Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1987 (Anul 20, nr. 5314-5387)
1987-01-15 / nr. 5323
Anul XX., Nr. 5323 4 pagini 50 bani SCRISOAREA tovarăşei Elena Ceauşescu adresata celor care i-au trimis mesaje şi telegrame de felicitare cu prilejul aniversarii zilei de naştere Tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, i-au fost trimise, cu prilejul aniversării zilei de navere şi a îndelungatei sale activităţi revoluţionare, un mare număr de mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare. Dînd expresie gîndurilor şi sentimentelor lor de aleasă stimă şi preţuire, muncitorii, ţăranii cooperatori, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, cadrele didactice, activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, revoluţionare au adus un vibrant omagiu to v a r ă ş e i Elena Ceauşescu şi i-au adresat, din toată, inima. „Doresc să mulţumesc călduros organizaţiilor de partid, ministerelor, instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, oamenilor muncii din întreprinderi industriale şi unităţi agricole, dininstitute de cercetare ştiinţifică şi proiectare, din învăţămînt, cultură şi artă, tuturor celor care mi-au adresat felicitări şi urări cu prilejul aniversării zilei de naştere. Apreciez aceste manifestări ca o expresie a sentimentelor de profundă încredere şi ataşament pe care oamenii muncii, întregul popor le nutresc pentru eroicul şi gloriosul nostru partid comunist — forţa politică conducătoare a întregii naţiuni — în rîndurile căruia am militat din cei mai tineri ani ai vieţii şi pe care îl voi sluji, întotdeauna, cu întreaga mea fiinţă. Voi acţiona cu toată energia, şi în viitor, pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului de dezvoltare economică şi calde urări de sănătate, viaţă îndelungată, fericire şi putere de muncă, de noi şi tot mai mari realizări în activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşoară în conducerea partidului şi statului, pentru progresul şi înflorirea României socialiste. Tuturor celor care iau transmis mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare, tovarăşa Elena Ceauşescu le-a adresat următoarea scrisoare de mulţumire socială a ţării, pentru progresul continuu al ştiinţei şi culturii, pentru împlinirea aspiraţiilor supreme ale poporului român, pentru triumful cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii între toate naţiunile lumii. Adresez, din toată inima, tuturor celor care mi-au transmis felicitări, cele mai calde urări de sănătate şi fericire, de satisfacţii şi împliniri tot mai bogate in muncă şi în viaţă. Urez întregului nostru popor succese şi realizări tot mai mari în activitatea consacrată înfăptuirii prevederilor planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a istoricelor hotăriri ale Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, care vor asigura ridicarea pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie a României socialiste?. ELENA CEAUŞESCU PROLETARI DIN TOATE TAffilR, UNITI VA I Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ----------------------------------------------------------------a JOI, 15 ianuarie 1987 Soarele răsare : 7,49 Soarele apune : 17,01 Zile trecute : 15 Zile rămase : 350 . ____________ Sesiuni ale consiliilor populare Se impune un nou stil de muncă în activitatea deputaţilor Prin conţinutul lor materialele supuse dezbaterii şi aprobării sesiunii Consiliului popular orăşenesc Bălan, luările de cuvînt, au dovedit responsabilitatea cu care deputaţii, factorii de răspundere din conducerea oraşului, locuitorii acestei aşezări caută să elimine neajunsurile, neîmplinirile care s-au manifestat în activitatea desfăşurată în anul trecut, să îndeplinească integral obiectivele planului în profil teritorial, reieşite din documentele celui de-al XIII-lea Congres al partidului, din hotărârile celui de-al lulea Congres al consiliilor populare. LA BĂLAN în sesiune s-au evidenţiat realizările anului 1986, şi anume faptul că valoarea producţiei marfă industrială la nivelul oraşului Bălan a fost depăşită cu 2 la sută, ceea ce a permis şi obţinerea unei însemnate producţii fizice peste plan — 205 tone cupru în concentrate, 2175 tone pirită şi alte produse —, precum şi că volumul prestărilor de servicii către populaţie a fost şi el depăşit cu 386 la sută.* Dar, în acelaşi timp, nu s-a trecut nici peste unele neîmpliniri. Atît din materialele prezentate, cît şi din discuţiile purtate, a reieşit că la nivelul oraşului, cu toate că (Continuare in pag, o 3-a) Anton BORŞ Vedere din zona centrală a municipiului Miercurea-Ciuc în pag. a 3-a Actualitatea dhicheta. Cum se înfăptuiesc programele de creştere mai adacţie accentuată a productivităţii muncii ? Cu toate că în anul trecut planul de creştere a productivităţii muncii a fost realizat în procent de 97,7, faţă de anul precedent se obţinuse o creştere de 23,76 la sută a productivităţii muncii, cifră oglindind eforturile depuse de oamenii muncii din întreprinderea noastră în această direcţie. Nerealizarea în întregime a planului se datorează neîndeplinirii integrale a planului de măsuri vizînd creşterea productivităţii muncii, două măsuri nerealizate în anul trecut urmînd a fi realizate cu prioritate în acest an. Pentru a ne îndeplini importanta sarcină de creştere accentuată a productivităţii muncii în acest an, specialiştii, cu sprijinul tuturor oamenilor muncii, au revăzut programul întocmit în acest scop, acordînd atenţie deosebită măsurilor susceptibile să conducă mai repede la îndeplinirea programului. Printre măsurile de ordin organizatoric, aplicate deja parţial, se află montarea unei macaralecapră la depozitul de laminate, în vederea uşurării şi creşterii operativităţii manipulării lor, precum şi concentrarea utilajelor de debitare a metalelor într-un atelier central, evitîndu-se transporturile încrucişate. Finalizarea atelierului central de debitare, precum şi poliservirea unor utilaje aici, unde vor munci puţini oameni, va determina o creştere a productivităţii muncii la această activitate. Pentru evitarea unor stagnări în procesul productiv se va înfiinţa un atelier pentru confecţionarea tablourilor electrice, dotat cu aparatura şi utilajele adecvate. Numeroasele maşini-unelte din diferitele ateliere vor fi îngrijite zilnic de cei ce le mînuiesc, respectîndu-se întocmai programul de întreţineri şi reparaţii, pentru ca gradul de utilizare să crească cu aproximativ 0,4 la sută faţă de anul trecut. La unele utilaje, cum sînt cele de danturat, se va extinde poliservirea, un muncitor supraveghind funcţionarea a 5 maşini-unelte. La toate locurile de muncă vor fi reexaminate normele, acţionîndu-se pentrucontinua lor îmbunătăţire. Importante rezerve deţinem şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea folosirii timpului de lucru, atît în privinţa utilizării complete a orelor de muncă în întreprindere, cît şi în direcţia diminuării învoirilor şi a eliminării absenţelor nemotivate. Acţiunea de reducere a personalului indirect productiv va continua şi în acest an, alte 30 persoane fiind redistribuite în producţie; în acelaşi timp vom acorda atenţie organizării unor cursuri de creştere a calificării muncitorilor. (Continuare in pag. a 3-a) Ing. CSATA Ernest, directorul I.U.P.S. Gheorgheni Azi: I.U.P.S. Gheorgheni Acest tînăr voievod... Nu va fi, în veci, floare de tei mai fină şi mai stăpînită de miracol decit parfumul poeziei eminesciene ... ,, Dureros de dulce“, lemnul de tei, cu inimă alcătuită din miresme, ne înfioară o tinereţe fără sfîrşit... Parfum trimis în adiere de cornul sufletului... Parfum etern ! Dacă voievozii pictaţi cu uluire pe fresce se pot ghici cu privirile, dacă auzim undeva, intr-o tăinuită ocniţă, oftatul vreunei tragice domniţe, dacă ne aducem aminte de unda serii din copilărie , pentru că rechemăm în noi ceea ce poporul a trăit şi a suferit ca să-l înalţe pe POET. Pe Eminescu noi îl pipăim cu privirile: — voievod al poeziei româneşti şi-al tuturor simţămintelor noastre de grai, putea-vom a nu-l urma în oracolul destinului său ? Aş vrea să cred că senzaţia de idee şi ideea de suflet şi de auz au unit pe vedet limba română şi i-au dat aura nepieritoare a statuilor inconfundabile prin Eminescu! Căci orice limbă îşi merită statuia sa, pe măsura capacităţii sale de reordonare a universului. Eminescu e cel dinţii care a ridicat fără seamăn statuia limbii române. Şi ne-a arătat că nici o împărăţie nu poate plăti cît mintea unui poet. Pe fresca ideală a însuşi poporului nostru stă şi va sta zugrăvit, în blîndeţe şi visătorie, acest tînăr voievod ce răsare din departe şi luminează flamura neamului românesc. Simion DASCALU