Informatia Bucureştiului, aprilie 1967 (Anul 14, nr. 4242-4266)

1967-04-08 / nr. 4248

I PRODUSE DE UZ CASNIC Pentru bucătăria şi apartamentul dumneavoastră î­n fiecare an, industria uşoara vine cu noi produse de ar­ticole casnice care să uşu­reze munca gospodinei în întreţi­nerea locuinţei şi la bucătărie. Despre noutăţile din acest sector ne informează tovarăşul inginer Eugen Sorescu, şeful serviciului producţie din Direcţia generală articole casnice a — Producem anual circa 800 de sortimente şi modele de articole de uz casnic. Amintesc cîteva grupe din­tre acestea: aparate de gătit şi încăl­zit cu combustibil lichid, solid şi ga­zos; vase de bucătărie, tacîmuri ino­xidabile, cremate şi cositorite. O mare gamă de articole nichelate — tăvi, cupe, fructiere, suport şerveţele etc. Aparate mecanice pentru bucătărie: maşini de tocat carne, măcinat mac, mere, nuci etc. — Ce s-a contractat nou şi a intrat in fabricaţie pentru a­­nul acesta ? — Au fost contractate peste 30 de articole noi. Maşini de gătit cu com­bustibil lichid (Rodna) şi reşou cu trei ochiuri. La sugestia cumpărători­lor au fost realizate sobe de încălzit cu cărbuni „Calorex“. Nu ocupă un spaţiu prea mare, sunt frumoase şi au un randament termic ridicat faţă de cele existente. Periile manuale de curăţat covoare sunt foarte mult căutate. In anul a­­cesta întreprinderea Metalica­ Oradea produce mai multe decît anul trecut­­cu circa 20 000 bucăţi. O noutate a anului şi care va uşura munca gospodinelor este robotul ma­nual. La această maşină se pot execu­ta mai multe operaţii: toacă carne, macină nuci, mac etc. Este foarte practică şi se întreţine uşor. La tacîmuri, Fabrica „Inox" pre­zintă noi modele­­ inoxidabile şi în formate originale foarte practice. V. Patrolea (Continuare in pag. a 3-a) % 800 de sortimente ♦ în 1967, 30 de produse noi # Robot ma­­nual pentru bucătărie % Vase din oţel inoxidabil # Sobe de în­­călzit cu cărbuni „Calorex“ 9 Noi spaţii de producţii. . Văzută de DOREL DORIAN e una din străduţele cele mai liniştite ale Bucureştiului, departe de deliciile traficului nostru urban şi în afara extravaganţelor fluo­rescente ale arterelor mari, comerciale, am văzut mai zilele trecute - şi nu am auzit vorbindu-se des­pre..., ci am văzut eu însumi - o animaţie cu totul neobişnuită : sute de tineri, veseli, cu mers vioi, a iert... Nefiind una din orele obişnuite de flux şi de aflux şcolar-în apropiere se află o grădiniţă de copii (excelentă !) şi o şcoală de opt ani (despre care am auzit, la fel, numai cuvinte de laudă) - mi-a rămas, ca o ultimă explicaţie posibilă, faptul că acel potop de tineri se îndrepta spre casa de cultură... Mirarea însă, o şi mai mare mirare, m-a cuprins abia atunci cînd, raportind evenimentul la evidenţele indiscutabile ale calendarului, am consta­tat că nu e nici măcar simbătă ori duminică, să fie „seară de dans"... Cele mai nebuneşti ipoteze îmi trecură prin minte: Să se fi programat un mare recital de muzică­­dans-poezie cu participarea unei strălucite pleiade de cintăreji, dansatori şi actori ? (Exclus, aş fi aflat din presă... Şi apoi, unde găseşti un actor care să nu joace seară de seară ? Poate în provincie... că mă şi-ntreb : de ce nu vin toţi actorii în Bucu­reşti ?!). MĂ BUCUR MULT ŞI REGRET... Să fi avut vreun teatru din Bucureşti iniţiativa de a prezenta unul din marile sale succese pe această scenă raională de numai - vai ! - 1 000 de locuri ? (Exclus, ar fi trebuit să fie mai întîi de acord orga­nizatorii de spectacole ai teatrului... Şi apoi, să­­compromită ei prestigiul unui teatru central ?). Să se fi organizat cumva un mare spectacol ex­perimental „de sunet şi lumină" ? (Exclus, spectaco­lele experimentale constituie o preocupare de frunte a forurilor de specialitate... Şi apoi, să se renunţe la o preocupare de dragul unui spectacol ?). Să-şi fi asumat cineva avatarurile unui pasionant simpozion ştiinţific, ale unui excepţional proces lite­rar, ale unei ample dezbateri despre tinereţe şi dra­goste ? (Exclus, ar fi mult prea normal...). Obosit de toată această avalanşă de ipoteze, m-am îndreptat spre șale... Şi am înţeles. Se organizase o mare gală de box. - Adică ai ce ai cu boxerii ?! - mă întrebă un prieten care citi pe faţa mea o anumită tristeţe. - De loc, îi stimez foarte mult pe boxeri. Au avut o idee excelentă... Regret doar că organiza­torilor de spectacole nu le-a venit niciodată ideea unor mari matinee poetice la sala Floreasca... - Atunci, ei­ne ai cu directorul casei ?! - Dimpotrivă, l-am cunoscut nu de mult, e un om plin de iniţiativă, un om care, prin activităţile casei, aduce beneficii anuale de cîteva sute de mii de lei... Regret doar că atîtea teatre care ar putea utiliza la fel de bine sala, în zilele libere, continuă să lucreze în pierdere... - Înseamnă că fi­e necaz că s-a făcut atîta pu­blicitate unei gale de box ?! - Mă bucur, ți-am mai spus... Dar regret că ma­nifestărilor obişnuite ale caselor de cultură - cît și celor care ar putea deveni obişnuite - nu li se face o publicitate egală. Nu se scrie un cuvînt... Poate să ne ajute în viitor, cine ştie, „Fotbal" şi „Sportul popular"... - Atunci de ce-ţi pare rău ? Văd că eşti indis­pus... - Ştiu şi eu, am locuit aproape cinci ani pe o străduţă, în apropierea unei case de cultură, ca să aflu într-o zi, absolut întîmplător, că pe strada mea poate fi mare animaţie... Aşa că, ce să spun ? Mă bucur foarte mult, într-un fel, şi regret... că nu-s născut pentru box. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN­IŢI-VA! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV-Nr. 4248 4 PAGINI 25 BANI Simbătă 8 aprilie 1967 Specificul localului Va să zică : „Cramă­m localurile şi anexele lor, destinate vinificării şi păstrării vinurilor“, precizează un dicţionar de specialitate. Prin ex­tensie mai mult decit tradiţională , localuri intime, unde butoaiele pîn­­tecoase adăpostesc nobila licoare a lui Bachus, unde grătarul sfîrîie ve­sel şi îmbietor şi în plus cu acel „nu ştiu ce“ care ţine de atmosfera generală, atmosferă prinsă nu o dată cu duh în cîntecul popular. Dar să nu devenim din cale afară de lirici. La crama „Păltiniş“ : — Ce vinuri ne oferiţi ? — Se vede în raft... Iar în raft, „se vede“... ce să mai vorbim ! Exact aceleaşi etichete pe care le întîlnim la „Alimentara“ din colţ. — Şi dacă, totuşi, dorim un soi anume — specialitate a unităţii ? — Luaţi o bere la halbă ! Cramă cu bere — iată o inovaţie nostimă. Şi nu singura care a ucis specificul acestui local. De fapt, e un bufet oarecare, botezat „cramă“ în virtutea inerţiei, ca printr-o tra­gere la sorţi. — Ştiţi, ne spune cu un aer vi­sător bufetiera Magdalena Panaites­­cu, poate că nici nu mai e cramă. Că pe pereţi nu mai sunt... — Ce să fie ? — Ştergare. Ne-a luat specificul de pe pereţi ! Şi uite aşa se scrie istoria. S-au dus ştergarele, s-a dus specificul. Au rămas pereţii fără „stilizare" — dar parcă ce ştiu pereţii ? Nici mă­car că unitatea nu-şi realizează pla­nul de desfacere. Un local a cărui raţiune de a fi constă în a aduce pierderi. Dacă am vorbit despre unitatea „Păltiniş“ mai mult decît merita ac­tuala ei existenţă obosită şi anoni­mă, am făcut-o tocmai pentru că ANCHETA NOASTRA şi maladia şablonului înăuntrul acestui exemplu se des­luşeşte limpede un fenomen pe care l-am putea denumi derută, sau conservatorism, sau mai pe româ­neşte spus, nepricepere. De fapt, soarta unui local este în mina gos­podarilor săi. Lăsînd la o parte a­­numite „procese inhibatorii“ infi­nite pe filiera „sistemului nervos central“ al alimentaţiei publice, nota specifică a unităţii o creează, în bine sau în râu, hărnicia şi ha­rul gospodăresc al comercianţilor respectivi (sau, fireşte, reversul a­­cestor calităţi). Se poate determina un specific al unităţii, o ambianţă proprie, un mod de a exista care să facă pe un cetăţean oarecare să schimbe două mijloace de locomo­ţie, numai şi numai pentru a se duce ACOLO şi nu în altă parte ? Paradoxal, dar comerţul bucureştean răspunde la această întrebare prin da şi nu, ca într-o cunoscută schiţă despre omul care cu jumătate de faţă ride, iar cu cealaltă jumătate plînge. Se poate : Bufetul „Chirigiu“. Local modest ca înfăţişare. Dar cu cîteva soiuri de vin „de la mama lui“ care i-au creat o binemeritată faimă. — De unde le-aţi adus ? — De la Valea Mieilor, de la Va­lea Călugărească... Vitrina frigorifică geme de mar­fă proaspătă. Pînă şi roşii — care nn alte localuri... — De unde le-aţi procurat ? — Din piaţă. Aprovizionarea cu trufandale de sezon o facem singuri. (Răspunsurile aparţin responsabilu­lui unităţii, Gheorghe Dumitru). Nu se poate : Restaurantul „Unirea“. De cîteva ori cît „Chirigiu“ ca spaţiu. Cu pre­tenţii de eleganţă (cam ţipătoare, cu fardul cam gros — dar, în sfîrşit, cu pretenţii). Vitrina frigorifică ? Aşa şi aşa, însă mai mult aşa — a­­dică modestă. Are specific, nimic de zis : zahana. — Ne cam lipsesc specialităţile. E vina întreprinderii furnizoare — I.R.I.C. „Abatorul", ne spune C. lo­­nescu, responsabilul unităţii. — Dar cum încercaţi, prin forţe proprii, să vă atrageţi o clientelă constantă ? Acum e primăvară. Lu­mea este dornică de verdeţuri, de legume. Nu s-ar preta, la specificul localului, o tocăniţă de urzici, spa­nac cu ochiuri, salate asortate ? — Ouă avem. Dar n-avem spa­nac. Şi nici urzici. Poate mai încolo. Sorin Helban (Continuare in pag. a 3-a) CARICATURA ZILEI de Neagu Râdulescu Bucătarul şef : In sfîrşit, după zece ore, am terminat evidenţa şi calculele; acum gătiţi voi. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • In primul meci al fi­nalei „Cupei cupelor“ la baschet masculin, Ignis Varese (Italia) a învins, pe teren propriu, pe Maccabi Tel Aviv cu 77—67 (36— 34). • A luat sfîrşit turneul internaţional de şah de la Sarajevo. Pe primul loc s-au clasat, cu acelaşi număr de puncte (10 V2), Ivkov (Iugo­slavia) şi Stein (U.R.S.S.). • Echipa de box a Ceho­slovaciei a evoluat la Glas­gow in compania formaţiei Scoţiei. Rezultatul meciului a fost egal : 10—10. • Turul ciclist al Belgiei a revenit italianului Preziosi urmat, la 2”, de belgianul Van Springel. • Cu o rundă înaintea încheierii turneului de șah de la Bognor Regis (An­glia), reprezentantul nostru D. Drimer se află în frun­tea clasamentului, la ega­litate de puncte (8) cu iu­goslavul Kurajica, pe care l-a și învins, ieri, în runda a 10-a. Activitatea economică a unităţilor agricole de stat pe o treaptă superioară Răspunderea specialiştilor in creşterea producţiei agricole Hotărîrea recentei Plenare a C.G. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea conducerii, planificării şi organizării gospodăriilor agricole de stat este Acad. prof. Grigore Obrejanu Preşedintele Comisiei de ştiinţe agri­cole, silvice şi hidroamelioraţii din Consiliul Naţional al Cercetării Ştiin­ţifice un document de mare importanţă pentru transformarea acestor unităţi în centre puternice ale producţiei moderne pe baza celor mai recente cuceriri ale tehnicii şi ştiinţei. Mă­surile stabilite în Hotărîre pentru specializarea unităţilor vor crea con­diţii bune pentru ca specialiştii sa se poată ocupa efectiv de planifica­rea şi urmărirea producţiei, cu mai mare simţ de răspundere din toate punctele de vedere. Măsurile pre­conizate de partid în acest sector de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea agriculturii au un con­ţinut nou, corespunzător etapei în­ care a ajuns astăzi agricultura din ţara noastră. înfăptuirea acestor măsuri prevă­zute în Hotărîre se va face pe baza unui program care presupune studii temeinice, calificare înaltă din partea specialiştilor care pot şi trebuie să-şi aducă o contribuţie de seamă la determinarea profilurilor fermelor, in funcţie de terenul pe care 11 posedă, de microclimat, de posibili­tăţile existente, la stabilirea indica­torilor de dezvoltare a acestor uni­tăţi în strînsă legătură cu cerinţele economiei nationale. (Continuare in pag. a 3-a) Pentru sezonul cald T.L.C.R. 1 a luat măsura sa instaleze in citeva puncte ale oraşului chioşcuri moderne pentru desfacerea de dulciuri si răcoritoare, pina in prezent au intrat in funcțiune 5, urmind ca sâptâmina viitoare sa fie instalat incâ un chioşc. După cum aflăm de la Ofi­ciul pentru construirea de lo­cuinţe proprietate personală al S.P.C.B., azi au început con­tractările pentru noi locuinţe proprietate personală. Pentru luna în curs sunt invitaţi să se prezinte solicitanţii care au în­tocmit angajamente precontrac­­tuale pentru următoarele blocuri : E 1 Drumul Taberei (10 și 11 aprilie, între orele 9—14 și 18—21) ; Z 1 Drumul Taberei (10 aprilie) ; Z 2 Dru­mul Taberei (11, 12 și 13 apri­lie) ; str. Mihail Eminescu (11 aprilie între orele 18—21) ; str. Icoanei 47 (12 aprilie intre orele 18 și 21) ; str. Cîmpina 27 (11 aprilie, dimineaţa) ; str. Chopin 5 bis, 21 şi 27 şi str. Mozart 47 (11 aprilie dimi­neaţa) ; str. Puccini 6 bis, str. Bach 16 şi str. Rozelor 11 (11 aprilie între orele 18—21) ; Blocurile E 2 şi Z 3 Drumul Taberei (14, 15 şi 17 aprilie dimineaţa) ; str. Sf. Apostoli (15 aprilie dimineaţa) ; str. Th. Aman (17 aprilie, dimineaţa) ; Blocul T 1 Gara de Est (24 aprilie) ; Blocul T 2 Gara de Est (26 aprilie) ; Blocul T 3 Gara de Est (28 aprilie) ; Blo­cul T 1 Vatra Luminoasă (21, 22 şi 23 aprilie). In total se încheie contracte pentru un număr de peste 700 apartamente. De asemenea, tot în luna aprilie se vor încheia contracte, după un program ce se va afişa la sediul oficiului şi pen­tru apartamentele din imobilele din str. Povernei, bd. Gh. Gheorghiu-Dej 35 şi 95, str. Spătarul Milescu şi str. Pajure. După încheierea contractelor planificate pentru luna aprilie se vor purta discuții cu solici­tanţii şi pentru alte aparta­mente din diferite cartiere ale oraşului. In cazul în care o parte din­tre solicitanţii care au intocmit angajamente precontractuale nu se prezintă pentru încheierea contractelor definitive, aparta­mentele rămase disponibile vor fi puse la dispoziţia altor so­licitanţi în fiecare sâmbătă, între orele 9 şi 14. Ordinea prezentării pentru blocurile cu un număr mai mare de apartamente s-a afişat la sediul oficiului. VĂ INFORMĂM DESPRE: Noi contractări de locuinţe proprietate personală Grădina cu funcţionari — Cum s-a paraginit „Parcul trandafirilor“ — în octombrie se vor împlini 7 ani de cînd în localul restaurantului „Parcul trandafirilor" s-au instalat, pentru un an, birourile cooperativei „Drum nou". Printre mese, în locul ospătarilor, se plimbă acum conta­bilii, ziua. Noaptea, fostul bar găz­duieşte birourile pustii, în 7 ani cooperativa a plătit restaurantului, drept chirie, peste 700 000 lei. Cu a­­ceşti bani s-ar fi putut construi un local nou pentru serviciul adminis­trativ. De fapt el a început să se înalte şi, probabil, în trimestrul IV va fi gata. Ăştia sunt însă alţi bani... Suma, foarte mare la prima ve­dere, merită examinată şi altfel, mai amănunţit. I.A.P.L.-ul încasează zil­nic 300 de lei chirie. Dacă prin absurd cineva ar fi hotărît să func­ţioneze în local o tarabă de vînzare pentru gogoşi ori­vată de zahăr pe băţ, o tu­­lingerie sau un ghişeu de vîndut piramidon, tot incasa mai mult de 300 de lei pe zi. Iar pentru un spaţiu echivalent, cooperativa ar plăti in mod normal, la Î.A.L., de circa trei ori mai pu­ţin. — 108 000 de lei pe an e sumă enormă pentru noi, observă vice­preşedintele cooperativei, tov. Şte­fan Banu. Ea ne încarcă preţul de cost ne reduce beneficiile. Această situaţie, bineînţeles, nu ne con­vine. — E o situaţie care nu ne convine, comentează la rîndul său tov. Pi­­reanu, director adjunct al I.A.P.L. „Ambasador". Noi am încercat in mai multe rinduri să obţinem loca­lul ca să-l redeschidem. E loc cu­noscut, vad bun. Ar merge acolo, grozav, un restaurant familial, infim. De ce nu ? Dar deocamdată în restaurant singura consumaţie e gustarea de acasă pe care o iau funcţionarii pe la amiază. Cum s-a transformat anul iniţial în... şapte ? — Contractul a fost mereu pre­lungit. Am încheiat o nouă minută, anul trecut, ca să prelungim con­tractul pînă in toamnă — ne spune tov. Șt. Banu. In toamnă am încheiat o nouă minută, ca să mai stăm pină în octombrie 1967, cînd, probabil, va fi gata noul local. Trebuia să ne dăm seama — din totdeauna anii s-au născut prin adunarea minutelor. în cazuri ca acesta unii, privind inapoi, în pers­­pectiva timpului scurs şi a erorii, vor constata că de fapt, de la bun în­ceput, trebuia procedat altfel. E şi aceasta o activitate de perspectivă. Aşa ar privi probabil lucrurile nu rac Nu știu dacă de aici derivă cu­­vîntul racilă. Andrei Banc „Caragiale şi actualele concepţii de regie“ Dezbaterea pe această temă, anunţată de A.T.M. pentru luni 10 aprilie, se amină pentru data de 17 aprilie (ora 17). La dezbatere — care va avea loc la Centrul de documentare A.T.M. din str. Franklin nr. 10—12 (Cina) — vor participa, aşa cum am mai făcut cu­noscut, critici literari și regizori de teatru. • Arta plastică românească peste hotare­ ­ Artiştii plastici din ţara noastră vor fi prezenţi, în acest an, ,la cîteva expo­ziţii internaţionale. Printre acestea se numără Trienala de tineret de la Paris şi Bienala de arte plastice de la Sao Paolo. In aceste zile au început pregă­tirile în vederea selecţionării lucrărilor ce vor reprezenta România la aceste manifestări de mare prestigiu de peste hotare. La expoziţia de la Paris se vor trimite lucrări de pictură, sculptură şi grafică, iar la Sao Paolo pictură şi grafică. • Bienala de tapiserie de la Lausanne va număra ca participanţi pe următorii artişti români : Mimi Podeanu, Simona Vasiliu-Chintilă şi Elena Pană. • La Ljubljana vor participa lucrări de grafică semnate de Ladislau Fest, Ileana Mirodin, Ion Stendl precum şi de alţi nouă artişti. • O altă manifestare prestigioasă la care e prezentă cu regularitate şi ţara noastră este Concursul internaţional de ceramică de artă de la Faenza. • Numeroşi sunt şi artiştii care des­chid expoziţii personale la diferite ga­lerii de artă din străinătate. Printre a­­ceştia se numără sculptorul Gheorghe Apostu (la Paris), Ion Nicodin (la Galeria Medusa din Roma), Mihu Vulcănescu (la Viena). Lucian Murnu va fi prezent cu lucrări de pictură în expoziţia personală de la Galeria ,,La Feluca” din Roma ; peste 30 de lucrări în tehnică combinată şi lacuri colorate va expune Jules Pe­­rahim la Paris, la Galeria „Yvette Morin“. • CONCURS DE TRADUCĂTORI LA CINEMATECA Aflăm că, pentru o mai bună des­făşurare a spectacolelor de la Cine­matecă, Asociaţia cineaştilor şi-a însuşit propunerea noastră de a or­ganiza un concurs de traducători. Concursul se va desfăşura luni 17 aprilie şi este deschis tuturor pose­sorilor de certificat de traducător pentru limbile franceză, engleză, germană, italiană şi rusă. înscrieri şi informaţii, zilnic, la Casa filmului, bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 65, tel. 13 1144. UNELE MODIFICĂRI ÎN CIRCULAR AUTOBUZELOR LINIILOR 41 ŞI 41 BARAT Incepind de mîine, 9 aprilie, din cau­za lucrărilor de modernizare a pava­jului ce se execută pe str. C. Brînco­­veanu, autobuzele liniilor 41 şi 41 barat vor circula de la­ Piaţa Piscului în con­tinuare pe şos. Olteniţei prin Str. serg. Niţu Vasile şi str. Secuilor pînă in str. Constantin Brîncoveanu, unde vor intra în traseul normal. în acelaşi fel vor circula şi autobuzele liniei K pe timpul nopţii. Veşti turistice înscrierile pentru excursia din 14 apri­lie pe Dunăre, pe itinerarul Giurgiu — insula Ada Kaleh — Cazane, se mai pri­mesc pînă in ziua de 9 aprilie. Pentru aceasta ghişeul filialei O.N.T. din calea Victoriei 100 va fi deschis astăzi pină la ora 19, iar mîine, duminică 9 aprilie, va funcţiona între orele 8 şi 13. In zilele de 30 aprilie, 1 şi 2 mai, a­­genţia O.N.T. Bucureşti organizează o excursie de 3 zile, cu autocarele, pe li­toral. Cazarea are loc în hoteluri la Eforie Nord, înscrierile se primesc, in­cepind de azi, la sediile din calea Vic­toriei 100 şi bd. Republicii 4 şi 68. Orchestra simfonică la Festivalul muzical internaţional de la Ruse Azi dimineaţă au plecat la Ruse Or­chestra simfonică şi corul Radiotelevi­­ziunii, Corul bărbătesc al Ansamblului M.F.A., solişti, spre a participa la un Festival muzical internaţional. Sub con­ducerea dirijorului Iosif Conta, ansam­blul nostru va prezenta astă seară ora­toriul „Tudor Vladimirescu” (partea I) de Gheorghe Dumitrescu, iar mîine seară Simfonia a IX-a de Beethoven. Concer­tul de mîine seară va fi retransmis şi la posturile noastre de radio (Programul II), incepind de la ora 19.­ ­ BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucu­reşti, temperatura aerului a fost de 6 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 19 grade, iar minima din cursul nopţii de 5 grade. Timpul probabil de mîine. Vre­me în încălzire uşoară. Cer va­riabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 5 şi 7 grade iar maxima între 17 şi 19 grade. Pentru 10, 11 şi 12 aprilie. Vre­me în general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt potrivit. Temperatura ușor variabilă. IERI după amiază acad. Remus Ră­­duleţ, vicepreşedinte al Academiei Re­publicii Socialiste România, a plecat spre Zürich (Elveţia), pentru a participa la lucrările şedinţei biroului Comisiei electrotehnice internaţionale, al carei preşedinte este. . PAGUBELE CAUZATE de nau­fragiul petrolierului „Torrey Canyon" florei şi faunei submarine pot fi comparate cu cele pe care le-ar fi produs, în acel loc, explozia unei bombe atomice, a declarat vineri la Paris directorul adjunct al Muzeu­lui naţional de istorie naturală, Tendron. ■ POTRIVIT DATELOR publicate de Institutul economic brazilian „Vargas", în primele trei luni ale anului costul vieţii a crescut în Bra­zilia cu 8,9 la sută. ■ POSTUL DE RADIO Kinshasa a adresat un apel poporului con­­golez în vederea sprijinirii popu­laţiei din oraşul Kisangani, care a avut de suferit de pe urma dis­trugerilor din timpul rebeliunii jan­darmilor katanghezi din vara anului trecut. Astfel, va fi deschisă o sub­scripţie în vederea strîngerii unui fond destinat locuitorilor acestui oraş. Guvernul congolez a hotărît sa acorde suma de 100 milioane de franci pentru a îmbunătăţi situaţia populaţiei din Kisangani. Preşedin­tele Joseph Mobutu a subscris per­sonal un milion de franci la fon­dul de ajutorare. Preşedintele Joseph Mobutu a a­­nunţat ieri că guvernul de la Kins­hasa a elaborat proiectul unei noi constituţii a Congoului. El a decla­rat că proiectul va fi supus unui referendum popular la 4 iunie. ■ FRED MULLEY, ministru de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii, care a sosit vineri seara la Copenhaga, a declarat pre­sei că guvernul englez nu a luat nici o hotărîre în ce privește even­tuala aderare a Marii Britanii la Piaţa comună. El a precizat însă că o astfel de decizie ar putea fi luată pînă la 15 mai. ■ NAVIGAŢIA prin Canalul de Suez s-a întrerupt ieri, ca urmare a unui accident care a imobilizat o dragă în mijlocul căii navigabile. Autorităţile Canalului nu au indicat cînd va putea fi reluat traficul.

Next