Informatia Bucureştiului, aprilie 1967 (Anul 14, nr. 4242-4266)
1967-04-08 / nr. 4248
I PRODUSE DE UZ CASNIC Pentru bucătăria şi apartamentul dumneavoastră în fiecare an, industria uşoara vine cu noi produse de articole casnice care să uşureze munca gospodinei în întreţinerea locuinţei şi la bucătărie. Despre noutăţile din acest sector ne informează tovarăşul inginer Eugen Sorescu, şeful serviciului producţie din Direcţia generală articole casnice a — Producem anual circa 800 de sortimente şi modele de articole de uz casnic. Amintesc cîteva grupe dintre acestea: aparate de gătit şi încălzit cu combustibil lichid, solid şi gazos; vase de bucătărie, tacîmuri inoxidabile, cremate şi cositorite. O mare gamă de articole nichelate — tăvi, cupe, fructiere, suport şerveţele etc. Aparate mecanice pentru bucătărie: maşini de tocat carne, măcinat mac, mere, nuci etc. — Ce s-a contractat nou şi a intrat in fabricaţie pentru anul acesta ? — Au fost contractate peste 30 de articole noi. Maşini de gătit cu combustibil lichid (Rodna) şi reşou cu trei ochiuri. La sugestia cumpărătorilor au fost realizate sobe de încălzit cu cărbuni „Calorex“. Nu ocupă un spaţiu prea mare, sunt frumoase şi au un randament termic ridicat faţă de cele existente. Periile manuale de curăţat covoare sunt foarte mult căutate. In anul acesta întreprinderea Metalica Oradea produce mai multe decît anul trecutcu circa 20 000 bucăţi. O noutate a anului şi care va uşura munca gospodinelor este robotul manual. La această maşină se pot executa mai multe operaţii: toacă carne, macină nuci, mac etc. Este foarte practică şi se întreţine uşor. La tacîmuri, Fabrica „Inox" prezintă noi modele inoxidabile şi în formate originale foarte practice. V. Patrolea (Continuare in pag. a 3-a) % 800 de sortimente ♦ în 1967, 30 de produse noi # Robot manual pentru bucătărie % Vase din oţel inoxidabil # Sobe de încălzit cu cărbuni „Calorex“ 9 Noi spaţii de producţii. . Văzută de DOREL DORIAN e una din străduţele cele mai liniştite ale Bucureştiului, departe de deliciile traficului nostru urban şi în afara extravaganţelor fluorescente ale arterelor mari, comerciale, am văzut mai zilele trecute - şi nu am auzit vorbindu-se despre..., ci am văzut eu însumi - o animaţie cu totul neobişnuită : sute de tineri, veseli, cu mers vioi, a iert... Nefiind una din orele obişnuite de flux şi de aflux şcolar-în apropiere se află o grădiniţă de copii (excelentă !) şi o şcoală de opt ani (despre care am auzit, la fel, numai cuvinte de laudă) - mi-a rămas, ca o ultimă explicaţie posibilă, faptul că acel potop de tineri se îndrepta spre casa de cultură... Mirarea însă, o şi mai mare mirare, m-a cuprins abia atunci cînd, raportind evenimentul la evidenţele indiscutabile ale calendarului, am constatat că nu e nici măcar simbătă ori duminică, să fie „seară de dans"... Cele mai nebuneşti ipoteze îmi trecură prin minte: Să se fi programat un mare recital de muzicădans-poezie cu participarea unei strălucite pleiade de cintăreji, dansatori şi actori ? (Exclus, aş fi aflat din presă... Şi apoi, unde găseşti un actor care să nu joace seară de seară ? Poate în provincie... că mă şi-ntreb : de ce nu vin toţi actorii în Bucureşti ?!). MĂ BUCUR MULT ŞI REGRET... Să fi avut vreun teatru din Bucureşti iniţiativa de a prezenta unul din marile sale succese pe această scenă raională de numai - vai ! - 1 000 de locuri ? (Exclus, ar fi trebuit să fie mai întîi de acord organizatorii de spectacole ai teatrului... Şi apoi, săcompromită ei prestigiul unui teatru central ?). Să se fi organizat cumva un mare spectacol experimental „de sunet şi lumină" ? (Exclus, spectacolele experimentale constituie o preocupare de frunte a forurilor de specialitate... Şi apoi, să se renunţe la o preocupare de dragul unui spectacol ?). Să-şi fi asumat cineva avatarurile unui pasionant simpozion ştiinţific, ale unui excepţional proces literar, ale unei ample dezbateri despre tinereţe şi dragoste ? (Exclus, ar fi mult prea normal...). Obosit de toată această avalanşă de ipoteze, m-am îndreptat spre șale... Şi am înţeles. Se organizase o mare gală de box. - Adică ai ce ai cu boxerii ?! - mă întrebă un prieten care citi pe faţa mea o anumită tristeţe. - De loc, îi stimez foarte mult pe boxeri. Au avut o idee excelentă... Regret doar că organizatorilor de spectacole nu le-a venit niciodată ideea unor mari matinee poetice la sala Floreasca... - Atunci, eine ai cu directorul casei ?! - Dimpotrivă, l-am cunoscut nu de mult, e un om plin de iniţiativă, un om care, prin activităţile casei, aduce beneficii anuale de cîteva sute de mii de lei... Regret doar că atîtea teatre care ar putea utiliza la fel de bine sala, în zilele libere, continuă să lucreze în pierdere... - Înseamnă că fie necaz că s-a făcut atîta publicitate unei gale de box ?! - Mă bucur, ți-am mai spus... Dar regret că manifestărilor obişnuite ale caselor de cultură - cît și celor care ar putea deveni obişnuite - nu li se face o publicitate egală. Nu se scrie un cuvînt... Poate să ne ajute în viitor, cine ştie, „Fotbal" şi „Sportul popular"... - Atunci de ce-ţi pare rău ? Văd că eşti indispus... - Ştiu şi eu, am locuit aproape cinci ani pe o străduţă, în apropierea unei case de cultură, ca să aflu într-o zi, absolut întîmplător, că pe strada mea poate fi mare animaţie... Aşa că, ce să spun ? Mă bucur foarte mult, într-un fel, şi regret... că nu-s născut pentru box. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XIV-Nr. 4248 4 PAGINI 25 BANI Simbătă 8 aprilie 1967 Specificul localului Va să zică : „Cramăm localurile şi anexele lor, destinate vinificării şi păstrării vinurilor“, precizează un dicţionar de specialitate. Prin extensie mai mult decit tradiţională , localuri intime, unde butoaiele pîntecoase adăpostesc nobila licoare a lui Bachus, unde grătarul sfîrîie vesel şi îmbietor şi în plus cu acel „nu ştiu ce“ care ţine de atmosfera generală, atmosferă prinsă nu o dată cu duh în cîntecul popular. Dar să nu devenim din cale afară de lirici. La crama „Păltiniş“ : — Ce vinuri ne oferiţi ? — Se vede în raft... Iar în raft, „se vede“... ce să mai vorbim ! Exact aceleaşi etichete pe care le întîlnim la „Alimentara“ din colţ. — Şi dacă, totuşi, dorim un soi anume — specialitate a unităţii ? — Luaţi o bere la halbă ! Cramă cu bere — iată o inovaţie nostimă. Şi nu singura care a ucis specificul acestui local. De fapt, e un bufet oarecare, botezat „cramă“ în virtutea inerţiei, ca printr-o tragere la sorţi. — Ştiţi, ne spune cu un aer visător bufetiera Magdalena Panaitescu, poate că nici nu mai e cramă. Că pe pereţi nu mai sunt... — Ce să fie ? — Ştergare. Ne-a luat specificul de pe pereţi ! Şi uite aşa se scrie istoria. S-au dus ştergarele, s-a dus specificul. Au rămas pereţii fără „stilizare" — dar parcă ce ştiu pereţii ? Nici măcar că unitatea nu-şi realizează planul de desfacere. Un local a cărui raţiune de a fi constă în a aduce pierderi. Dacă am vorbit despre unitatea „Păltiniş“ mai mult decît merita actuala ei existenţă obosită şi anonimă, am făcut-o tocmai pentru că ANCHETA NOASTRA şi maladia şablonului înăuntrul acestui exemplu se desluşeşte limpede un fenomen pe care l-am putea denumi derută, sau conservatorism, sau mai pe româneşte spus, nepricepere. De fapt, soarta unui local este în mina gospodarilor săi. Lăsînd la o parte anumite „procese inhibatorii“ infinite pe filiera „sistemului nervos central“ al alimentaţiei publice, nota specifică a unităţii o creează, în bine sau în râu, hărnicia şi harul gospodăresc al comercianţilor respectivi (sau, fireşte, reversul acestor calităţi). Se poate determina un specific al unităţii, o ambianţă proprie, un mod de a exista care să facă pe un cetăţean oarecare să schimbe două mijloace de locomoţie, numai şi numai pentru a se duce ACOLO şi nu în altă parte ? Paradoxal, dar comerţul bucureştean răspunde la această întrebare prin da şi nu, ca într-o cunoscută schiţă despre omul care cu jumătate de faţă ride, iar cu cealaltă jumătate plînge. Se poate : Bufetul „Chirigiu“. Local modest ca înfăţişare. Dar cu cîteva soiuri de vin „de la mama lui“ care i-au creat o binemeritată faimă. — De unde le-aţi adus ? — De la Valea Mieilor, de la Valea Călugărească... Vitrina frigorifică geme de marfă proaspătă. Pînă şi roşii — care nn alte localuri... — De unde le-aţi procurat ? — Din piaţă. Aprovizionarea cu trufandale de sezon o facem singuri. (Răspunsurile aparţin responsabilului unităţii, Gheorghe Dumitru). Nu se poate : Restaurantul „Unirea“. De cîteva ori cît „Chirigiu“ ca spaţiu. Cu pretenţii de eleganţă (cam ţipătoare, cu fardul cam gros — dar, în sfîrşit, cu pretenţii). Vitrina frigorifică ? Aşa şi aşa, însă mai mult aşa — adică modestă. Are specific, nimic de zis : zahana. — Ne cam lipsesc specialităţile. E vina întreprinderii furnizoare — I.R.I.C. „Abatorul", ne spune C. lonescu, responsabilul unităţii. — Dar cum încercaţi, prin forţe proprii, să vă atrageţi o clientelă constantă ? Acum e primăvară. Lumea este dornică de verdeţuri, de legume. Nu s-ar preta, la specificul localului, o tocăniţă de urzici, spanac cu ochiuri, salate asortate ? — Ouă avem. Dar n-avem spanac. Şi nici urzici. Poate mai încolo. Sorin Helban (Continuare in pag. a 3-a) CARICATURA ZILEI de Neagu Râdulescu Bucătarul şef : In sfîrşit, după zece ore, am terminat evidenţa şi calculele; acum gătiţi voi. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • In primul meci al finalei „Cupei cupelor“ la baschet masculin, Ignis Varese (Italia) a învins, pe teren propriu, pe Maccabi Tel Aviv cu 77—67 (36— 34). • A luat sfîrşit turneul internaţional de şah de la Sarajevo. Pe primul loc s-au clasat, cu acelaşi număr de puncte (10 V2), Ivkov (Iugoslavia) şi Stein (U.R.S.S.). • Echipa de box a Cehoslovaciei a evoluat la Glasgow in compania formaţiei Scoţiei. Rezultatul meciului a fost egal : 10—10. • Turul ciclist al Belgiei a revenit italianului Preziosi urmat, la 2”, de belgianul Van Springel. • Cu o rundă înaintea încheierii turneului de șah de la Bognor Regis (Anglia), reprezentantul nostru D. Drimer se află în fruntea clasamentului, la egalitate de puncte (8) cu iugoslavul Kurajica, pe care l-a și învins, ieri, în runda a 10-a. Activitatea economică a unităţilor agricole de stat pe o treaptă superioară Răspunderea specialiştilor in creşterea producţiei agricole Hotărîrea recentei Plenare a C.G. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea conducerii, planificării şi organizării gospodăriilor agricole de stat este Acad. prof. Grigore Obrejanu Preşedintele Comisiei de ştiinţe agricole, silvice şi hidroamelioraţii din Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice un document de mare importanţă pentru transformarea acestor unităţi în centre puternice ale producţiei moderne pe baza celor mai recente cuceriri ale tehnicii şi ştiinţei. Măsurile stabilite în Hotărîre pentru specializarea unităţilor vor crea condiţii bune pentru ca specialiştii sa se poată ocupa efectiv de planificarea şi urmărirea producţiei, cu mai mare simţ de răspundere din toate punctele de vedere. Măsurile preconizate de partid în acest sector de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea agriculturii au un conţinut nou, corespunzător etapei în care a ajuns astăzi agricultura din ţara noastră. înfăptuirea acestor măsuri prevăzute în Hotărîre se va face pe baza unui program care presupune studii temeinice, calificare înaltă din partea specialiştilor care pot şi trebuie să-şi aducă o contribuţie de seamă la determinarea profilurilor fermelor, in funcţie de terenul pe care 11 posedă, de microclimat, de posibilităţile existente, la stabilirea indicatorilor de dezvoltare a acestor unităţi în strînsă legătură cu cerinţele economiei nationale. (Continuare in pag. a 3-a) Pentru sezonul cald T.L.C.R. 1 a luat măsura sa instaleze in citeva puncte ale oraşului chioşcuri moderne pentru desfacerea de dulciuri si răcoritoare, pina in prezent au intrat in funcțiune 5, urmind ca sâptâmina viitoare sa fie instalat incâ un chioşc. După cum aflăm de la Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală al S.P.C.B., azi au început contractările pentru noi locuinţe proprietate personală. Pentru luna în curs sunt invitaţi să se prezinte solicitanţii care au întocmit angajamente precontractuale pentru următoarele blocuri : E 1 Drumul Taberei (10 și 11 aprilie, între orele 9—14 și 18—21) ; Z 1 Drumul Taberei (10 aprilie) ; Z 2 Drumul Taberei (11, 12 și 13 aprilie) ; str. Mihail Eminescu (11 aprilie între orele 18—21) ; str. Icoanei 47 (12 aprilie intre orele 18 și 21) ; str. Cîmpina 27 (11 aprilie, dimineaţa) ; str. Chopin 5 bis, 21 şi 27 şi str. Mozart 47 (11 aprilie dimineaţa) ; str. Puccini 6 bis, str. Bach 16 şi str. Rozelor 11 (11 aprilie între orele 18—21) ; Blocurile E 2 şi Z 3 Drumul Taberei (14, 15 şi 17 aprilie dimineaţa) ; str. Sf. Apostoli (15 aprilie dimineaţa) ; str. Th. Aman (17 aprilie, dimineaţa) ; Blocul T 1 Gara de Est (24 aprilie) ; Blocul T 2 Gara de Est (26 aprilie) ; Blocul T 3 Gara de Est (28 aprilie) ; Blocul T 1 Vatra Luminoasă (21, 22 şi 23 aprilie). In total se încheie contracte pentru un număr de peste 700 apartamente. De asemenea, tot în luna aprilie se vor încheia contracte, după un program ce se va afişa la sediul oficiului şi pentru apartamentele din imobilele din str. Povernei, bd. Gh. Gheorghiu-Dej 35 şi 95, str. Spătarul Milescu şi str. Pajure. După încheierea contractelor planificate pentru luna aprilie se vor purta discuții cu solicitanţii şi pentru alte apartamente din diferite cartiere ale oraşului. In cazul în care o parte dintre solicitanţii care au intocmit angajamente precontractuale nu se prezintă pentru încheierea contractelor definitive, apartamentele rămase disponibile vor fi puse la dispoziţia altor solicitanţi în fiecare sâmbătă, între orele 9 şi 14. Ordinea prezentării pentru blocurile cu un număr mai mare de apartamente s-a afişat la sediul oficiului. VĂ INFORMĂM DESPRE: Noi contractări de locuinţe proprietate personală Grădina cu funcţionari — Cum s-a paraginit „Parcul trandafirilor“ — în octombrie se vor împlini 7 ani de cînd în localul restaurantului „Parcul trandafirilor" s-au instalat, pentru un an, birourile cooperativei „Drum nou". Printre mese, în locul ospătarilor, se plimbă acum contabilii, ziua. Noaptea, fostul bar găzduieşte birourile pustii, în 7 ani cooperativa a plătit restaurantului, drept chirie, peste 700 000 lei. Cu aceşti bani s-ar fi putut construi un local nou pentru serviciul administrativ. De fapt el a început să se înalte şi, probabil, în trimestrul IV va fi gata. Ăştia sunt însă alţi bani... Suma, foarte mare la prima vedere, merită examinată şi altfel, mai amănunţit. I.A.P.L.-ul încasează zilnic 300 de lei chirie. Dacă prin absurd cineva ar fi hotărît să funcţioneze în local o tarabă de vînzare pentru gogoşi orivată de zahăr pe băţ, o tulingerie sau un ghişeu de vîndut piramidon, tot incasa mai mult de 300 de lei pe zi. Iar pentru un spaţiu echivalent, cooperativa ar plăti in mod normal, la Î.A.L., de circa trei ori mai puţin. — 108 000 de lei pe an e sumă enormă pentru noi, observă vicepreşedintele cooperativei, tov. Ştefan Banu. Ea ne încarcă preţul de cost ne reduce beneficiile. Această situaţie, bineînţeles, nu ne convine. — E o situaţie care nu ne convine, comentează la rîndul său tov. Pireanu, director adjunct al I.A.P.L. „Ambasador". Noi am încercat in mai multe rinduri să obţinem localul ca să-l redeschidem. E loc cunoscut, vad bun. Ar merge acolo, grozav, un restaurant familial, infim. De ce nu ? Dar deocamdată în restaurant singura consumaţie e gustarea de acasă pe care o iau funcţionarii pe la amiază. Cum s-a transformat anul iniţial în... şapte ? — Contractul a fost mereu prelungit. Am încheiat o nouă minută, anul trecut, ca să prelungim contractul pînă in toamnă — ne spune tov. Șt. Banu. In toamnă am încheiat o nouă minută, ca să mai stăm pină în octombrie 1967, cînd, probabil, va fi gata noul local. Trebuia să ne dăm seama — din totdeauna anii s-au născut prin adunarea minutelor. în cazuri ca acesta unii, privind inapoi, în perspectiva timpului scurs şi a erorii, vor constata că de fapt, de la bun început, trebuia procedat altfel. E şi aceasta o activitate de perspectivă. Aşa ar privi probabil lucrurile nu rac Nu știu dacă de aici derivă cuvîntul racilă. Andrei Banc „Caragiale şi actualele concepţii de regie“ Dezbaterea pe această temă, anunţată de A.T.M. pentru luni 10 aprilie, se amină pentru data de 17 aprilie (ora 17). La dezbatere — care va avea loc la Centrul de documentare A.T.M. din str. Franklin nr. 10—12 (Cina) — vor participa, aşa cum am mai făcut cunoscut, critici literari și regizori de teatru. • Arta plastică românească peste hotare Artiştii plastici din ţara noastră vor fi prezenţi, în acest an, ,la cîteva expoziţii internaţionale. Printre acestea se numără Trienala de tineret de la Paris şi Bienala de arte plastice de la Sao Paolo. In aceste zile au început pregătirile în vederea selecţionării lucrărilor ce vor reprezenta România la aceste manifestări de mare prestigiu de peste hotare. La expoziţia de la Paris se vor trimite lucrări de pictură, sculptură şi grafică, iar la Sao Paolo pictură şi grafică. • Bienala de tapiserie de la Lausanne va număra ca participanţi pe următorii artişti români : Mimi Podeanu, Simona Vasiliu-Chintilă şi Elena Pană. • La Ljubljana vor participa lucrări de grafică semnate de Ladislau Fest, Ileana Mirodin, Ion Stendl precum şi de alţi nouă artişti. • O altă manifestare prestigioasă la care e prezentă cu regularitate şi ţara noastră este Concursul internaţional de ceramică de artă de la Faenza. • Numeroşi sunt şi artiştii care deschid expoziţii personale la diferite galerii de artă din străinătate. Printre aceştia se numără sculptorul Gheorghe Apostu (la Paris), Ion Nicodin (la Galeria Medusa din Roma), Mihu Vulcănescu (la Viena). Lucian Murnu va fi prezent cu lucrări de pictură în expoziţia personală de la Galeria ,,La Feluca” din Roma ; peste 30 de lucrări în tehnică combinată şi lacuri colorate va expune Jules Perahim la Paris, la Galeria „Yvette Morin“. • CONCURS DE TRADUCĂTORI LA CINEMATECA Aflăm că, pentru o mai bună desfăşurare a spectacolelor de la Cinematecă, Asociaţia cineaştilor şi-a însuşit propunerea noastră de a organiza un concurs de traducători. Concursul se va desfăşura luni 17 aprilie şi este deschis tuturor posesorilor de certificat de traducător pentru limbile franceză, engleză, germană, italiană şi rusă. înscrieri şi informaţii, zilnic, la Casa filmului, bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 65, tel. 13 1144. UNELE MODIFICĂRI ÎN CIRCULAR AUTOBUZELOR LINIILOR 41 ŞI 41 BARAT Incepind de mîine, 9 aprilie, din cauza lucrărilor de modernizare a pavajului ce se execută pe str. C. Brîncoveanu, autobuzele liniilor 41 şi 41 barat vor circula de la Piaţa Piscului în continuare pe şos. Olteniţei prin Str. serg. Niţu Vasile şi str. Secuilor pînă in str. Constantin Brîncoveanu, unde vor intra în traseul normal. în acelaşi fel vor circula şi autobuzele liniei K pe timpul nopţii. Veşti turistice înscrierile pentru excursia din 14 aprilie pe Dunăre, pe itinerarul Giurgiu — insula Ada Kaleh — Cazane, se mai primesc pînă in ziua de 9 aprilie. Pentru aceasta ghişeul filialei O.N.T. din calea Victoriei 100 va fi deschis astăzi pină la ora 19, iar mîine, duminică 9 aprilie, va funcţiona între orele 8 şi 13. In zilele de 30 aprilie, 1 şi 2 mai, agenţia O.N.T. Bucureşti organizează o excursie de 3 zile, cu autocarele, pe litoral. Cazarea are loc în hoteluri la Eforie Nord, înscrierile se primesc, incepind de azi, la sediile din calea Victoriei 100 şi bd. Republicii 4 şi 68. Orchestra simfonică la Festivalul muzical internaţional de la Ruse Azi dimineaţă au plecat la Ruse Orchestra simfonică şi corul Radioteleviziunii, Corul bărbătesc al Ansamblului M.F.A., solişti, spre a participa la un Festival muzical internaţional. Sub conducerea dirijorului Iosif Conta, ansamblul nostru va prezenta astă seară oratoriul „Tudor Vladimirescu” (partea I) de Gheorghe Dumitrescu, iar mîine seară Simfonia a IX-a de Beethoven. Concertul de mîine seară va fi retransmis şi la posturile noastre de radio (Programul II), incepind de la ora 19. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 6 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 19 grade, iar minima din cursul nopţii de 5 grade. Timpul probabil de mîine. Vreme în încălzire uşoară. Cer variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 5 şi 7 grade iar maxima între 17 şi 19 grade. Pentru 10, 11 şi 12 aprilie. Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt potrivit. Temperatura ușor variabilă. IERI după amiază acad. Remus Răduleţ, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România, a plecat spre Zürich (Elveţia), pentru a participa la lucrările şedinţei biroului Comisiei electrotehnice internaţionale, al carei preşedinte este. . PAGUBELE CAUZATE de naufragiul petrolierului „Torrey Canyon" florei şi faunei submarine pot fi comparate cu cele pe care le-ar fi produs, în acel loc, explozia unei bombe atomice, a declarat vineri la Paris directorul adjunct al Muzeului naţional de istorie naturală, Tendron. ■ POTRIVIT DATELOR publicate de Institutul economic brazilian „Vargas", în primele trei luni ale anului costul vieţii a crescut în Brazilia cu 8,9 la sută. ■ POSTUL DE RADIO Kinshasa a adresat un apel poporului congolez în vederea sprijinirii populaţiei din oraşul Kisangani, care a avut de suferit de pe urma distrugerilor din timpul rebeliunii jandarmilor katanghezi din vara anului trecut. Astfel, va fi deschisă o subscripţie în vederea strîngerii unui fond destinat locuitorilor acestui oraş. Guvernul congolez a hotărît sa acorde suma de 100 milioane de franci pentru a îmbunătăţi situaţia populaţiei din Kisangani. Preşedintele Joseph Mobutu a subscris personal un milion de franci la fondul de ajutorare. Preşedintele Joseph Mobutu a anunţat ieri că guvernul de la Kinshasa a elaborat proiectul unei noi constituţii a Congoului. El a declarat că proiectul va fi supus unui referendum popular la 4 iunie. ■ FRED MULLEY, ministru de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii, care a sosit vineri seara la Copenhaga, a declarat presei că guvernul englez nu a luat nici o hotărîre în ce privește eventuala aderare a Marii Britanii la Piaţa comună. El a precizat însă că o astfel de decizie ar putea fi luată pînă la 15 mai. ■ NAVIGAŢIA prin Canalul de Suez s-a întrerupt ieri, ca urmare a unui accident care a imobilizat o dragă în mijlocul căii navigabile. Autorităţile Canalului nu au indicat cînd va putea fi reluat traficul.