Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1584-1661)

1973-06-08 / nr. 1642

9 ■ ■i ■! ■i fi 9 9 Timpul este favorabil pentru desfăşurarea lucrărilor agricole. Să-l folosim cu eficienţă maximă ! Ritm susfinit pe tarlalele CAP Lutila După o perioadă de vreme închisă şi­­ plo­ioasă, spre satisfacţia lucrătorilor de pe o­­goare, timpul şi-a ară­tat din nou faţa înso­rită. Ca urmare, pe tarlalele unităţilor a­­gricole au fost relua­te lucrările agricole de sezon în condiţii priel­nice imprimării unui ritm susţinut. In conformitate cu principalele urgenţe din agricultura judeţului au acţionat şi gospo­darii din Lutiţa, „ata­­cînd“ în dimineaţa zi­lei de ieri, însămînţa­­rea ultimelor 45 ha des­tinate porumbului pen­tru siloz, cultură care, în ciuda timpului înain­tat, se poate însămîn­­ţa încă în condiţii a­­grotehnice corespunză­toare, promiţînd o re­coltă sigură şi bogată. Totodată, în mod fi­resc, cooperatorii şi me­canizatorii de aici au pus un accent deose­bit pe continuarea lu­crărilor de combatere a buruienilor pe par­celele cu culturi de primavara, precum şi pe susţinerea recoltării furajelor cultivate. Potrivit relatărilor făcute de Bodó Géza, inginerul şef al coope­rativei, la Lutiţa s-a acţionat intens şi se acţionează în continua­re pe toate „fronturile de atac“, se face tot Campania de recolta­re a furajelor a fost declanşată de la un ca­păt la altul al judeţu­lui. Ca urmare, la capi­tolul primelor rezulta­te înregistrate, consem­năm efectuarea coasei întîi la lucerna şi trifoi pe o suprafaţă de pes­te 500 ha. Dar adevărata bătălie pentru­­ asigurarea unor furaje îndestulătoare şi de bună calitate pentru viitoarea stabulaţie a animalelor, abia acum începe. Ca în fiecare an, producătorii de fu­raje toţi acei care răs­pund de destinele zoo­tehniei judeţului nu­tresc mari speranţe, fac declaraţii optimiste, sus­posibilul pentru impul­sionarea campaniei roa­delor bogate. Dovadă, stadiul lu­crărilor de întreţinere a culturilor şi a recol­tării furajelor culti­vate, se află în pas cu cerinţele actualei etape pe care o parcurgem în agricultura judeţu­ţinînd că, de această dată, se va face totul ca animalele să aibă a­­sigurate furaje cores­punzătoare atît cantita­tiv cît şi calitativ, în fiecare fermă sau sec­tor zootehnic din judeţ. In acest an sînt po­sibilităţi sporite ca spe­ranţele noastre gospo­lii. Astfel, cea de-a doua praşilă manuală la sfecla de zahăr a fost încheiată pe o su­prafaţă de 30 ha, a­­sigurîndu-se acestei im­portante culturi o ve­getaţie corespunzătoare. Au fost scăpate, de a­­semenea, de povara bu­dăreşti să se adeve­rească. Cert este că factorii de răspundere, acţionînd în spiritul Hotărîrilor plenare a Comitetului judeţean de partid, din decem­brie 1972 sînt hotărîţi să abordeze problema asigurării­ furajelor cu o atenţie deosebită. Do­ruienilor, 40 ha car­tofi şi 80 ha porumb, efectuîndu-se pe aces­te suprafeţe primele praşile mecanice şi ma­nuale. I. D. KISS “ (Continuare în pag. a 3-a) vadă, în aceste zile se definitivează rezultate­le sondajului întreprins în fiecare unitate a­­gricolă cooperatistă cu privire la suprafeţele de fineţe existente şi forţa de muncă dispo­nibilă pentru buna des­făşurare şi reuşita cam­paniei de recoltare. A­­colo unde se constată neajunsuri, neputinţa de a duce la bun sfîr­­şit acţiunile de asigu­rare a furajelor, din cauza insuficientei for­ţe de muncă, vor fi ini­ţiate acţiuni de întraju- I. ARADEANU (Continuare în pag. 3-3) RECOLTAREA FURAJELOR ABIA ACUM ÎNCEPE­ M . IBIBIBIBIBIBIBIBIBIBII PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL VI. Nr. 1642 4 pagini 30 bani VINERI 8 IUNIE 1973 aiBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBia IIBIBIBIBIBIfllBIBIBIBIBIBIlIfllBIBIBIfllfllBIBIBIfllBiBIBIBIP i AUGtiei L CIMCINALUI ÎHAIHTE PE TERMEN File din cronica marii întreceri a întreprinderea de Fier Vlăhiţa a fost îndeplinit planul producţiei glo­bale pe primele cinci luni ale anului în pro­porţie de 104,8 la sută, iar cel al producţiei marfă în procent de 103,9 la sută. Aceste cifre reprezintă expre­sia valorică a 94 tone fontă brută ce urmează a fi livrate peste plan, marilor unităţi prelu­crătoare de metal. C­olectivele de muncă de la între­prinderea minie­ră Bălan obţin, în cinstea zilei de 23 August, noi şi importante suc­cese în muncă. Bilanţul înche­iat pe primele cinci luni ale a­­cestui an con­semnează depăşi­rea prevederilor de plan cu 3 Ia sută Ia producţia globală şi cu 1,7 Ia sută Ia pro­ducţia marfă. R­ezultatele înre­­­­gistrate în cursul lunii mai in u­­nităţile I.J.I.L. Harghi­ta sunt concludente pentru efortul susţinut depus de colectivele de muncă în cinstea a­­propiatei sărbători de la 23 August. Sarcini­le de plan la producţia globală au fost depă­r­­şite cu 5,2 la sută, ia­ cele la producţia marfă cu 2,4 la sută. De men­ţionat că o mare parte din depăşirile înre­gistrate au fost reali­zate pe seama creşte­rii productivităţii mun­cii, care a fost înde­plinită în proporţie de 103,1 la sută. 1 testiera judeţului Harghita dedică la realizările obţinute de la începutul anu­­­lui şi pînă în prezent apropiatei sărbăto- r d a zilei de 23 August.­­ Ca urmare a transpunerii In viaţă a anga­­j­jamentelor luate, ei au realizat peste prevede- H rile planului un volum de 3.231 mc cherestea­­ rășinoase, 528 mc cherestea de fag și alte­­ produse. H fi ■ ■ 9 ■ a B m B­IISIIBIBIBBIBIBIBIBIBIBIBIIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBI­B­IBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBI.-­ ,›m³ 5‰Mo©A ,01= ŞANTIER MASURI MĂRITE PEN­RU MUTAREA URĂRILOR LA Iliul, întreprinderea ju­deţeană de gospodărire şi construcţii locative ÎMiercurea-Ciuc nu a respectat termenele de predare a unor obiec­tive construite la noul Centru de preambalare a legumelor şi fructe­lor din reşedinţa jude­ţului nostru — îndato­rire nu numai contrac­tuală ci şi de etică profesională. S-au con­statat inexplicabile ne­glijenţe, o neconcordan­­ţă între vorbă şi faptă,, între proiect şi edifici­ul concret, între plani­ficat şi realizat, ceea ce dă multă bătaie de cap beneficiarului — I.P.I.V.L.F., repercu­­tîndu-se direct asupra producţiei şi producti­vităţii ei. Constructo­rul — I.J.G.C.L. (fostul I.O.R.C.I.) — numeşte această îndatorire ne­onorată „rămăşiţă“, dar aceste „rămăşiţe“ va­lorează în majoritatea cazurilor sute de mii şi chiar milioane de lei, periclitează planul de producţie pe acest an a întreprinderii benefi­ciare, consumă timp, a­­fectează utilaje şi e­­chipament şi chiar — aşa cum este în cazul de faţă — primejduieş­te integritatea construc­ţiei. Primele lucrări de construcţii la Centrul de preambalare a legume­lor şi fructelor din Mi­ercurea-Ciuc au înce­put în iunie 1971. Se împlinesc, deci nu mai puţin de doi ani de zi­le de cînd această lu­crare, în valoare de circa 3 milioane de lei, se tot execută. In toată această perioadă s-au idealizat lucrări în va­loare de 1.864.000 lei înregistrîndu-se res­tanţe numai în par­tea de construcţii­­montaj de peste 740.000 lei şi, aceasta Anton BORŞ (Continuare in pag. a 3-a) Pe şantierul Staţiei de îmbuteliere a apei minerale din Sîncrăieni. F­oto: Al. SZAKÁCS ÎN ZIARUL DE AZI 0 Revoluţia de la 1848 şi unitatea naţională • Tribuna pedago­gului: Rolul fil­mului didactic în procesul de în­­văţămînt 0 Pentru noi, fe­meile 0 Un proces al... indisciplinei 0 Aflăm de la pompieri 0 Note 0 Programul TV, pe săptămîna vi­itoare Duminică, 10 iunie, la Jigodin, Festivalul folcloric­­)ÎN VÎRTEJUL JOCULUI11 Din nou amfiteatrul natural de la Băile Ji­godin din Miercurea- Ciuc, devenit loc tradi­ţional pentru desfăşura­rea unor ample serbări populare, va cunoaşte a­­nimaţia proprie con­tSZT3 CZ3 C3 1 fruntării artiştilor ama­tori cu publicul specta­tor. Organizat de Con­siliul judeţean al sindi­catelor, la puţin timp după „Primăvara har­(Continuare în pag. a 2-a) Din cronica vie a patriei Potrivit prevederilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale a­­le Partidului Comunist Român, în actualul cin­cinal se va asigura o dezvoltare armonioasă şi echilibrată a producţiei materialelor de con­strucţie, în ansamblul general economic. Ast­fel, producţia globală va fi în anul 1975 de 2 ori mai mare decît în anul 1970. Trebuie subliniat, ca o caracte­ristică a acestei ramuri, că circa 40 la sută din producţia anului 1975 se va realiza în noile fabrici şi secţii princi­pale de producţie care vor fi puse în funcţiu­ne în actualul cincinal. Vor intra, astfel, în cir­cuitul economiei naţio­nale 175 de capacităţi de producţie, ceea ce echivalează cu reali­zarea unui volum de investiţii de 12,9 mi­liarde lei, adică de 2,2 ori mai mult decît în cincinalul trecut. Prin­tre altele, vor fi puse în funcţiune 19 linii tehnologice de ciment în cadrul noilor combi­nate de la Aleşd, Cîm­­pulung Muscel, Hoghiz şi Mintia, precum şi o fabrică de ipsos la Că­­lan. Pe fluxul de montaj al uzinei „7 Noiembrie“ din Craiova au fost in­troduse primele sub­­ansamble ale unui nou produs , remorca bascu­lantă agricolă „R.B.A.—­1“, a cărei omologare a fost încheiată recent. 11 IUNIE 1948 — 11 IUNIE 1973 Un sfert de veac de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie Róth József işi ... .. .După ce mă întor­sesem acasă, la Dăneşti, începusem a lucra la una din cele cîteva făbricuţe de cherestea din Cirţa, a­­nume la cea aparţinind familiei Popovics, iar apoi — după război — mă mutasem la alta, cea din apropierea gării, a familiei Orbán. îm­preună cu tovarăşii mei din celula de par­tid aveam permanent grijă de bunul mers al fabricii care, deşi nu era încă a noastră, producea pentru ţară şi export. Cind am aflat, noaptea tirziu, la Comitetul ju­deţean de partid din Miercurea-Ciuc, că am fost numit directorul principalei fabrici din Cirţa, m-a cuprins o e­­moţie deosebită. Sunt cita­t pe pe care nu le voi uita niciodată, clipe de elan revoluţionar şi răs­pundere în faţa poporu-i cncziencu­lui pentru bunurile ma­teriale care din acel mo­ment ii aparţineau pe veci. N-am aşteptat să se lumi­neze de ziuă şi am pornit i­­mediat spre Cirţa, am a­­pelat la sprijinul tova­răşilor mei şi, după ce am întărit paza, am tre­cut la inventarierea tu­turor bunurilor, sigilind apoi casa de bani. Di­mineaţa, înainte de în­ceperea primului schimb, i-am adunat pe munci­tori — nu erau prea mulţi — şi le-am vorbit despre acest hotăritor pas in construirea orîn­­duirii socialiste, despre necesitatea de a munci mai bine, pentru că fa­brica era a noastră şi de aceasta depindea creşte­rea bunăstării tuturor. Nu zic că absolut toţi mi-au urmat îndemnurile; unul şi-a exprimat deschis neîncrederea in capaci­tatea noastră de a con­duce fabrica şi a plecat saacrim­aa in altă parte, dar după un timp a revenit, ce­­rindu-ne să-l primim la lucru. Principala proble­mă o constituia lipsa ma­teriei prime, a buşteni­lor pe care n-avea cine să-i transporte din pă­duri, aşa că tot noi a trebuit să asigurăm şi a­­provizionarea fabricii cu masă lemnoasă. Mergeam cu oamenii prin păduri, după buşteni, la capătul orelor de muncă de peste zi şi nu ne înapoiam de­cit seara tirziu, cind ştiam c-adusesem lemne pen­tru citeva zile. N-aveam prea multe maşini şi u­­tilaje, dar am reuşit să reparăm unele care fuse­seră date la fier vechi şi să le facem să meargă. Astfel reuşeam să ne fa­cem planul zi de zi, lu­nă de lună. Oamenii e­ R. VICTOR (Continuare în pag. a 3-a) ...Un colţ de stradă nepietruită, cu cîteva gropi pline de apă, în preajma unui şir de case vechi şi fără etaj, cu ten­cuiala desprinsă de pe unele porţiuni ale pereţilor exteriori Altă stradă, cu case ceva mai arătoase, avînd şi etaj dar construite în evidentă „pană“ de gust, cu faţadele lipsite de orice personalitate arhitectonică... Apoi, un şantier al construcţiilor de locuinţe cu blocuri aflate „la roşu“, cu fundaţiile unora abia turnate, cu etajele altora profitîndu­­se in înălţime... Răsfoind colecţia ziarului din primele sale luni de apa­riţie am întîlnit adeseori aceste imagini sau altele asemă­nătoare din oraşul Miercurea-Ciuc, fotoreporterii fixînd pe peliculă diferite aspecte citadine, imagini devenite astăzi documente de arhivă, reamintindu-ne cum au arătat în ur­mă cu cinci ani unele străzi, unele cartiere, unele șantiere edilitare. Intre timp, oraşul a devenit de nerecunoscut chiar şi pentru vechii săi locuitori, darămite pentru cei ce nu l-au mai vizitat In aceşti cîţiva ani ! Celor ce coboară pe peroanele gării de călători a oraşului — a­­flată in prezent în modernizare (de fapt mult mai mult, căci nu peste mult timp staţia va dispune de o nouă clădire, aproape de două ori mai mare decit cea ve­che, cu săli de aşteptare spaţioa­se, largi, asigurind multiple ser­vicii celor ce sosesc sau părăsesc oraşul) li se înfăţişează, instanta­neu, cîteva crimpeie din noul pei­saj edilitar, cuprinzînd blocuri de locuinţe cu patru etaje şi un complex comercial. Păşind, in continuare, pe strada Griviţa Ro­şie, după citeva sute de metri, a­­par contururile blocurilor de lo­cuinţe din cartierul Patinoarului, primul mare ansamblu edilitar ridicat la Miercurea-Ciuc, înce­­pind din vara anului 1968, pe locul unui teren cinci baltă, cinci mlaştină, adăpost permanent şi sigur al ţînţarilor, punind in pe­ricol sănătatea oamenilor. Au fost săpate şanţuri pentru scur­gerea apelor, terenul a fost con­solidat, iar pe mii de piloţi, bă­tuţi la mare acrincime, s-au tur­nat fundaţiile viitoarelor blocuri. Clădiri moderne, pastrind insă citeva din elementele construc­tive specifice locurilor, vizibile mai ales in alcătuirea acoperişurilor. Clădiri cu zeci de apartamente, confortabile. Iar printre blocuri, frumoase zone verzi şi spaţii de joacă pentru copil. De ce cartie­rul Patinoarului ? De fapt, vitri au fost blocurile şi apoi Patinoa­rul — „Palatul de gheaţă" — mindria tuturor locuitorilor, vechi sau noi, ai oraşului. Patinoarul artificial acoperit a conferit car­tierului o anume personalitate, adăugîndu-i un edificiu public de primă importanţă, de larg in­teres pentru toţi locuitorii jude­ţului, înfocaţi şi statornici supor­teri ai jocului cu pucul şi crosa. Iar la începutul anului trecut, cartierul s-a întregit prin impu­nătoarea clădire cu opt etaje a hotelului „Bradul“, excelent loc de popas pentru tot mai numeroşii oaspeţi ai oraşului, turişti sau de­legaţi ai întreprinderilor şi insti­tuţiilor din întreaga ţară, aflaţi in interes de serviciu la Mier­curea-Ciuc, servind, totodată, şi Radu VECSLER (Continuare io pag. a 3-a), HARGHITEI revine după cinci ani Imagini vechi, imagini noi

Next