Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1993 (Anul 5, nr. 679-728)

1993-01-15 / nr. 686

Anul V., Nr. 686. Da ! Avem şi unităţi care exportă de 12 ori mai mult ca în 1989! Angajaţii Societăţii Comerciale „Hamerock— S.A.“ Miercurea-Ciuc, (fostul IPICCF Harghita) continuă să-şi onoreze firma aşa cum ne obiş­nuiseră ani şi ani de zi­le. Iată că şi anul de curînd încheiat s-a fi­nalizat aici cu un profit de peste 100 milioane lei (la o scădere între ce bani mai trebuie să in­tre în bugetul societăţii şi ce ar mai fi de plă­tit, diferenţa, de circa 150 milioane de lei — este tot în avantajul Hamerock-ului !) Iată cum, această societate mixtă româno-germană, dovedeşte că şi într-o economie de piaţă, pre­cară, aşa cum e în Ro­mânia, se poate face producţie competitivă. 1993. Este anul de mari încercări pentru lucrătorii acestei socie­tăţi mixte. Ei şi-au pro­pus, împreună cu parte­­nerul german, să treacă masiv la înnoirea pro­ducţiei, la retehnologi­­zări, la asimilări de pro­duse competiti­ve pe plan mondial. După cî­­te ne spunea directorul societăţii, d-l ing. Pe­ter Ştefan, rezultatele nu se vor lăsa aşteptate. Hamerock-ul dispune de un colectiv bun, de spe­cialişti de înaltă califi­care, iar firma germană este de un mare şi real folos. Dovada d In anul 1992, cu sprijinul aces­teia, societatea a livrat de 12 ori mai multe pro­duse, respectiv utilaje (Cont. în pag. a 2-a) ANTON BORȘ Delegaţie parla­mentari In perioada 14—16 ia­nuarie judeţul Harghita este vizitat de o delega­ţie parlamentară, alcă­tuită în principal din deputaţi ai Frontului Salvării Naţionale. Ieri, delegaţia a avut întîlniri la Prefectură şi convor­biri cu reprezentanţi ai partidelor politice ; as­tăzi are loc o întîlnire cu agenţi economici organi­zată de Camera de co­merţ şi industrie, iar mîine o întilnire cu pri­­ţ marii din zona Topliţei. Tot astăzi, la ora 14:00, în sala de şedinţe a Pre­fecturii are loc o confe­rinţă de presă, la care sunt invitaţi toţi repre­zentanţii mass-media din județ. EMI­NESC Eminescu, floare de cireş înnobilînd ramura in fiecare ianuarie, codru verde şi răcoritor sub bolţile căruia ne plimbăm melancoliile, tei şi salcim aromitor sub care ne murmurăm dragostile. Eminescu, inimă sub armura lui Mircea cel Bătrin, Mare întinsă şi necuprinsă pe care ne legănăm visele — corăbii ple­cate fără întoarcere, precum norii lungi pe şisuri. Eminescu, făuritor de vorbe scumpe, şlefuite ca nişte nestemate şi prinse în coroana poeziei române, cule­gător norocos şi rodnic de înţelepciune populară, coborîtor adine in râu ocinile de mir ale neamului, înviind legendare stafii alergind călări pe cărările de lună. Eminescu, chin al creaţiei şi al naşterii cuvintului ce exprimă adevărul, întru­chiparea iubirilor nefericite şi al zădarniciei acestei trecătoare lumi. Să des­chidem astăzi tainiţa sufletului, unde îl păstrăm, şi să ne sfinţim de El, ca să putem deveni şi mai noi înşine întru ceea ce iubim mai mult şi mai mult :­ limba românească şi pămîntul care a rodit-o. - IULIU CONDRAT MARŢI, 19 IANUARIE, LA MIERCUREA-CIUC: SPECTACOL EXTRAORDINAR CU VETA BIRIŞ, NICOLAE FURDUI IANCU, DINU IANCU SALAJAN, ION CON­EA Aşadar din nou, la Miercurea-Ciuc, într-un spec­tacol extraordinar, vor evolua cunoscuţii interpreţi de muzică populară românească: Veta Biriş, Ni­cola­e Fur­­dui Iancu, Dinu Iancu Sălăjan, Ion Conea acompaniaţi de apreciatul Grup instrumental „Crai Nou“ din Alba Iu­lia. Spectacolele vor avea loc MARŢI, 19 ian. de la orele 16 şi 19, pe scena Casei de cultură a sindicate­lor din Miercurea-Ciuc. Deşi pînă la ora cinci aşter­­nem pe hirtie această veste, prin Miercurea-Ciuc nu am văzut nici măcar un afiş care să anunţe specta­colul, nutrim speranţa că ştirea noastră se va răs­­pîndi cu repeziciune. Căci spectacolele — şi acesta nu-i unul oarecare — se... întreţin cu spectatori! PROGRAMUL TV IN PAGINA A 2-A ­­­ncepînd de azi, timp de trei zile, la ■ Braşov se va desfăşura al III-lea Con­­gres al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Fidel principiului informativ, zia­rul nostru îşi propune să reflecte aspecte le­gate de lucrările congresului, fireşte şi cu a­­doptarea poziţiei de principiu faţă de conţi­nutul acestora, poziţie ce decurge în mod fi­resc din credinţa sinceră şi nestrămutată că trăim într-un stat naţional, unitar, indivizibil şi independent, stat suveran — ROMÂNIA. Plecînd de la premisa că democraţia înseamnă şi o dezbatere de idei, deci, implicit, pluralismul acestora — cu respectarea neabă­tută însă a principiilor mai sus enunţate —, ne exprimăm speranţa că la actualul Congres al UDMR va birui raţiunea şi dorinţa de a contribui efectiv la efortul tuturor în­dreptat spre propăşirea ţării. Este o dorinţă legitimă în aceste împrejurări deloc uşoare, cînd e nevoie ca eforturile să fie orientate spre înţelegere şi progres, şi nicidecum spre urmărirea unor cauze lipsite de viitor. Tocmai în această perspectivă de biruinţă a raţiunii, urăm lucrărilor Congresului al lll-lea al UDMR deplin succes ! Biserica „ Sf. Nicolae“ din Rodopia Samuel Clain atestă existenţa d­in satul Bodo­­gaia — aparţinător co­munei Secuieni — a unei vechi biserici din lemn, fapt consemnat şi în conscripţia lui Petru Pavel Aron din 1750, care apreciază numărul credincioşilor la 300 su­flete. O comunitate ro­mână ortodoxă remarca­bilă înregistrează aici şi conscripţia generalului Bukow. Vechimea bisericii din Bodogaia e atestată şi de inscripţia în limba română de pe clopotul cel mic datată 1782, clopot ce a fost dus, du­pă unire, la biserica din Porumbenii Mari, cel mare fiind transferat bisericii din Uilac, în anul 1853. Forma bisericii este dreptunghiulară, cu alta­rul nedecosat, poligonul cu trei laturi. Clopotni­ţa, cu coif, a fost adău­gată mai tâziu în partea de vest. In 1862 a fost adusă aici, de la Cristuru Se­cuiesc, pentru greco-ca­­tolici, biserica „Adormi-Monumsrţte- I© istoric© — o aver© a ţârii, a neamului rea Maicii Domnului“, aceasta întrucît in urma deznaţionalizării români­­lor numărul acestora a scăzut foarte mult, ne­­maiputînd susţine o biserică proprie. Din păcate, azi, la Bo­dogaia nu mai există nici această din urmă, biserică, iar cea orto­doxă a fost devastată în 1940 de horthyst­, abia acum executîndu-se luc­rările de restaurare. Ori­cum, vechimea bisericii — aducind dovezi ale dăinuirii românismului pe aceste meleaguri, cit și structura sa arhi­­techtonică o îndrituiesc, a face parte din rîndul monumentelor istorice. Pe lingă biserica din Bodogaia a existat şi o şcoală, în acest sens a­­ducînd mărturie un do­cument din 1788 care consemnează că aici „pe eclejie, pe al doilea fun­daş au şezut dascălul Constandin". Actualmente localita­tea este în întregime secuizată. Prof. M. FIUMON­ ES ­­h te vrem! - Spun cadrele didactice !­ar eu vă vreau pe voi! - Răspunde domnul Iren Duşa Miercuri, în biroul directorial­­ al Liceului „Octavian Goga“, du­pă ce a fost re­fuzat accesul presei la şedinţa sau întrunirea, sau consfătuirea, sau cum vreţi să-i ziceţi în care se continua acţiu­nea de elucidare a stării conflictuale de la aceas­tă şcoală, am avut im­presia că domnul Teofil Vultur, inspector în mi­nister, are ca misiune şi analiza ziarului „Adevă­rul Harghitei“, asaltîn­­du-mă cu întrebări scurte şi repezi. Că de ce am publicat aia, că de ce cealaltă. Am făcut faţă cum am putut acestui c­­salt, lămurind mai toate problemele, precizînd a­­cum încă o dată că tex­tul referitor la afacere publicat în ziarul din a­­cea zi este interogativ şi nu enunţiativ, aşa că nu aveam cum să dezinfor­măm opinia publică. Din această năvală a dom­nului inspector, precum oştile turceşti în mlaşti­nă, a reieşit foarte clar un lucru — şi anume că dumnealui a venit la Miercurea-Ciuc ca avo­cat al domnului Duşa. întotdeauna cînd se interzice accesul presei înseamnă că este ceva de ascuns. Oare ce o fi în acest caz ? Şi mai ales cine are interes sa ascundă ? In orice caz nu organizaţia sindicală, din partea căreia am primit chiar o invitaţie, in fine, vom afla şi vom informa opinia publică cum ne cere profesia. Aşa cum am aflat deja că la o întîlnire cu pă­rinţii unul din ministe­riabili m-a acuzat de lipsă de obiectivitate, textul în care domnul Grecu îşi expune nemul­ţumirile vis-a-vis de conducerea liceului apă­­rînd în presă datorită faptului că domnul pro­fesor mi-ar fi cununat o fată. Eu ce să zic ? Soi­­mi trăiască şi fata şi gi­nerele şi cumătrul, însă este clar că puteam foarte simpli să pun un coleg să semneze acel text sau chiar pe Grecu, însă mi s-a părut un (Cont. în pag a 3-a) lUUU CONDRAT

Next