucrărilor agricole. Să-l folosim cu eficienţă maximă ! Ritm susfinit pe tarlalele CAP Lutila După o perioadă de vreme închisă şi ploioasă, spre satisfacţia lucrătorilor de pe ogoare, timpul şi-a arătat din nou faţa însorită. Ca urmare, pe tarlalele unităţilor agricole au fost reluate lucrările agricole de sezon în condiţii prielnice imprimării unui ritm susţinut. In conformitate cu principalele urgenţe din agricultura judeţului au acţionat şi gospodarii din Lutiţa, „atacînd“ în dimineaţa zilei de ieri, însămînţarea ultimelor 45 ha destinate porumbului pentru siloz, cultură care, în ciuda timpului înaintat, se poate însămînţa încă în condiţii agrotehnice corespunzătoare, promiţînd o recoltă sigură şi bogată. Totodată, în mod firesc, cooperatorii şi mecanizatorii de aici au pus un accent deosebit pe continuarea lucrărilor de combatere a buruienilor pe parcelele cu culturi de primavara, precum şi pe susţinerea recoltării furajelor cultivate. Potrivit relatărilor făcute de Bodó Géza, inginerul şef al cooperativei, la Lutiţa s-a acţionat intens şi se acţionează în continuare pe toate „fronturile de atac“, se face tot Campania de recoltare a furajelor a fost declanşată de la un capăt la altul al judeţului. Ca urmare, la capitolul primelor rezultate înregistrate, consemnăm efectuarea coasei întîi la lucerna şi trifoi pe o suprafaţă de peste 500 ha. Dar adevărata bătălie pentru asigurarea unor furaje îndestulătoare şi de bună calitate pentru viitoarea stabulaţie a animalelor, abia acum începe. Ca în fiecare an, producătorii de furaje toţi acei care răspund de destinele zootehniei judeţului nutresc mari speranţe, fac declaraţii optimiste, susposibilul pentru impulsionarea campaniei roadelor bogate. Dovadă, stadiul lucrărilor de întreţinere a culturilor şi a recoltării furajelor cultivate, se află în pas cu cerinţele actualei etape pe care o parcurgem în agricultura judeţuţinînd că, de această dată, se va face totul ca animalele să aibă asigurate furaje corespunzătoare atît cantitativ cît şi calitativ, în fiecare fermă sau sector zootehnic din judeţ. In acest an sînt posibilităţi sporite ca speranţele noastre gospolii. Astfel, cea de-a doua praşilă manuală la sfecla de zahăr a fost încheiată pe o suprafaţă de 30 ha, asigurîndu-se acestei importante culturi o vegetaţie corespunzătoare. Au fost scăpate, de asemenea, de povara budăreşti să se adeverească. Cert este că factorii de răspundere, acţionînd în spiritul Hotărîrilor plenare a Comitetului judeţean de partid, din decembrie 1972 sînt hotărîţi să abordeze problema asigurării furajelor cu o atenţie deosebită. Doruienilor, 40 ha cartofi şi 80 ha porumb, efectuîndu-se pe aceste suprafeţe primele praşile mecanice şi manuale. I. D. KISS “ (Continuare în pag. a 3-a) vadă, în aceste zile se definitivează rezultatele sondajului întreprins în fiecare unitate agricolă cooperatistă cu privire la suprafeţele de fineţe existente şi forţa de muncă disponibilă pentru buna desfăşurare şi reuşita campaniei de recoltare. Acolo unde se constată neajunsuri, neputinţa de a duce la bun sfîrşit acţiunile de asigurare a furajelor, din cauza insuficientei forţe de muncă, vor fi iniţiate acţiuni de întraju- I. ARADEANU (Continuare în pag. 3-3) RECOLTAREA FURAJELOR ABIA ACUM ÎNCEPE M . IBIBIBIBIBIBIBIBIBIBII PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL VI. Nr. 1642 4 pagini 30 bani VINERI 8 IUNIE 1973 aiBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBia IIBIBIBIBIBIfllBIBIBIBIBIBIlIfllBIBIBIfllfllBIBIBIfllBiBIBIBIP i AUGtiei L CIMCINALUI ÎHAIHTE PE TERMEN File din cronica marii întreceri a întreprinderea de Fier Vlăhiţa a fost îndeplinit planul producţiei globale pe primele cinci luni ale anului în proporţie de 104,8 la sută, iar cel al producţiei marfă în procent de 103,9 la sută. Aceste cifre reprezintă expresia valorică a 94 tone fontă brută ce urmează a fi livrate peste plan, marilor unităţi prelucrătoare de metal. Colectivele de muncă de la întreprinderea minieră Bălan obţin, în cinstea zilei de 23 August, noi şi importante succese în muncă. Bilanţul încheiat pe primele cinci luni ale acestui an consemnează depăşirea prevederilor de plan cu 3 Ia sută Ia producţia globală şi cu 1,7 Ia sută Ia producţia marfă. Rezultatele înregistrate în cursul lunii mai in unităţile I.J.I.L. Harghita sunt concludente pentru efortul susţinut depus de colectivele de muncă în cinstea apropiatei sărbători de la 23 August. Sarcinile de plan la producţia globală au fost depărşite cu 5,2 la sută, ia cele la producţia marfă cu 2,4 la sută. De menţionat că o mare parte din depăşirile înregistrate au fost realizate pe seama creşterii productivităţii muncii, care a fost îndeplinită în proporţie de 103,1 la sută. 1 testiera judeţului Harghita dedică la realizările obţinute de la începutul anului şi pînă în prezent apropiatei sărbăto- r d a zilei de 23 August. Ca urmare a transpunerii In viaţă a angajjamentelor luate, ei au realizat peste prevede- H rile planului un volum de 3.231 mc cherestea rășinoase, 528 mc cherestea de fag și alte produse. H fi ■ ■ 9 ■ a B m BIISIIBIBIBBIBIBIBIBIBIBIBIIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBI.- ,›m³ 5‰Mo©A ,01= ŞANTIER MASURI MĂRITE PENRU MUTAREA URĂRILOR LA Iliul, întreprinderea judeţeană de gospodărire şi construcţii locative ÎMiercurea-Ciuc nu a respectat termenele de predare a unor obiective construite la noul Centru de preambalare a legumelor şi fructelor din reşedinţa judeţului nostru — îndatorire nu numai contractuală ci şi de etică profesională. S-au constatat inexplicabile neglijenţe, o neconcordanţă între vorbă şi faptă,, între proiect şi edificiul concret, între planificat şi realizat, ceea ce dă multă bătaie de cap beneficiarului — I.P.I.V.L.F., repercutîndu-se direct asupra producţiei şi productivităţii ei. Constructorul — I.J.G.C.L. (fostul I.O.R.C.I.) — numeşte această îndatorire neonorată „rămăşiţă“, dar aceste „rămăşiţe“ valorează în majoritatea cazurilor sute de mii şi chiar milioane de lei, periclitează planul de producţie pe acest an a întreprinderii beneficiare, consumă timp, afectează utilaje şi echipament şi chiar — aşa cum este în cazul de faţă — primejduieşte integritatea construcţiei. Primele lucrări de construcţii la Centrul de preambalare a legumelor şi fructelor din Miercurea-Ciuc au început în iunie 1971. Se împlinesc, deci nu mai puţin de doi ani de zile de cînd această lucrare, în valoare de circa 3 milioane de lei, se tot execută. In toată această perioadă s-au idealizat lucrări în valoare de 1.864.000 lei înregistrîndu-se restanţe numai în partea de construcţiimontaj de peste 740.000 lei şi, aceasta Anton BORŞ (Continuare in pag. a 3-a) Pe şantierul Staţiei de îmbuteliere a apei minerale din Sîncrăieni. Foto: Al. SZAKÁCS ÎN ZIARUL DE AZI 0 Revoluţia de la 1848 şi unitatea naţională • Tribuna pedagogului: Rolul filmului didactic în procesul de învăţămînt 0 Pentru noi, femeile 0 Un proces al... indisciplinei 0 Aflăm de la pompieri 0 Note 0 Programul TV, pe săptămîna viitoare Duminică, 10 iunie, la Jigodin, Festivalul folcloric)ÎN VÎRTEJUL JOCULUI11 Din nou amfiteatrul natural de la Băile Jigodin din Miercurea- Ciuc, devenit loc tradiţional pentru desfăşurarea unor ample serbări populare, va cunoaşte animaţia proprie contSZT3 CZ3 C3 1 fruntării artiştilor amatori cu publicul spectator. Organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor, la puţin timp după „Primăvara har(Continuare în pag. a 2-a) Din cronica vie a patriei Potrivit prevederilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale Partidului Comunist Român, în actualul cincinal se va asigura o dezvoltare armonioasă şi echilibrată a producţiei materialelor de construcţie, în ansamblul general economic. Astfel, producţia globală va fi în anul 1975 de 2 ori mai mare decît în anul 1970. Trebuie subliniat, ca o caracteristică a acestei ramuri, că circa 40 la sută din producţia anului 1975 se va realiza în noile fabrici şi secţii principale de producţie care vor fi puse în funcţiune în actualul cincinal. Vor intra, astfel, în circuitul economiei naţionale 175 de capacităţi de producţie, ceea ce echivalează cu realizarea unui volum de investiţii de 12,9 miliarde lei, adică de 2,2 ori mai mult decît în cincinalul trecut. Printre altele, vor fi puse în funcţiune 19 linii tehnologice de ciment în cadrul noilor combinate de la Aleşd, Cîmpulung Muscel, Hoghiz şi Mintia, precum şi o fabrică de ipsos la Călan. Pe fluxul de montaj al uzinei „7 Noiembrie“ din Craiova au fost introduse primele subansamble ale unui nou produs , remorca basculantă agricolă „R.B.A.—1“, a cărei omologare a fost încheiată recent. 11 IUNIE 1948 — 11 IUNIE 1973 Un sfert de veac de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie Róth József işi ... .. .După ce mă întorsesem acasă, la Dăneşti, începusem a lucra la una din cele cîteva făbricuţe de cherestea din Cirţa, anume la cea aparţinind familiei Popovics, iar apoi — după război — mă mutasem la alta, cea din apropierea gării, a familiei Orbán. împreună cu tovarăşii mei din celula de partid aveam permanent grijă de bunul mers al fabricii care, deşi nu era încă a noastră, producea pentru ţară şi export. Cind am aflat, noaptea tirziu, la Comitetul judeţean de partid din Miercurea-Ciuc, că am fost numit directorul principalei fabrici din Cirţa, m-a cuprins o emoţie deosebită. Sunt citat pe pe care nu le voi uita niciodată, clipe de elan revoluţionar şi răspundere în faţa poporu-i cncziencului pentru bunurile materiale care din acel moment ii aparţineau pe veci. N-am aşteptat să se lumineze de ziuă şi am pornit imediat spre Cirţa, am apelat la sprijinul tovarăşilor mei şi, după ce am întărit paza, am trecut la inventarierea tuturor bunurilor, sigilind apoi casa de bani. Dimineaţa, înainte de începerea primului schimb, i-am adunat pe muncitori — nu erau prea mulţi — şi le-am vorbit despre acest hotăritor pas in construirea orînduirii socialiste, despre necesitatea de a munci mai bine, pentru că fabrica era a noastră şi de aceasta depindea creşterea bunăstării tuturor. Nu zic că absolut toţi mi-au urmat îndemnurile; unul şi-a exprimat deschis neîncrederea in capacitatea noastră de a conduce fabrica şi a plecat saacrimaa in altă parte, dar după un timp a revenit, cerindu-ne să-l primim la lucru. Principala problemă o constituia lipsa materiei prime, a buştenilor pe care n-avea cine să-i transporte din păduri, aşa că tot noi a trebuit să asigurăm şi aprovizionarea fabricii cu masă lemnoasă. Mergeam cu oamenii prin păduri, după buşteni, la capătul orelor de muncă de peste zi şi nu ne înapoiam decit seara tirziu, cind ştiam c-adusesem lemne pentru citeva zile. N-aveam prea multe maşini şi utilaje, dar am reuşit să reparăm unele care fuseseră date la fier vechi şi să le facem să meargă. Astfel reuşeam să ne facem planul zi de zi, lună de lună. Oamenii e R. VICTOR (Continuare în pag. a 3-a) ...Un colţ de stradă nepietruită, cu cîteva gropi pline de apă, în preajma unui şir de case vechi şi fără etaj, cu tencuiala desprinsă de pe unele porţiuni ale pereţilor exteriori Altă stradă, cu case ceva mai arătoase, avînd şi etaj dar construite în evidentă „pană“ de gust, cu faţadele lipsite de orice personalitate arhitectonică... Apoi, un şantier al construcţiilor de locuinţe cu blocuri aflate „la roşu“, cu fundaţiile unora abia turnate, cu etajele altora profitînduse in înălţime... Răsfoind colecţia ziarului din primele sale luni de apariţie am întîlnit adeseori aceste imagini sau altele asemănătoare din oraşul Miercurea-Ciuc, fotoreporterii fixînd pe peliculă diferite aspecte citadine, imagini devenite astăzi documente de arhivă, reamintindu-ne cum au arătat în urmă cu cinci ani unele străzi, unele cartiere, unele șantiere edilitare. Intre timp, oraşul a devenit de nerecunoscut chiar şi pentru vechii săi locuitori, darămite pentru cei ce nu l-au mai vizitat In aceşti cîţiva ani ! Celor ce coboară pe peroanele gării de călători a oraşului — aflată in prezent în modernizare (de fapt mult mai mult, căci nu peste mult timp staţia va dispune de o nouă clădire, aproape de două ori mai mare decit cea veche, cu săli de aşteptare spaţioase, largi, asigurind multiple servicii celor ce sosesc sau părăsesc oraşul) li se înfăţişează, instantaneu, cîteva crimpeie din noul peisaj edilitar, cuprinzînd blocuri de locuinţe cu patru etaje şi un complex comercial. Păşind, in continuare, pe strada Griviţa Roşie, după citeva sute de metri, apar contururile blocurilor de locuinţe din cartierul Patinoarului, primul mare ansamblu edilitar ridicat la Miercurea-Ciuc, începind din vara anului 1968, pe locul unui teren cinci baltă, cinci mlaştină, adăpost permanent şi sigur al ţînţarilor, punind in pericol sănătatea oamenilor. Au fost săpate şanţuri pentru scurgerea apelor, terenul a fost consolidat, iar pe mii de piloţi, bătuţi la mare acrincime, s-au turnat fundaţiile viitoarelor blocuri. Clădiri moderne, pastrind insă citeva din elementele constructive specifice locurilor, vizibile mai ales in alcătuirea acoperişurilor. Clădiri cu zeci de apartamente, confortabile. Iar printre blocuri, frumoase zone verzi şi spaţii de joacă pentru copil. De ce cartierul Patinoarului ? De fapt, vitri au fost blocurile şi apoi Patinoarul — „Palatul de gheaţă" — mindria tuturor locuitorilor, vechi sau noi, ai oraşului. Patinoarul artificial acoperit a conferit cartierului o anume personalitate, adăugîndu-i un edificiu public de primă importanţă, de larg interes pentru toţi locuitorii judeţului, înfocaţi şi statornici suporteri ai jocului cu pucul şi crosa. Iar la începutul anului trecut, cartierul s-a întregit prin impunătoarea clădire cu opt etaje a hotelului „Bradul“, excelent loc de popas pentru tot mai numeroşii oaspeţi ai oraşului, turişti sau delegaţi ai întreprinderilor şi instituţiilor din întreaga ţară, aflaţi in interes de serviciu la Miercurea-Ciuc, servind, totodată, şi Radu VECSLER (Continuare io pag. a 3-a), HARGHITEI revine după cinci ani Imagini vechi, imagini noi