Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1986 (Anul 19, nr. 5003-5077)

1986-01-15 / nr. 5013

XIX., Nr. 5013 4 pagini 50 bani Cod Ui­t­­A1 Obiective fundamentale pentru progresul economiei in 1986 CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII — în procente — După cum rezultă şi din grafic, sarcinile ce ne revin în acest an in ceea ce priveşte redu­cerea cheltuielilor de producţie sunt mobiliza­toare, dar realiste , pe ansamblul cheltuielilor la 1000 de lei producţie­­marfă în industria re­publicană trebuie redu­se cu 5,9 la sută, faţă de anul care a trecut. Cît priveşte cheltuielile materiale la 1000 de lei producţie-marfă sau ve­nituri brute, prevede­rile de plan indică o reducere cu 48,4 lei în industria republicană şi cu 12 lei în activitatea de construcţii montaj şi în cea de transport. Căile de acţiune pen­tru realizarea acestor obiective sunt cunoscu­te : reducerea severă a consumurilor materiale şi de manoperă, întări­rea ordinii şi discipli­nei, a spiritului de răs­pundere la fiecare om al muncii. Şi în ceea ce priveşte productivitatea muncii, planul prevede pentru acest an un nivel cu 10—12 la sută mai ma­re faţă de 1985, ceea ce presupune să se acţio­neze pentru extinderea progresului tehnic, me­canizarea, automatizarea şi robotizarea procese­lor de producţie, perfec­ţionarea radicală a or­ganizării producţiei şi a muncii, înfăptuirea prevederilor privind perfecţionarea pregătirii profesionale a oameni­lor muncii. REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE — în procente — I în spiritul însufleţitoarelor chemari adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul Nou________ Faptele demonstrează posibilitatea reali­zării ritmice a sarcinilor de plan O constatare îmbu­curătoare pentru colec­tivul întreprinderii mi­niere Harghita : în noul an s-a pornit cu drep­tul. In sensul că, deşi nu trecuse o decadă din această lună, la nume­roase locuri de muncă se înregistrau plusuri faţă de volumul sarci­nilor de plan. — Este urmarea di­rectă, ne spune ingine­rul şef, Constantin Ştir­­bu, a modului în care ne-am pregătit pentru a aborda activitatea productivă în acest prim an al unui cincinal, de mare importanţă pentru procesul dezvoltării e­­conomico-sociale a ţă­rii noastre. Dar, pentru a nu ră­­mîne la simple afirma­ţii să apelăm la cîteva cifre, acţiune ce ne este mijlocită de Luca Iosif, şeful compartimentului plan, şi Makkai Sigis­mund, şeful comparti­mentului producţie. Subliniem dintru înce­put activitatea desfăşu­rată la cariera Delniţa, unde formaţia condusă de Sarkani Carol a fă­cut o convingătoare de­monstraţie a faptului că, printr-o bună orga­nizare a muncii, prin antrenarea responsabi­lă a tuturor forţelor de care dispune colectivul, se poate asigura nu nu­mai realizarea ritmică a sarcinilor de produc­ţie dar şi depăşirea a­­cestora. In contul aces­tui colectiv înregistrin­­du-se, pe perioada 1—8 ianuarie un plus de 336 tone dolomită. Cum spuneam, însă, situaţia acestui colectiv nu este singulară. Pen­tru că şi la Atelierul de producţie Miercurea- Ciuc, această preocupa­re pentru realizarea rit­mică şi depăşirea zilni­că a sarcinilor de plan s-a finalizat, pe aceeaşi perioadă, la un plus de 10 t dolomită prelucrată. Acelaşi semn bun, al pornirii cu dreptul în (Continuare în pag. a 2-a) I. NETE C­H­E­N­A­R Porni luceafărul____ Este mijlocul celei dinţii luni a anului şi toate gindurile mele călătoresc năvalnic spre un singur nume: EMINESCU!... Botoşani, 15 ianuarie 1850. S-a născut Mihai EMINESCU. Aşa este scris în calendarul cronolo­gic al acestei luni. Dar oare s-o fi născut el cu adevărat ?... Pentru istoria literaturii, ca ştiinţă, categoric da, pentru poezia românească cred, mai degrabă, cum credea şi Călinescu, că EMINESCU nu s-a născut, ci a ieşit de-a dreptul din ape, ca şi Luceafărul său !... Porni Luceafărul... Creşteau în cer a lui aripe ... Era EMINESCU !... Părea un fulger neîntrerupt... Era EMINESCU !... Titu Maiorescu l-a numit „suprema întruchipare a inteligenţei române", iar Pompiliu Constantines­­cu „mărturia mindră a sensibilităţii române in faţa poeziei universale“. Porni Luceafărul... Creşteau in cer a lui aripe ... „O frunte înaltă şi senină, nişte ochi mari. La aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru“... Era EMINESCU !... Spiritualitatea lui este înrădăcinată adine in so­lul românesc, iar seva care pulsează în tulpina lui infinită curge de la fîntînile perene ale întregii simţiri româneşti, începind cu incantaţia apelor vii ale „Mioriţei“ ... A fost odată ca-n poveşti... Pururea ne întoarcem cu gindurile spre „sfintul preacurat al ghersului românesc“ şi vom reveni de-a pururi la fîntina cu apă vie a minunatei sale opere spre a ne potoli setea de frumos ... „Tot mai citesc măiastra-ţi carte. Deşi ţi-o ştiu pe dinafară“ ... Ilie ŞANDRU PROLETARI DIN TOATE TARILE, U­IJI-VAI i JUPCIUI HAHI.MITA H Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean IN ZIARUL DE AZI: • „Cvitarea Româ­niei“ • Actualitatea (pagina a 2-a) • Mica industrie — sursa unor mari veni­turi • Pe urmele arti­colelor publicate • Citi­torii sesizează, cei în drept răspund • Croni­că rutieră (pagina a 3-a) • Orizont internaţio­nal • Sport (pagina a 4-a) 15 ianuarie 1986 Soarele răsare : 7,49 Soarele apune : 17,02 Zile trecute : 15 Zile râmase : 350 MIERCURI. LA ORDINEA Creşte ritmul pregătirilor pentru campania de primăvară La Cooperativa agri­colă de producţie din Porumbenii Mari pregă­tirile în vederea desfă­şurării în cele mai bu­ne condiţii a tuturor lu­crărilor din campania agricolă de primăvară cîştigă în intensitate pe măsură ce avansăm in noul an. In prim-plan se situează, desigur, transportul în cîmp a îngrăşămintelor natura­le, capitol la care rea­lizările se cifrează pînă acum la 45 ha fertiliza­te şi aproape 2000 tone îngrăşăminte transpor­tate. Preşedintele unită­ţii, tovarăşul Sándor Samoilă, ne spunea că s-a stabilit program zil­nic pentru fiecare din cele 32 atelaje reparti­zate la această acţiune, aşa că pînă la despri­­măvărare se vor fertili­za încă cel puţin 50 ha. De subliniat, totuşi, că în perioada care a tre­cut din această lună realizările la transpor­tul îngrăşămintelor sunt, deocamdată, sub grafi­cele stabilite, de unde necesitatea de a acce­lera ritmul pentru a se ■putea realiza şi chiar depăşi ceea ce s-a sta­bilit. Tot în această perioa­dă se pun la punct şi ultimele amănunte pri­vind organizarea for­maţiilor de lucru, defi­­nitivindu-se componen­ţa acestora. Intrucît u­­nitatea din Porumbenii Mari are, pentru anul 1986, obiective de inves­tiţii deosebit de impor­tante, dintre care notăm modernizarea fermei de la Porumbenii Mici şi specializarea ei în pro­ducţia de lapte, a fost înfiinţată o formaţie specială care va acţiona în domeniul investiţi­ilor. O atenţie deosebită se acordă pregătirii cores­punzătoare a forţei de muncă, ridicării pregă­tirii politice şi profesio­nale a celor ce muncesc în cadrul unităţii. Au fost organizate nu mai puţin de şase cercuri a­­grozootehnice de masă, în care a fost cuprinsă, practic, întreaga forţă de muncă activă a uni­tăţii. Lecţiile ţinute pî­nă acum au dovedit a­­tît participarea activă a cursanţilor, ceea ce a dus la dezbateri active, cît şi preocuparea con­siliului de conducere a unităţii pentru întruni­rea tuturor condiţiilor necesare desfăşurării în condiţii optime a activi­tăţii cercurilor. Cu toate că lanurile de grîu „dorm“ sub u­n strat de zăpadă, starea de vegetaţie a culturilor este urmărită cu deose­bită atenţie pentru a se putea interveni ime­diat ce va fi nevoie, fie prin distrugerea crustei, pentru a asigura acce­sul aerului la plante, fie prin fertilizarea cu îngrășăminte chimice, îndeosebi la culturile slăbite. Ştefan DANCIU Aspect de m­uncă în secția forjă a I.O.S.F. Cristuru Secuiesc.

Next