Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1978 (Anul 11, nr. 2524-2599)

1978-03-15 / nr. 2585

PROLETARI DÎN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­­U ! HARGHITEI . ti. ' • ‘ Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XI., nr. 2585 4 pagini 30 bani­­ Miercuri, 15 martie 1978 Recuperarea deşeurilor - acţiune prioritară pentru fiecare colectiv de muncă Reintroducerea în circuitul productiv a tuturor resurselor se­cundare de materii prime şi ma­teriale reprezintă nu numai o obligaţie profesională, dar ea trebuie să constituie şi o înda­torire cetăţenească de prim or­din. Acest lucru a fost subliniat din nou, în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ce a avut loc la 7 martie, cu care ocazie s-a re­amintit necesitatea urmăririi cu toată atenţia a utilizării integra­le a produselor secundare şi de­şeurilor, folosirea înlocuitorilor. îmbucurător este faptul că în ultima vreme se constată o preo­cupare mai bună, sporită, în a­­cest domeniu. Planurile de mă­suri întocmite la nivelul condu­cerilor colective ale unităţilor noastre economice au început să dea rezultate. Vom aminti ast­fel că, în anul trecut, ca şi în acest an s-au colectat şi predat 225.000 kg fier vechi, 300.000 kg fontă, 1.800 kg bronz şi alte can­tităţi de metale, corespunzătoare unor valori suplimentare de 325.000 lei. In obţinerea succeselor amin­tite trebuie să evidenţiem buna activitate a unor întreprinderi, precum I.T.S. Miercurea-Ciuc care, numai în primele două luni ale acestui an, şi-a depăşit sar­cinile de colectare şi predare a deşeurilor metalice cu 13 la su­tă, I.P.I.C­.F. Harghita - cu 50 la sută, I.U.P.S. Miercurea-Ciuc - cu 20 la sută etc., lucru ce a condus la depăşirea sarci­nilor planificate pe acest an, de către I.C.M. Harghita cu 10,7 la sută. Cu toate acestea, trebuie să evidenţiem că nu toate sar­cinile prevăzute au fost traduse în fapte. Aşa se face că nu au fost colectate şi predate 9.300 kg cupru (cele mai mari rezerve la acest capitol avîndu-le.Direc­ţia judeţeană P.T.T.R.), 3.600 kg (Continuare în pag. a 3-a) Anton BORŞ Miercurea-Ciuc — în plină înnoire şi dezvoltare, prin grija partidului şi statului nostru, prin strădaniile oamenilor mun­cii români şi maghiari din oraş. Foto : SZAKÁCS V. Al. De la o simplă idee, la o secţie de... milioane Era prin '75, cînd, dezbaţi­n­­du-se problema valorificării de­şeurilor textile provenite de la secţiile de mică serie ale coope­rativelor meşteşugăreşti, s-a pro­pus înfiinţarea pe lingă Uniunea judeţeană a cooperativelor meş­teşugăreşti, a unei secţii de con­fecţionat jucării şi păpuşi pentru cei mici. Pentru început fiecare dintre cei prezenţi se gîndea la toate faţetele propunerii. — Bine, bine, spaţiu corespun­zător ar fi, materie primă de a­­semenea, dar mai e nevoie şi de oameni care să se priceapă... Pină la urmă s-a eliberat un spaţiu chiar la sediul adminis­trativ al U.I.C.M., iar inginera Szálas Mária, împreună cu alte patru tinere, Kovács Margareta, Mihály Maria, Péter Ecaterina şi András Elisabeta, a primit sarcina punerii pe ... picioare a secţiei respective.­­ Nu eram convinse sută la sută de reuşită - îşi aminteşte ing. Szálas Márta. Dar, după numai cîteva luni, lucrurile au început să meargă bine. Cu po­sibilităţile limitate de care dis­puneam am început să contu­răm modelele de jucării şi pă­puşi cu „priză" la viitorii noştri beneficiari - copiii. Bucuria ne umplea inimile cînd intilneam pe drum copii care stringeau in braţe cu atita tandreţe jucăriile confecţionate în secţia noastră... De la cîteva modele, mai sim­ple la început, s-a trecut la alte­le mai complexe. Şi fiindcă ce­rerile erau mari, numărul lucră­toarelor a crescut de la patru la vreo 15, iar acum in secţia res­pectivă sunt cuprinse 41 de fe­mei. — Majoritatea celor care au optat pentru această secţie, pre­ciza Kovács Margareta, au cres­ (Continuare în pag. a 2-a) Gheorghe CHIPER Tot mai multe produse peste plan Adăugind, în primele zece zile ale prezentei luni, noi şi însem­nate cantităţi de produse reali­zate suplimentar, colectivul de la C.E.P.L. Topliţa a acumulat de la începutul anului, la capitolul depăşiri, 1.000 mc. buşteni fag, 300 mc buşteni răşinoase, a pro­dus peste prevederile planului perioadei de analiză 220 mc cherestea de diverse specii, mai mult de 2.000 mp P.A.L., ca și mobilier în valoare de peste 600.000 lei. Cele mai notabile succese le-au înregistrat munci­torii fabricii de mobilă, ca și cei de la fabrica de P.A.L. în trecerea continuă şi la întreprinderea de bere, spirt, amidon şi ape minerale Sînsimion, întrecerea socialistă organizată pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor asu­mate continuă la cele mai înal­te cote. De la începutul anului, în frunte se află echipa condu­să de comunista Holló Marga­reta, de la secţia amidon, cu o depăşire a sarcinilor de plan de 1,5 la sută, ca şi cea a comunistului Miklós Lázár, de la secţia spirt, cu un procent de depăşire a sarcinilor planificate de 1,3 la sută. . Cooperatorii meşteşugari de la „Lemn-Metal" Odorhe­­iu Secuiesc au pus în funcţiu­ne un utilaj destinat confec­ţionării tocurilor din lemn pentru încălţăminte.­­ La parterul blocului „i" de pe strada Cerbului din Topliţa, Cooperativa meşte­şugărească ,,Munca colecti­vă" a deschis două noi uni­tăţi: de coafură şi de frizerie. D in cadrul acţiunilor pri­lejuite de „Zilele culturii”, manifestare amplă ce se des­făşoară in aceste zile in ora­şul Miercurea-Ciuc, are loc astăzi, la ora 15, in sala de expoziţii a Cooperativei „Ar­ta Harghitei”, vernisajul ex­poziţiei mixte a creatorilor din cadrul unităţii. Sunt reu­nite — sub genericul sugestiv „Tezaur contemporan" — lu­crări aparţinind lucrătorilor cooperativei, înscrişi la ediţia a doua a Festivalului naţio­nal „Cintarea României". INFORMAŢII în Cooperativa meşteşugă­rească „Munca colectivă" din Topliţa, execută, in localitate şi in zonele învecinate, cu plata în rate, lucrări de zidă­rie, tencuiri, dulgherie, tîm­­plărie, parchetări, zugrăveli etc.­­ Magazinul „Sport" de pe str. Petöfi din Miercurea- Ciuc a fost aprovizionat cu­ o serie de articole pentru iubi­torii de drumeţii şi excursii , aragaze de voiaj (cu unul şi două ochiuri), termosuri de diferite dimensiuni, truse cu vase şi tacimuri din alumi­niu, genţi izoterme ş.a. D­in cadrul cercului de ra­dio şi electronică de la Casa pionierilor din Gheorgheni, un grup de trei elevi — Doru Cimpean, Király Ernest şi An­tal Attila —, sub conducerea instructorului Friedman Franzi, a pus la punct două apara­te de o reală valoare practi­că - „ALF­S-1" şi „ALARM-1“ —, care vor figura printre pie­sele ce vor fi prezentate la Expoziţia naţională a crea­ţiei tehnice, ce se va deschi­de in curind la Bucuresti. în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a avut loc plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalita­te maghiară şi germană. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîm­­pinat cu entuziaste aplauze şi ovaţii, participanţii reafirmînd dragostea şi recunoştinţa fier­binte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naţio­nalitate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de partid şi secretarul său ge­neral, pentru condiţiile asigu­rate de a participa efectiv, în condiţii de egalitate, la întreaga viaţă politică economică şi so­cială, la conducerea societăţii, de a-şi manifesta plenar capaci­tăţile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismu­lui, pentru locul demn ce-l ocupă în marea şi unita familie a Ro­mâniei socialiste, în prezidiul şedinţei, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat loc tovarăşii Virgil Caza­­cu, Constantin Dăscălescu, János Fazekas, Gheorghe Pană, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ştefan Peteri­, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, preşedintele Con­siliului oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Consi­liului de Stat, preşedintele Con­siliului oamenilor muncii de na­ţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Consiliului oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai Consiliului oame­nilor muncii de naţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, reprezentanţi ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, oa­meni de ştiinţă, artă şi cultură. în deschiderea şedinţei a luat cuvîntul tovarăşul Ştefan Péterfi, care, în numele consiliilor oame­nilor muncii de naţionalitate ma­ghiară şi germană, a salutat cu deosebită stimă, cu multă căl­dură şi bucurie prezenţa tovară­şului Nicolae Ceauşescu la lu­crările plenarei comune a celor două consilii. Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentate în cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat cuvîntul tovarăşii Puskás Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tîrgu Mureş, Michael Webter, inginer-şef la întreprinderea „Porţelanul" din Alba lulia, Do­mokos Géza, directorul editurii „Kriterion", secretar al Uniunii Scriitorilor, Therese Necsasz, in­spector general adjunct la Inspectoratul şcolar al jude­ţului Timiş, Szabó Béla, strun­gar la Întreprinderea „înfră­ţirea” din Oradea, Paul- Mihai Berger, brigadier la C.A.P. Criş-Daneş, judeţul Mureş, Dan­­csuly Andrei, profesor la Univer­sitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj- Napoca, Josef Eckenreiter, secre­tar al Comitetului judeţean Si­biu al P.C.R., şi Májai Adalbert, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, în numele membrilor celor două consilii, al tuturor partici­panţilor la plenara comună, to­varăşul Ştefan Péterfi a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să ia cuvîntul. Primit cu cele mai calde sen­timente, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfacţie, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului gene­ral al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie şi larg inte­res, cu deplină aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rîn­­duri, de prelungi aplauze, urale şi ovaţii. La încheierea cuvîntării, parti­­cipariţii aclamă din nou, înde­lung, cu înflăcărare, pentru glo­riosul Partid Comunist Român, pentru conducătorul iubit al par­tidului şi statului nostru, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pentru patria comună, liberă, indepen­dentă şi înfloritoare — Republica Socialistă România. Sînt momen­te care relevă cu puterea ade­vărului, a celei mai vii realităţi, coeziunea strînsă a oamenilor muncii de naţionalitate maghia­ră şi germană în jurul partidului şi al secretarului său general, forţa şi unitatea societăţii noas­tre socialiste. Şedinţa a fost închisă de to­varăşul Eduard Eisenburger. CONTINUARE IN PAG. A 4-A

Next