Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 2000 (Anul 12, nr. 2530-2592)

2000-10-03 / nr. 2530

Anul XII., Nr. 2530 MARȚI, 3 OCTOMBRIE 2000 • 8 PAGINI Prețul - 555 lei prin abonament, 1000 lei la vânzare liberă l A 96-a Adunare Generală a ASTREI­ ara Făgăraşului, ţară de legendă şi vatră de­ istorie românească, a avut cinstea să găzduiască cea de-a 96-a Adunare Generală a Asociaţiunii ASTRA, eveniment cultural de rezonanţă naţională, ce reprezintă o nouă verigă dintr-un respectabil şi impresionant lanţ al spiritualităţii şi demnităţii naţionale. Ultima adunare generală din acest secol şi mileniu a avut o tematică generoasă — Activitatea ASTREI în prag de mileniu III - abordând, în plen şi pe secţiuni, probleme generale ale ASTREI, dar şi aspecte referitoare la Biserică şi şcoală, politica şi ASTRA, şi bineînţeles că, în anul Eminescu, nu au lipsit manifestările didactice “omului deplin al culturii române”. De la început, se cuvine a fi evidenţiate excelenta organizare, calda ospitalitate, programul bogat şi variat, cu momente de mare încărcătură emoţională, participarea unor personalităţi de marcă ale culturii româneşti contemporane, alături de astrişti din ţară şi din românitatea apropiată. Din partea Despărţământului ASTRA Covas­­na-Harghita au participat dr. Gheorghe Tatu , prefectul judeţului Covasna, preşedintele despărţămân­tului, Ioan Roman, prof. Dorel Marc, prof. Sebastian Stoian, studentul Claudiu Bădescu şi Ioan Lăcătuşu - vicepreşedin­tele ASTREI Centrale. Adunarea a prilejuit un interesant şi util schimb de experienţă şi de publicaţii astriste, oferind posibili­tatea unei analize respon­sabile, lucide şi realiste asupra “Stării Asociaţiunii” în prag de mileniu III. Pe parcursul dezbaterilor a avut loc o confruntare deschisă între adepţii modalităţilor tradiţionale de acţiune şi cei care pledează pentru actualizarea acestora şi racordarea lor la spiritul vremii, între abordările patetice şi cele pragmatice. Reprezentanţii Despărţământului A­STRA Covasna-Harghita, în intervenţiile lor, au subliniat şansa istorică şi imensa responsabilitate ce revin astriştilor de i­stăzi de a activa în una din cele mai prestigioase ONG-uri româneşti din toate timpurile. De-a lungul celor aproape (Continuare în pag. a 4-a) IOAN LĂCĂTUŞU Marii debitori la fondul de şomaj şi rezultatul acţiunilor de recuperare a debitelor restante. ■ Discuţie cu d-l GHEORGHE GHINESCU, directorul Agenţiei judeţene pentru Ocupare şi Formare Profesională Harghita­ ­­Pentru o mai bună înţelegere a lucrurilor, se impune să începem cu începutul, aşadar, care sunt ajutoarele sau indemnizaţiile care se plătesc din fondul de şomaj? - în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/1991, modificată şi adăugită şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 98/1999, din fondul pentru plata ajutorului de şomaj se achită următoarele tipuri de ajutoare şi indemnizaţii: • ajutorul de şomaj • ajutorul de integrare profesională • alocaţia de sprijin • salariile compensatorii ale persoanelor disponibilizate colectiv în conformitate cu prevederile OUG 98/1999. - Care sunt sursele fondului pentru plata ajutorului de șomaj? - Fondul pentru plata ajutonului de șomaj se constituie din următoarele surse: o cotă de 5 la sută din fondul brut de salarii realizat lunar, plătită de către angajatori; o cotă de la 1 la sută din salariul de bază lunar brt de încadrare, plătită către angajat; o cotă de 1 la sută din veniturile brte lunare realizate de pe urma muncii prestate de către membrii cooperaţiei meşteşugăreşti.­­ Ce se întâmplă dacă aceste surse nu sunt suficiente? - în cazul în care aceste surse nu sunt suficiente pentm achitarea tuturor ajutoarelor amintite mai înainte şi pentm funcţionarea curentă a agenţiei, se pot primi alocaţii şi de la bugetul de stat. Dacă (Continuare în pag. a 4-a) AURELIA ILUT n acest sfârşit de septembrie, mai precis în perioada 25—29, Gheorgheniul a fost gazda CONCURSUL ________________________ Craiova, Cluj, Constanţa, Mureş şi Timişoara. Concursul a debutat cu probele de dresaj general şi a jandarmi, pentru îndeplinirea atribuţiunilor de serviciu, în diverse misiuni, în urma probelor desfăşurate,juriul concursului, format din specialişti în domeniu, au alcătuit clasamentul la cele trei probe: URMĂRIRE: 1. Jandarm angajat cu contract Mihai Ciobotariu, cu câinele “Oltean” de la Comandamentul de JandarmiTeritorial (C.J.T.) Mureş 2. Plutonier Gheorghe Baltă, cu câinele “Irak” de la C.J.T. Timişoara 3. Plutonier major Marius Meche, cu câinele “Osir” de la C.J.T. Craiova. ÎNSOŢIRE: 1. Plutonier Nicolae Vasile, cu câinele “Seha”, de la C.J.T Ploieşti 2. Jandarm angajat cu contract Nicu Gherghina, cu câinele “Pantera”, de la C.J.T. (Continuare în pag. a 4-a) VASILE GOTEA LUI CU CÂINI DE SERVICIU, în speciali­tăţile URMĂRIRE, ÎNSOŢIRE şi PAZĂ, faza pe Comanda­mentul Naţional al Jandarmeriei Române. Au participat câştigă­torii etapelor anterioa­re, care s-au desfăşurat la nivelul unităţilor şi marilor unităţi de jandarmi din ţară. La Gheorgheni au fost prezente loturile din Bacău, Braşov, Bucureşti, Gheorgheni. Concurs cu câini de serviciu - Finala pe tara -continuat cu dresajul de specialitate la categoriile amintite. Câinii de serviciu sunt folosiţi de subunităţile de IUOTEOA mi' h­arghita Lacul Şuta se duce pe apa sâmbetei? Acum mulţi ani, preşedintele Consiliului popular municipal, Miercurea-Ciuc, a realizat punctul turistic, Şuta - aflat aproape de orăşeni construind un baraj pe firul unui pârâu a cărui apă a format un lac de acumulare cu “secţiunile”: pescuit sportiv, ştrand şi plimbări cu barca, în zonă a luat fiinţă un bufet cu grădină de vară. La început toate au fost bune şi frumoase pentru ciocani, dar cum soarta administraţiei este schimbătoare, a dispărut treptat posibilitatea cetăţeanului de a practica nataţia şi canotajul, dar până în ziua de azi s-a păstrat aceea de a undiţa. AVPS a populat cu peşte iazul, iar numărul pescarilor s-a înmulţit atât de mult încât, sâmbăta şi duminica aceştia mânuiesc undiţa aproape umăr la umăr. în zilele lucrătoare ale săptămânii pensionarii formează eşalonul mare al celor care speră să prindă câţiva peşti pentm a-i arunca în oala de fiert ciorbă. Majoritatea şi-au achitat taxa pentm permisul de pescuit, care în acest an a fost de 200.000 lei pentm apele de şes, cu gândul şi speranţa că îşi vor petrece o parte din timpul liber pe malurile lacului Şuta şi ale celor două bazine adiacente. (Continuare în pag. a 4-a) IULIU CONDRAT Z / C­OR/ ADRIAN SEVERIN, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE: “Mă întreb ce ar zice astăzi artizanii Micii înţelegeri, Take Ionescu sau Nicolae Titulescu, dacă ar vedea cum Ungaria reface un spaţiu de cooperare şi integrare pe tot cursul superior şi mijlociu al Dunării, acoperind inima fostului Imperiu chezaro-crăiesc, şi cum, în acest sens, îşi ia ca aliaţi cea mai mare parte a foştilor aliaţi ai României din Mittel Europa - Croaţia, Slovenia şi Slovacia? (...) Ce s-a ales din demersul românesc în timp ce acela maghiar, după cum am văzut, a progresat? Nimic! Toate ideile bune, cu o valoare confirmată cel puţin de împrejurarea că Ungaria le-a urmat şi aplicat cu consecvenţă în cazul său, au fost abandonate atât de diplomaţia noastră “eseistică” inaugurată în 1998, cât şi de cea “totală”, înfăptuită “cu poporul şi pentm popor” în anul 2000 (...) în timp ce Guvernul ungar construieşte autostrada Budapesta - Rijeka (şi transformarea acestuia în “principalul port maghiar” la Adriatica), la noi d-l Băsescu dărâmă chioşcurile, în timp ce diplomaţia maghiară acoperă Dunărea cu parteneriate, trilaterale şi cvadrilaterale, la noi d-l Roman înoată în Dunăre, asigurându-ne că astfel fluidizează navigaţia fluvială, în timp ce oamenii de stat din ţări ale Europei Centrale apropiate nouă construiesc o politică externă activă, flexibilă şi pragmatică, noi nu găsim nimic mai bun de făcut decât să lansăm sloganul găunos al “diplomaţiei până la epuizare”, de parcă în banalităţile retorice ne-ar sta salvarea”

Next