Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1994 (Anul 6, nr. 1039-1089)

1994-10-04 / nr. 1039

r Anul VI., Nr. 1039 OASPEŢI DE SEAMĂ IN DIALOG CU „ADEVĂRUL HARGHITEI“ De la Quito la Miercurea-Ciuc Printre mulţii demnitari prezenţi la festivităţile de instalare a P.S. Ioan Selejan de la Miercurea-Ciuc s-a aflat şi d-l ION VASILE, AMBASADORUL TARII NOASTRE IN ECUADOR. Am profitat de un mo­ment de relacire pentru a înfiripa un dialog cu oas­petele harghitenilor . — Doar de câteva zile m-am întors de la Qui­to,­­ capitala Ecuadorului. De fapt sunt în conce­diu de odihnă. Aflându­­mă acasâ­ la Buzău, ins­tantaneu m-am alăturat delegaţiei Buzăului, so­sită la Miercurea-Ciuc, cu ocazia festivităţilor instalării celui dintâi Episcop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei.­­—Cum s-a văzut din .. . America de Sud săr­bătoarea de suflet a românilor din Covasna şi Harghita ? — Am participat azi, 25 septembrie 1994 la cea mai fericită întâm­plare. Bucuria este cu atât mai mare cu cât in cele două zile, cât m-am aflat în judeţul Harghi­ta, am avut posibilita­tea să aflu şi despre multele probleme ale românilor doj pe plaiuri­le covasnene şi harghi­­tene. Prin ceea ce sa săvârşit azi, s-a făcut un act de dreptate. Un act de dreptate pent­ru Biserica Ortodoxă din ţara noastră, pentru mi­ile de credincioşi orto­docşi din cele două ju­deţe transilvănene. Am trăit, alături de miile de participanţi la festivită­ţile din capitala judeţu­lui Harghita, clipe înăl­ţătoare. Am văzut oa­meni fericiţi, dornici să rămână în vatrăă străbu­nă românească, care-i Covasna şi Harghita, în credinţa strămoşească, cea ortodoxă. Noua E­­piscopie oferă credincio­şilor ortodocşi din cele două judeţe din inima ţării un dram de speran­­ţă în menţinerea identi­tăţii celor care au avut atât de suferit. Ca fost parlamentar am avut posibilitatea să cunosc, prin Raportul Covasna — Harghita, nenumăra­tele probleme ce s-au ivit după 1989 pe acest pământ românesc. Sunt fericit că am fost mar­tor ocular la un aseme­nea eveniment istoric, cum a fost cel de aici, de la Miercurea-Ciuc. S-a împlinit, prin înfiin­ţarea acestei episcopii, un vis vechi al români­lor ortodocşi din Covas­na şi Harghita. Era ne­voie acută de un aseme­nea ierarh, cum este P­r. Ioan Selejan, care să fie sensibil la toate pro­blemele cu care se con­fruntă românii acestor locuri.­ Prin această ex­traordinară lucrare, Dum­nezeu a făcut lumină şi î n această inimă de ţa­ră. Biserica Ortodoxă Română constituie o a­­devărată Biserică Naţio­nală, şi ea, prin Episco­pia Covasnei şi Har­ghitei, trebuie să fie o MAMA BUNĂ pentru toţi credincioşii ortodocşi din cele două judeţe. Cu aceste gânduri şi simţă­minte am fost prezent la mareal sărbătoare creştinească şi ortodoxă de la Miercurea-Ciuc. Consemnare de GHEORGHE CHIPER imediat în stânga d-lui Ioan Solcanu. In ideea de a veni TN­­RUM­UL PRODUCA­­ORILOR AGRICOLI, c­­um in perioada de­oamnă când se adună recolta acestui an Şi se fundamentează recolta a­nului următor, Direcţia agricolă judeţeană a considerat util a face publice şi prin presă ,câteva din avantajele conferite, de cadrul le­gal, tuturor celor inie- E rost de bani t­ resaţi de soarta produc­ţiei agricole şi nu în ul­timul rând de soarta lor. Noi am dat curs invi-­­ taţi­ei şi am consemnat, sintetizând aproape to­tul in expresia din titlu. Dar cum atât nu este de ajuns, iată şi amă­nuntele . (Conf. In pag. a 3-a) ŞTEFANA DRAGHICI MARTH, 4 OCTOMBRIE în pag. a 2-a.S­P­O­R­T V­a­n stn­als­f Prețul — 29 lei abonamentul, 40 lei/vânzare liberi Sub semnul Întrebării l­ a începerea furnizării încălzirii, în cartie­rele şi blocurile din Miercurea-Ciuc care au datorii mari faţă de GOSCOM R.A. este sub semnul întrebării, dacă până la 01 octombrie a.c. aceste datorii nu vor fi lichidate Programul de revizii şi reparaţii a GOSCOM R.A. Miercurea-Ciuc pentru pregătirea sezo­nului de iarnă 1994— 1995 a fost întocmit­ în­că în iarna trecută. O­­dată cu ieşirea din iar­nă s-a trecut imediat la reparaţii, respectiv la eliminarea deficien­ţelor constatate in ani­ precedenţi. Ca volum, lucrările prevăzute în acest an, au crescut fa­ţă de anii precedenţi, de circa 2—3 ori, fiind nevoie, printre altele, de sch­ibarea a 398 de demenţi de cazane de diferite tipuri, ceea ce înseamnă schimba­rea completă a 16 caza­ne • revizuirea a 14 cazane • schimbarea a 2.535 ml conducte din termocentrale (încălzire şi apă caldă) • schim­barea a 1.100 ml con­ducte de alimentare cu apă • schimbarea a 258 ml conducte de canali­zare • lucrări de repa­raţii la structurile de rezistenţă la unele clă­diri şi redarea aspectu­lui estetic — interior şi exterior — al acestora. De asemenea, s-a mai preconizat — din fon­dul de dezvoltare a re­giei l • reînnoirea parcului de auto­specia­le • dotarea secţiei de apă cu utilaje speciale de spart şi tăiat beton • procurarea de pom­pe şi contoare de apă • finalizarea moderni­zării centralei termice IV. Acum, în prag de iar­nă, lucrările de revizii şi reparaţii la centra­lele termice din muni­{Cont In pag a 3 a) AURELIA ILUŢ STIMAŢI CITITORI De la 1 octombrie, preţul unui exemplar al ziaru­lui nostru este 29 lei la abonament şi 40 lei la vânzare liberă. Abonamentul pe o lună costă 500 lei, iar pe trimestru 1.500 Iei. Făcându-vă un abonament trimestrial — prin diferenţa de preţ dintre abonament şi vânzarea la chioşc — vă asiguraţi, practic, primirea gratuită a numerelor pe o lună ! MONOCULTURALITATEA AGRESIVĂ IN CONFERINŢA DE PRESĂ A UDMR CIUC DIN 29 SEPTEMBRIE In precedentul articol (30 septembrie) privitor la Declaraţie, UDMR re­feritoare la sărbătoarea ortodoxă din 25 septem­brie ne închipuiam că această mostră de into­leranţă religioasă şi et­nică va fi dezavuată de parlamentarii UDMR, A­­iurea ! Ea a fost îmbră­ţişată şi susţinută la vârf, apoi întărită la Conferinţa de presă a UDMR Ciuc de joi, 29­­septembrie, ceea ce do­vedeşte cât de naivi sun­tem noi (dar şi parti­dele politice româneşti) sperând că această for­maţiune îşi va părăsi vreodată încrâncenarea, devenind un partener cu care se poate discuta (­şi trăi) omeneşte. S-a insistat, la aceas­tă conferinţă, pe susţine­rea că Declaraţia n-a fost tradusă bine. Avem varianta UDMR şi tre­buie să spunem că noua traducere nu schimbă cu nimic lucrurile : agresi­vitatea, anti­românismul şi antiortodoxismul ei sunt evidente ; ba apar şi sintagme mai dure de­cât în prima variantă, ca de pildă (referitor la puterea executivă): „pre­­zentându-se ca un ocu­pant agresiv, abuzând de putere ..." • O bună dărobă de vreme cei trei reprezen­tanţi ai UDMR Ciuc (domnii Borbély Ernő, Sántha Pál Vilmos şi Hajdú Gábor) s-au com­plăcut în postura de a­­vocaţi fără onorariu al Companiei de turism pentru tineret, deşi d-1 senator Hajdú a recunos­cut că transferul fostu­lui hotel al partidului s-a făcut legal­­ d-1 Sántha « nedumerit de ce transferul s-a făcut fără acordul Primăriei şi Consiliului judeţean, (deşi aceste Instituţii n-au nici o legătură cu problema proprietăţii în acest caz), iar d-1 Bor­bély contestă legalitatea actului. De fapt, d-1 Bor­bély contestă tot, şi pro­babil că asta e princi­pala lui misiune şi de aici încolo. Apoi domnii Borbély şi Sántha au analizat cu măiestrie problema in­vitaţiilor la manifesta­rea din 23 septembrie (cum s-au făcut, cum, cine, când şi cui le-au trimis etc.), lămurindu­­ne pentru mauna la ce-s bune pa­sele pe lumea asta , ca să se o­­cupa de mărunţişuri şi să se vâre în ciorba altuia (ne amintim că aşa fă­cea şi PCR-ul, nici invi­taţiile la propria-ţi nun­tă nu le putea tipări fă­ră indicaţii preţioase). Deoarece pe invitaţie i-a fost scris numele greşit, d-l Borbély a ridicat vo­cea până aproape de strigăt, afirmând că es­te­­ un lucru ruşi­nos să nu se ştie cine este deputat, senator sau preşedinte de par­tid". Insă chiar la res­pectiva conferinţă de presă d-1 Borbély a spus de două ori „Informaţia“ în loc de „Adevărul Har­­ghitei", iar d-1 Hajdú a greşit tot de două ori numele senatorului C.V. Tudor, aşa că postura de vânători de greşeli nu-i prea prinde... Băgarea până In gât In problemele altora a continuat cu graţie, a­­cuzându-se întârzierea cu care au fost trimise Invitaţiile . lată Insă că omologii d-lu! Sántha (vreo cinci preşedinţi de consilii judeţene) au putut ajunge la timp de la sute de kilometri, fă­ră a se simţi jigniţi.. Acelaşi domn Sántha e negru de supărare pen­tru următorul motiv: „...sunt ofensat că am fost invi­tat doar pe dat de 25 septembrie, când am aflat din Program că încă din 24 sosesc în ju­deţ musafirii. Prefectul Judeţului — dar nu şti­u de când prefectul repr­zintă Judeţul — face pri­mirea musafirilor. Aceas­ta deja este umilitor . “ Ce să zici? Să-i explici omului că primirea Pa­triarhilor la Topliţa s-a făcut de o parte «mem­brilor Consiliului Spar­hi­al (între care se nur rft şi prefectul), Ir­re a-a adăugat, norii primarul oraşului f dacft-i explici,­­ ' folosește I Vo pries el (Cont. în pag. a AURELIA M.UT MIHAIL GROZA

Next