Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 1999 (Anul 11, nr. 2081-2142)

1999-01-15 / nr. 2089-2090

Anul XL, Nr. 2089/2090 VINERI/SÂMBĂTĂ, 15/16 IANUARIE 1999 • 8 PAGINI Prețul - 555 lei prin abonament, 1000 lei la vânzare liberă Nici exclusiv politic, nici exclusiv contabil p­ersonal — spre deosebire de mulţi alţii - nu-l consider pe ministrul Radu Berceanu un reformator. Pentru simplul fapt că, după ce dânsul iscăleşte un act, se retrage liniştit şi e înlocuit de d-l Dejeu şi instituţia domniei sale. Acolo unde specialistul poate fi oricând înlocuit cu poliţistul este orice, numai reformă nu. Restructurare în minerit nu e ceea ce face d-l Berceanu, ci ceea ce au făcut nemţii (evident, pe banii publici)în Bazinul Ruhr. Bineînţeles, noi n-avem banii lor, în schimb, am avut timp (un deceniu), pe care l-au consumat politicienii mâncându-se între ei. Problema mineritului nu poate fi privită nici exclusiv politic (cum au făcut FSN şi PDSR), nici exclusiv contabil (cum face CDR şi PD). Contabiliceşte, mineritul produce pierderi, iar o tonă de cărbune de import e mai ieftină. Pare perfect logic să închizi mina şi să imporţi. Calculele macroeconomice s-ar putea însă să-ţi dea un rezultat contrar, închizând minele, îţi trebuie bani pentru: disponibilizaţi (20 de salarii); şomaj; protecţie socială; bani pentru conservare (mult mai mulţi decât se spune: lucrările propriu-zise durează cca 2 ani, la care se adaugă cheltuielile anuale pentru menţinere); valută pentru import. Dar de unde iei valuta, la un deficit al balanţei comerciale de miliarde de dolari? Dintr-o singură sursă: împrumutul, împrumutul pe piaţa externă la ratingul României e cu o dobândă de cca 70 la sută/an. Dacă împrumutul e pe 5-6 ani, suma plătită creşte de 2,5 ori. Făcând totalul pe cinci ani, s-ar putea să constaţi că închiderea te costă mai mult decât subvenţia, plus că te alegi cu câteva zeci de mii de oameni care-ţi creează probleme sociale şi ale căror familii rămân fără soluţie de supravieţuire. La cheltuieli poţi aduna liniştit şi banii cheltuiţi de organele de ordine pentru acţiunile complexe cum e acum cea din Valea Jiului, bani mult mai mulţi decât ne închipuim şi care sunt tot din buget. Ceea ce e perfect de înţeles în acţiunea d-lui Berceanu este că ACUM ne ard la degete aceste sume pierdute în minerit şi trebuie făcut ceva. ACUM, d-lui Berceanu nu i-au rămas prea multe soluţii la îndemână, însă restructurarea mineritului trebuia începută în 1990. (Continuare în pag. a 3-a) MIHAIL GROZA T CONEL a “închis” ochii... Deocamdată! * A­dică, cu promisiuni şi indicaţii din parte tuturor celor implicaţi în escaladarea evenimentelor de la Sucursala Minieră Bălan (nu s-au constituit încă structurile de societate comercială): Guvern, Parlament, Ministerul de resort, Companie, Prefectură, Primărie ş. a. Propuneri, promisiuni şi sfaturi, îndrumări şi circulare, monitoare oficiale, ordonanţe de urgenţă şi nimic concret. Nimic real şi eficient care să arate în mod palpabil soluţionarea situaţiei... F­ără a relua istoria evenimentelor din ultimii ani ce au avut loc la exploatarea din Bălan, vom reaminti, totuşi, câteva demersuri: în decembrie ’98, era de “Sfânta Varvara”, premierul Radu Vasile invitase conducerea colectivă de la S.M. Bălan şi factorii de decizie de la nivel judeţean, la o analiză, la Guvern. N-a fost să fie o întâlnire cu primul ministru pentru că acesta îşi mai programase şi alte întâlniri. Discuţiile purtate cu această ocazie, la nivel de secretari de stat, n-au avut darul de a rezolva situţia. S-a stabilit doar peste exact o lună de zile, în aceleaşi condiţii, o nouă reîntâlnire, tot la Guvern, în acest interval de timp au avut loc evenimentele cunoscute de la Bălan, cu întreruperea furnizării energiei electrice, cu mişcarea de masă a minerilor şi blocarea căilor de comunicaţie, intervenţia organelor de ordine, reconectarea minei la sursa de alimentare cu energie ş. a. A trecut luna şi cei din Bălan s-au prezentat din nou la Guvern cu intenţia de a dezamorsa situaţia creată. Discuţiile s-au purtat şi acum, la acelaşi nivel de reprezentare, dar de data aceasta S.M. Bălan a prezentat un program Totul a rămas aşa cum s-a mai... vorbit­ independent de cel al Companiei MINVEST Deva. Adică, exclusiv cu problemele Bălanului, aşa cum ar fi o nouă organigramă de funcţionare a exploatării, foarte bine stabilită ca număr de personal muncitor, un studiu concret ce prevedea măsurile ce se vor aplica în acest an pentru reducerea cheltuielilor totale la mia de lei producţie până la 3800 lei/1000 lei, numărul de 1950 al oamenilor ce vor rămâne în producţie, producţia pe acest an a 450.000 tone de minereu şi 2700 tone de cupru în concentrat, crearea unui centru de profit care să conducă la reducerea subvenţiilor de la stat etc. Materialul, de fapt un program tehnico-economic, mai de înţeles un proiect de venituri şi cheltuieli pentru anul 1999 care să pregătească rentabilizarea activităţii, a fost respins, iar reprezentanţii S. M. Bălan trimişi acasă pentru însuşirea temelor. Ce a însemnat, de fapt, această respingere, ce s-a motivat față de materialele prezentate? Cică s-ar fi solicitat un program de restructurare care să fi avut în cuprinsul său exclusiv probleme precum: efectivul necesar de oameni pentru crearea centrului de profit, salariile acestui efectiv, alte cheltuieli şi venituri de la acest centru ş. a. Program, care, de fapt, nu fusese cerut iniţial şi care nici nu stă în preocuparea directă a minerilor, ci mai ales în cea a conducerii exploatării. Asta pentru că la Bucureşti se prezentaseră reprezentanţii minerilor, cei ce le reprezintă interesele în toate situaţiile. Dar, totul a fost “pasat” conducerii economico-financiare a S.M. Bălan care acum era obligată să se ocupe de acest centru de profit, de parcă de acesta ar depinde, în exclusivitate, continuarea ori nu a activităţii minei. Reducerea preţului tonei de cupru nu credem că va consta doar în redresarea activităţii cantinei, spre exemplu... Aici, şi acum intervine “bunăvoinţa” CONEL. Furnizorul de energie electrică “uitând” pe moment de datoriile S. M. Bălan, de circa 51 miliarde de lei, furnizează energia electrică la parametrii contractuali iniţial stabiliţi, cu obligaţia ca beneficiarul să-şi achite lunar consumurile realizate. (Continuare în pag. a 5-a) ANTON BORŞ BALANUL O nouă vale a plângerii?! Lupii mănâncă nu numai oi, ci şi câinii din lanţ! Mijloc de ianuarie, pe Valea Bistricioarei, fără ger aspru şi zăpadă mare. Zile destul de blânde, pentru această perioadă a anului, în care gospodarii îşi mai scot oile în grădini, aşa cum a făcut şi LAURA CHEŞA, marţi, 12 ianuarie 1999, din localitatea Corbu, nr. 92, care locuieşte pe Pârâul Brancea. Această bătrânică avea câinii legaţi, oile în grădină, şi ea, ziua în amiaza mare, era în casă, la căldură. Cum am mai arătat, la acea oră, o vecină a auzit câinii lătrând. Ieşind din casă, a văzut oile vecinii speriate, adunate într-un colţ al grădinii. O haită de lupi le-a atacat, înşfăcând o oaie bună pe care au început să o mănânce, chiar în grădina femeii.­Speriindu-se de un om ce trecea prin apropiere, lupii au lăsat oaia, mâncată pe jumătate şi au fugit. Aceasta am auzit-o marţi, la o oră după întâmplare, la Corbu. Vestea ne-a incitat la discuţii despre lupta animalelor sălbatice, mai ales cele de pradă, pentru supravieţuire, în zona Corbului, subsemnatul şi domnii NICOLAE DANCU, primarul comunei şi IOAN ŞTEFAN CRISTINOI, secretarul acestei instituţii. Aceştia mi-au furnizat o informaţie foarte greu de crezut, dar m-am convins că nu e "vânătorească". (Continuare în pag. a 3-a) VASILE COTEA Instanţa se va pronunţa în procesul de calomnie intentat d-lui Kolumbán Gábor O­­a Vaslui a avut loc ultimul termen al procesului de calomnie intentat d-lui Kolumbán Gábor, preşedintele Consiliului judeţean Harghita, aflat întâmplător în ţară. D-l Kolumbán a ajuns în instanţă datorită unui comunicat compus în mai 1997, cu privire la conflictul de la Cserehát. Antreprenorul general al lucrărilor finanţate de elveţieni l-a dat în judecată pentru că în acel text d-l Kolumban îl acuză de “activitate subversivă”. In urma acestei intervenţii a preşedintelui Consiliului judeţean Harghita, o serie de investiţii franceze în România au fost sistate, fapt ce a adus prejudicii materiale firmei care a construit Căminul de la Odorhei. După cum relatează ziarul “ADEVĂRUL”, d-l Kolumbán a fost (Continuare în pag. a 3-a) 18 ianuarie

Next