Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1978 (Anul 11, nr. 2524-2599)
1978-03-15 / nr. 2585
PROLETARI DÎN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAU ! HARGHITEI . ti. ' • ‘ Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XI., nr. 2585 4 pagini 30 bani Miercuri, 15 martie 1978 Recuperarea deşeurilor - acţiune prioritară pentru fiecare colectiv de muncă Reintroducerea în circuitul productiv a tuturor resurselor secundare de materii prime şi materiale reprezintă nu numai o obligaţie profesională, dar ea trebuie să constituie şi o îndatorire cetăţenească de prim ordin. Acest lucru a fost subliniat din nou, în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ce a avut loc la 7 martie, cu care ocazie s-a reamintit necesitatea urmăririi cu toată atenţia a utilizării integrale a produselor secundare şi deşeurilor, folosirea înlocuitorilor. îmbucurător este faptul că în ultima vreme se constată o preocupare mai bună, sporită, în acest domeniu. Planurile de măsuri întocmite la nivelul conducerilor colective ale unităţilor noastre economice au început să dea rezultate. Vom aminti astfel că, în anul trecut, ca şi în acest an s-au colectat şi predat 225.000 kg fier vechi, 300.000 kg fontă, 1.800 kg bronz şi alte cantităţi de metale, corespunzătoare unor valori suplimentare de 325.000 lei. In obţinerea succeselor amintite trebuie să evidenţiem buna activitate a unor întreprinderi, precum I.T.S. Miercurea-Ciuc care, numai în primele două luni ale acestui an, şi-a depăşit sarcinile de colectare şi predare a deşeurilor metalice cu 13 la sută, I.P.I.C.F. Harghita - cu 50 la sută, I.U.P.S. Miercurea-Ciuc - cu 20 la sută etc., lucru ce a condus la depăşirea sarcinilor planificate pe acest an, de către I.C.M. Harghita cu 10,7 la sută. Cu toate acestea, trebuie să evidenţiem că nu toate sarcinile prevăzute au fost traduse în fapte. Aşa se face că nu au fost colectate şi predate 9.300 kg cupru (cele mai mari rezerve la acest capitol avîndu-le.Direcţia judeţeană P.T.T.R.), 3.600 kg (Continuare în pag. a 3-a) Anton BORŞ Miercurea-Ciuc — în plină înnoire şi dezvoltare, prin grija partidului şi statului nostru, prin strădaniile oamenilor muncii români şi maghiari din oraş. Foto : SZAKÁCS V. Al. De la o simplă idee, la o secţie de... milioane Era prin '75, cînd, dezbaţindu-se problema valorificării deşeurilor textile provenite de la secţiile de mică serie ale cooperativelor meşteşugăreşti, s-a propus înfiinţarea pe lingă Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti, a unei secţii de confecţionat jucării şi păpuşi pentru cei mici. Pentru început fiecare dintre cei prezenţi se gîndea la toate faţetele propunerii. — Bine, bine, spaţiu corespunzător ar fi, materie primă de asemenea, dar mai e nevoie şi de oameni care să se priceapă... Pină la urmă s-a eliberat un spaţiu chiar la sediul administrativ al U.I.C.M., iar inginera Szálas Mária, împreună cu alte patru tinere, Kovács Margareta, Mihály Maria, Péter Ecaterina şi András Elisabeta, a primit sarcina punerii pe ... picioare a secţiei respective. Nu eram convinse sută la sută de reuşită - îşi aminteşte ing. Szálas Márta. Dar, după numai cîteva luni, lucrurile au început să meargă bine. Cu posibilităţile limitate de care dispuneam am început să conturăm modelele de jucării şi păpuşi cu „priză" la viitorii noştri beneficiari - copiii. Bucuria ne umplea inimile cînd intilneam pe drum copii care stringeau in braţe cu atita tandreţe jucăriile confecţionate în secţia noastră... De la cîteva modele, mai simple la început, s-a trecut la altele mai complexe. Şi fiindcă cererile erau mari, numărul lucrătoarelor a crescut de la patru la vreo 15, iar acum in secţia respectivă sunt cuprinse 41 de femei. — Majoritatea celor care au optat pentru această secţie, preciza Kovács Margareta, au cres (Continuare în pag. a 2-a) Gheorghe CHIPER Tot mai multe produse peste plan Adăugind, în primele zece zile ale prezentei luni, noi şi însemnate cantităţi de produse realizate suplimentar, colectivul de la C.E.P.L. Topliţa a acumulat de la începutul anului, la capitolul depăşiri, 1.000 mc. buşteni fag, 300 mc buşteni răşinoase, a produs peste prevederile planului perioadei de analiză 220 mc cherestea de diverse specii, mai mult de 2.000 mp P.A.L., ca și mobilier în valoare de peste 600.000 lei. Cele mai notabile succese le-au înregistrat muncitorii fabricii de mobilă, ca și cei de la fabrica de P.A.L. în trecerea continuă şi la întreprinderea de bere, spirt, amidon şi ape minerale Sînsimion, întrecerea socialistă organizată pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor asumate continuă la cele mai înalte cote. De la începutul anului, în frunte se află echipa condusă de comunista Holló Margareta, de la secţia amidon, cu o depăşire a sarcinilor de plan de 1,5 la sută, ca şi cea a comunistului Miklós Lázár, de la secţia spirt, cu un procent de depăşire a sarcinilor planificate de 1,3 la sută. . Cooperatorii meşteşugari de la „Lemn-Metal" Odorheiu Secuiesc au pus în funcţiune un utilaj destinat confecţionării tocurilor din lemn pentru încălţăminte. La parterul blocului „i" de pe strada Cerbului din Topliţa, Cooperativa meşteşugărească ,,Munca colectivă" a deschis două noi unităţi: de coafură şi de frizerie. D in cadrul acţiunilor prilejuite de „Zilele culturii”, manifestare amplă ce se desfăşoară in aceste zile in oraşul Miercurea-Ciuc, are loc astăzi, la ora 15, in sala de expoziţii a Cooperativei „Arta Harghitei”, vernisajul expoziţiei mixte a creatorilor din cadrul unităţii. Sunt reunite — sub genericul sugestiv „Tezaur contemporan" — lucrări aparţinind lucrătorilor cooperativei, înscrişi la ediţia a doua a Festivalului naţional „Cintarea României". INFORMAŢII în Cooperativa meşteşugărească „Munca colectivă" din Topliţa, execută, in localitate şi in zonele învecinate, cu plata în rate, lucrări de zidărie, tencuiri, dulgherie, tîmplărie, parchetări, zugrăveli etc. Magazinul „Sport" de pe str. Petöfi din Miercurea- Ciuc a fost aprovizionat cu o serie de articole pentru iubitorii de drumeţii şi excursii , aragaze de voiaj (cu unul şi două ochiuri), termosuri de diferite dimensiuni, truse cu vase şi tacimuri din aluminiu, genţi izoterme ş.a. Din cadrul cercului de radio şi electronică de la Casa pionierilor din Gheorgheni, un grup de trei elevi — Doru Cimpean, Király Ernest şi Antal Attila —, sub conducerea instructorului Friedman Franzi, a pus la punct două aparate de o reală valoare practică - „ALFS-1" şi „ALARM-1“ —, care vor figura printre piesele ce vor fi prezentate la Expoziţia naţională a creaţiei tehnice, ce se va deschide in curind la Bucuresti. în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cu entuziaste aplauze şi ovaţii, participanţii reafirmînd dragostea şi recunoştinţa fierbinte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naţionalitate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de partid şi secretarul său general, pentru condiţiile asigurate de a participa efectiv, în condiţii de egalitate, la întreaga viaţă politică economică şi socială, la conducerea societăţii, de a-şi manifesta plenar capacităţile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pentru locul demn ce-l ocupă în marea şi unita familie a României socialiste, în prezidiul şedinţei, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat loc tovarăşii Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, János Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ştefan Peteri, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. în deschiderea şedinţei a luat cuvîntul tovarăşul Ştefan Péterfi, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, a salutat cu deosebită stimă, cu multă căldură şi bucurie prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu la lucrările plenarei comune a celor două consilii. Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentate în cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat cuvîntul tovarăşii Puskás Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tîrgu Mureş, Michael Webter, inginer-şef la întreprinderea „Porţelanul" din Alba lulia, Domokos Géza, directorul editurii „Kriterion", secretar al Uniunii Scriitorilor, Therese Necsasz, inspector general adjunct la Inspectoratul şcolar al judeţului Timiş, Szabó Béla, strungar la Întreprinderea „înfrăţirea” din Oradea, Paul- Mihai Berger, brigadier la C.A.P. Criş-Daneş, judeţul Mureş, Dancsuly Andrei, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj- Napoca, Josef Eckenreiter, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., şi Májai Adalbert, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, în numele membrilor celor două consilii, al tuturor participanţilor la plenara comună, tovarăşul Ştefan Péterfi a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să ia cuvîntul. Primit cu cele mai calde sentimente, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfacţie, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cu deplină aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rînduri, de prelungi aplauze, urale şi ovaţii. La încheierea cuvîntării, participariţii aclamă din nou, îndelung, cu înflăcărare, pentru gloriosul Partid Comunist Român, pentru conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria comună, liberă, independentă şi înfloritoare — Republica Socialistă România. Sînt momente care relevă cu puterea adevărului, a celei mai vii realităţi, coeziunea strînsă a oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană în jurul partidului şi al secretarului său general, forţa şi unitatea societăţii noastre socialiste. Şedinţa a fost închisă de tovarăşul Eduard Eisenburger. CONTINUARE IN PAG. A 4-A