Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1993 (Anul 5, nr. 679-728)
1993-01-15 / nr. 686
Anul V., Nr. 686. Da ! Avem şi unităţi care exportă de 12 ori mai mult ca în 1989! Angajaţii Societăţii Comerciale „Hamerock— S.A.“ Miercurea-Ciuc, (fostul IPICCF Harghita) continuă să-şi onoreze firma aşa cum ne obişnuiseră ani şi ani de zile. Iată că şi anul de curînd încheiat s-a finalizat aici cu un profit de peste 100 milioane lei (la o scădere între ce bani mai trebuie să intre în bugetul societăţii şi ce ar mai fi de plătit, diferenţa, de circa 150 milioane de lei — este tot în avantajul Hamerock-ului !) Iată cum, această societate mixtă româno-germană, dovedeşte că şi într-o economie de piaţă, precară, aşa cum e în România, se poate face producţie competitivă. 1993. Este anul de mari încercări pentru lucrătorii acestei societăţi mixte. Ei şi-au propus, împreună cu partenerul german, să treacă masiv la înnoirea producţiei, la retehnologizări, la asimilări de produse competitive pe plan mondial. După cîte ne spunea directorul societăţii, d-l ing. Peter Ştefan, rezultatele nu se vor lăsa aşteptate. Hamerock-ul dispune de un colectiv bun, de specialişti de înaltă calificare, iar firma germană este de un mare şi real folos. Dovada d In anul 1992, cu sprijinul acesteia, societatea a livrat de 12 ori mai multe produse, respectiv utilaje (Cont. în pag. a 2-a) ANTON BORȘ Delegaţie parlamentari In perioada 14—16 ianuarie judeţul Harghita este vizitat de o delegaţie parlamentară, alcătuită în principal din deputaţi ai Frontului Salvării Naţionale. Ieri, delegaţia a avut întîlniri la Prefectură şi convorbiri cu reprezentanţi ai partidelor politice ; astăzi are loc o întîlnire cu agenţi economici organizată de Camera de comerţ şi industrie, iar mîine o întilnire cu priţ marii din zona Topliţei. Tot astăzi, la ora 14:00, în sala de şedinţe a Prefecturii are loc o conferinţă de presă, la care sunt invitaţi toţi reprezentanţii mass-media din județ. EMINESC Eminescu, floare de cireş înnobilînd ramura in fiecare ianuarie, codru verde şi răcoritor sub bolţile căruia ne plimbăm melancoliile, tei şi salcim aromitor sub care ne murmurăm dragostile. Eminescu, inimă sub armura lui Mircea cel Bătrin, Mare întinsă şi necuprinsă pe care ne legănăm visele — corăbii plecate fără întoarcere, precum norii lungi pe şisuri. Eminescu, făuritor de vorbe scumpe, şlefuite ca nişte nestemate şi prinse în coroana poeziei române, culegător norocos şi rodnic de înţelepciune populară, coborîtor adine in râu ocinile de mir ale neamului, înviind legendare stafii alergind călări pe cărările de lună. Eminescu, chin al creaţiei şi al naşterii cuvintului ce exprimă adevărul, întruchiparea iubirilor nefericite şi al zădarniciei acestei trecătoare lumi. Să deschidem astăzi tainiţa sufletului, unde îl păstrăm, şi să ne sfinţim de El, ca să putem deveni şi mai noi înşine întru ceea ce iubim mai mult şi mai mult : limba românească şi pămîntul care a rodit-o. - IULIU CONDRAT MARŢI, 19 IANUARIE, LA MIERCUREA-CIUC: SPECTACOL EXTRAORDINAR CU VETA BIRIŞ, NICOLAE FURDUI IANCU, DINU IANCU SALAJAN, ION CONEA Aşadar din nou, la Miercurea-Ciuc, într-un spectacol extraordinar, vor evolua cunoscuţii interpreţi de muzică populară românească: Veta Biriş, Nicolae Furdui Iancu, Dinu Iancu Sălăjan, Ion Conea acompaniaţi de apreciatul Grup instrumental „Crai Nou“ din Alba Iulia. Spectacolele vor avea loc MARŢI, 19 ian. de la orele 16 şi 19, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Miercurea-Ciuc. Deşi pînă la ora cinci aşternem pe hirtie această veste, prin Miercurea-Ciuc nu am văzut nici măcar un afiş care să anunţe spectacolul, nutrim speranţa că ştirea noastră se va răspîndi cu repeziciune. Căci spectacolele — şi acesta nu-i unul oarecare — se... întreţin cu spectatori! PROGRAMUL TV IN PAGINA A 2-A ncepînd de azi, timp de trei zile, la ■ Braşov se va desfăşura al III-lea Congres al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Fidel principiului informativ, ziarul nostru îşi propune să reflecte aspecte legate de lucrările congresului, fireşte şi cu adoptarea poziţiei de principiu faţă de conţinutul acestora, poziţie ce decurge în mod firesc din credinţa sinceră şi nestrămutată că trăim într-un stat naţional, unitar, indivizibil şi independent, stat suveran — ROMÂNIA. Plecînd de la premisa că democraţia înseamnă şi o dezbatere de idei, deci, implicit, pluralismul acestora — cu respectarea neabătută însă a principiilor mai sus enunţate —, ne exprimăm speranţa că la actualul Congres al UDMR va birui raţiunea şi dorinţa de a contribui efectiv la efortul tuturor îndreptat spre propăşirea ţării. Este o dorinţă legitimă în aceste împrejurări deloc uşoare, cînd e nevoie ca eforturile să fie orientate spre înţelegere şi progres, şi nicidecum spre urmărirea unor cauze lipsite de viitor. Tocmai în această perspectivă de biruinţă a raţiunii, urăm lucrărilor Congresului al lll-lea al UDMR deplin succes ! Biserica „ Sf. Nicolae“ din Rodopia Samuel Clain atestă existenţa din satul Bodogaia — aparţinător comunei Secuieni — a unei vechi biserici din lemn, fapt consemnat şi în conscripţia lui Petru Pavel Aron din 1750, care apreciază numărul credincioşilor la 300 suflete. O comunitate română ortodoxă remarcabilă înregistrează aici şi conscripţia generalului Bukow. Vechimea bisericii din Bodogaia e atestată şi de inscripţia în limba română de pe clopotul cel mic datată 1782, clopot ce a fost dus, după unire, la biserica din Porumbenii Mari, cel mare fiind transferat bisericii din Uilac, în anul 1853. Forma bisericii este dreptunghiulară, cu altarul nedecosat, poligonul cu trei laturi. Clopotniţa, cu coif, a fost adăugată mai tâziu în partea de vest. In 1862 a fost adusă aici, de la Cristuru Secuiesc, pentru greco-catolici, biserica „Adormi-Monumsrţte- I© istoric© — o aver© a ţârii, a neamului rea Maicii Domnului“, aceasta întrucît in urma deznaţionalizării românilor numărul acestora a scăzut foarte mult, nemaiputînd susţine o biserică proprie. Din păcate, azi, la Bodogaia nu mai există nici această din urmă, biserică, iar cea ortodoxă a fost devastată în 1940 de horthyst, abia acum executîndu-se lucrările de restaurare. Oricum, vechimea bisericii — aducind dovezi ale dăinuirii românismului pe aceste meleaguri, cit și structura sa arhitechtonică o îndrituiesc, a face parte din rîndul monumentelor istorice. Pe lingă biserica din Bodogaia a existat şi o şcoală, în acest sens aducînd mărturie un document din 1788 care consemnează că aici „pe eclejie, pe al doilea fundaş au şezut dascălul Constandin". Actualmente localitatea este în întregime secuizată. Prof. M. FIUMON ES h te vrem! - Spun cadrele didactice !ar eu vă vreau pe voi! - Răspunde domnul Iren Duşa Miercuri, în biroul directorial al Liceului „Octavian Goga“, după ce a fost refuzat accesul presei la şedinţa sau întrunirea, sau consfătuirea, sau cum vreţi să-i ziceţi în care se continua acţiunea de elucidare a stării conflictuale de la această şcoală, am avut impresia că domnul Teofil Vultur, inspector în minister, are ca misiune şi analiza ziarului „Adevărul Harghitei“, asaltîndu-mă cu întrebări scurte şi repezi. Că de ce am publicat aia, că de ce cealaltă. Am făcut faţă cum am putut acestui csalt, lămurind mai toate problemele, precizînd acum încă o dată că textul referitor la afacere publicat în ziarul din acea zi este interogativ şi nu enunţiativ, aşa că nu aveam cum să dezinformăm opinia publică. Din această năvală a domnului inspector, precum oştile turceşti în mlaştină, a reieşit foarte clar un lucru — şi anume că dumnealui a venit la Miercurea-Ciuc ca avocat al domnului Duşa. întotdeauna cînd se interzice accesul presei înseamnă că este ceva de ascuns. Oare ce o fi în acest caz ? Şi mai ales cine are interes sa ascundă ? In orice caz nu organizaţia sindicală, din partea căreia am primit chiar o invitaţie, in fine, vom afla şi vom informa opinia publică cum ne cere profesia. Aşa cum am aflat deja că la o întîlnire cu părinţii unul din ministeriabili m-a acuzat de lipsă de obiectivitate, textul în care domnul Grecu îşi expune nemulţumirile vis-a-vis de conducerea liceului apărînd în presă datorită faptului că domnul profesor mi-ar fi cununat o fată. Eu ce să zic ? Soimi trăiască şi fata şi ginerele şi cumătrul, însă este clar că puteam foarte simpli să pun un coleg să semneze acel text sau chiar pe Grecu, însă mi s-a părut un (Cont. în pag a 3-a) lUUU CONDRAT