Informatia Bucureştiului, mai 1971 (Anul 18, nr. 5500-5524)

1971-05-05 / nr. 5502

*4444 . INFORMA­ŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI GÂNDURILE NOASTRE, FAPTELE NOASTRE - GLORIOSULUI SEMICENTENAR Remarcabile realizări in producţie Un succes care obligă Capitolul realizări suplimentare consemnează la UKEMOAS, dupa patru luni,­­ 500 căzi de haie emailate, 165 tone radiatoare din fontă, 25 noi produse. — Ocuparea locului I în întrecerea pe sector ne obligă — arăta ing. Constantin Pirvu, directorul uzinei, îndeplinirea planului şi depăşirea substanţială a angajamen­telor la producţia globală şi marfă, la livrările pentru export, la economiile de me­tal, sunt indicii certe că activitatea colectivului nostru poate a mult mai rodnică. In acest sens, în perioada următoare vom acţiona cu forţe sporite, pe toate cstte,­ c­utînd, în principal, să menţinem ritmurile inalte atinse în producţie, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii produselor. 90 utilaje moderne — Pentru finalizarea Investiţii­lor alocate dezvoltării întreprinde­rii „Tehnica textilă" — ne infor­mează tov. Ştefan Alexandrescu, mecanicul şef — azi dimineaţă au intrat pe poarta întreprinderii noi utilaje de mare productivitate Este vorba de 24 războaie automate de ţesut, pentru secţia ţesătorie, şi 6 maşini de bobinat şi canetat, pen­tru secţia preparaţie. In următoarele zile urmează să sosească un nou jot de 60 de răz­boaie automate de ţesut, utilaje care vor contribui la realizarea şi (Continuare in pag. a II-a) » %\»«\v»v\»vwwvw\%\v 444444 1444444% 4 144 4 14 1 144 5 s 5­44 f ! Apropo de 1 ;4 : 4­4 II­ Dimensiuni spirituale AUREL DEBOVEANU Au fost ani — pe atunci e­­ram copil — cînd laitmoti­vul discuţiei in cele mai mul­te din casele acestei ţări era „ce mincăm rutine ?" sau „ce facem, că vine iarna şi ne trebuie haine, lemne ?", cînd preocupările oamenilor erau îndreptate într-o anumită di­recţie. Bănuiesc că şi bunicii bunicilor noştri tot la asta se cam gindeau. Prea a fost agi­tată istoria acestor pămin­­turi de-a lungul veacurilor, prea a fost exploatat poporul in propria-i ţară, ca să pot crede altfel. Au trecut ani de atunci. Mulţi ? Puţini ? Nu-mi dau seama bine. Poate mulţi, cînd ne gîndim la viaţa unui om, dar enorm de puţini, dacă raportăm totul la istoria unui popor. Şi totuşi, cite schim­bări s-au produs în viaţa a­­cestui popor, altădată obidit fi asuprit! Astăzi nu mai miră pe ni­meni cifrele, de-a dreptul as­tronomice, atunci cînd vorbim de bogăţiile ţării, de dinamica indicatorilor economici, de nivelul de trai al populaţiei. Ceea ce altădată părea vis, nu (Continuare tn pag. a ll-a) $ * * j \ s* \ liiiiniiiiimiiii 1Informaţia llllllllllllllllllll ; 4 4 4 4 4 4 4 44 í * * * * * * * * 5 4. 4 «* * * I La Tribunalul din Ipswich (An­glia) se judecă un proces inedit In analele jurisprudenţei britanice. E vorba de o banală coliziune în­tre două nave, dar oamenii legii au fost puşi în faţa unei dileme cu implicaţii mult mai largi... In prima jumătate a lunii aprilie va­sul „Kid“, navigînd sub pavilion pa­namez, se Îndrepta spre portul Has­tings. Spre deosebire de zilele prece­dente, marea nu era de loc agitată. Se inainta, totuşi, prudent din cauza unui veritabil zid de ceaţă, însoţitor permanent, de altfel, al navigatorilor In aceste locuri. Deşi sirenele şi semna­lele optice anunţau prezenţa lui „Kid“, nici unul dintre cei de pe „Ajana" — un petrolier plin ochi, aflat in apro­piere - nu l-a văzut, nu l-a auzit. Prova navei panameze a lovit unul din bordurile „Ajanei“, provocînd o M. Vasiliu (Continuare in pag. a IV-a) I­n vitrinele unităţilor comerciale de orice fel. In interiorul magazinelor, la locuri cît mai vizibile, alături de... 06 şi 08 se găseşte un al treilea număr : 15.39.55. Este telefonul Inspecto­ratului comercial de stat al municipiu­lui, pus astfel la îndemâna oricărui ce­tăţean ce doreşte să-şi exprime nemul­ţumirea faţă de modul cum a fost ser­vit, faţă de calitatea produselor­ existen­te, să ceară efectuarea imediată a unui control pentru sancţionarea vinovaţilor. Aşadar, avem în faţă o instituţie a că­rei activitate este de largă utilitate pu­blică. Ce este de fapt inspectoratul comer­cial ? Care sînt atribuţiile sale concrete ? Pentru stabilirea cît mai exactă a coor­donatelor activităţii, să apelăm la pre­vederile legislaţiei în vigoare, respectiv H.C.M. 738/1969. Articolul 2 precizează in acest sens : „Inspectoratul comercial urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale privind : 1. Aprovizionarea şi servirea populaţiei ; 2. Respectarea regulilor ge­nerale de comerţ ; 3. Efectuarea livră­rilor de mărfuri de întreprinderile pro­ducătoare in vederea evitării pătrurnde­ 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 5 mai 1971 Anul XVIII — Nr. 5502 ŢELUL SUPREM AL POLITICII P.C.R. - BUNĂSTAREA OAMENILOR MUNCII Grija pentru bunăstarea omului, pentru dezvoltarea multilaterală şi înflorirea personalităţii umane, ma­nifestare pregnantă a umanismului socialist, a fost instituită ca ţel su­prem al societăţii pe care o clădim. Integrată în ansamblul sarcinilor şi obiectivelor politico-economice pe care partidul şi le-a propus să le realizeze, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii a fost înscrisă în toate documentele fundamentale cu caracter programatic ale P.G.R. „îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale poporului, — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în raportul la Congresul al X-lea al P.C.R. — creş­terea gradului de civilizaţie şi bună­starea naţiunii noastre este ţelul suprem al politicii partidului nos­tru, raţiunea întregii sale activităţi, obiectivul central al construcţiei socialismului". DUMITRU JOIŢA Prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti Permanenta creştere a nivelului de trai al populaţiei, în anii con­strucţiei socialiste, şi-a găsit ex­presia în hotărîrile adoptate de partid în fiecare etapă, potrivit condiţiilor şi posibilităţilor existen­te. Atît planurile anuale cît şi cele de perspectivă privind dezvoltarea economiei naţionale au concretizat ţelul definitoriu al politicii partidu­lui nostru într-un program bine în­chegat. Astfel, o etapă deosebit de rodnică pe drumul progresului şi prosperităţii ţării o constituie pe­rioadă 1966—1970. De pildă, venitul naţional — indicator sintetic, a că­rui dimensiune exprimă dinamismul dezvoltării oricărei ţări — a înre­gistrat în cincinalul trecut un ritm mediu anual de creștere de 7,7 la sută, situîndu-se printre cele mai (Continuare In pag. a ll-a) MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI • Azi după-amiază, la Liceul ..­. r.• Caragiale“ vor începe lucrările sesiunii festive de referate ştiinţifice a cercu­rilor de elevi, dedicate aniversării a cinci decenii de la crearea partidului. Cu acest prilej, tovarăşul Gh­eorghe Ionescu, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 1, va vorbi despre „Influenţa tradiţiilor revoluţionare şi a idealurilor de luptă a partidului la for­marea moral-politică a tineretului“. în continuare, elevii liceului vor prezenta montajul literar-muzical „Cintare pa­triei“. În cea de-a doua zi a sesiunii ştiinţifice, lucrările se vor desfăşura pe secţii de specialitate , literatură română, limbi străine, istorie, economie politică, geografie, matematică, fizică, chimie, ştiinţe biologice. • La Casa de cultură a studenţilor, are loc astăzi (ora 17), simpozionul: „Politica P.C.R. — expresie a interese­lor supreme ale poporului“. Vor expune tov. Gheorghe Drăgan, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 7, şi tov. Traian Pop, adjunct al ministru­lui invâţământului. Urmează un recital de poezie susţinut de un colectiv de artişti profesionişti. (Continuare in pag. a IV-a) Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie". In Hunsar, cazane de mare capacitate i\\\\\\\\\\\\\\W DE LA SMOG LA MAREEA NEAGRA • 0 premiera judiciara provocată de coliziunea a două nave PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA­L Inspectoratul comercial - un organ de control mult prea departe de ceea ce ar trebui sa fie in realitate 650 de unităţi pentru fiecare inspector CE N-aveţi un cilindru gradat ? • Cînd pădurea nu se vede din cauza copacilor, mii de mărfuri necorespunzătoare ; 4. Respectarea părţi­rilor precum şi con­cordanţa dintre calitate şi preţuri ; 5. Modul de manipulare, depozitare şi con­servare a mărfurilor ; 6. Modul de gos­podărire a ambalajelor ; 7. Modul de rezolvare a sesizărilor şi reclamaţiilor“. Cu alte cuvinte, o seamă de atribuţii v­izînd asigurarea bunei serviri a cum­părătorilor şi evitarea pagubelor In avu­tul obştesc. Inspectorii comerciali dau indicaţii obligatorii pentru Înlăturarea anomaliilor constatate, aplică sancţiuni Romeo Groapă (Continuare in pag. a lll-a) i ' V.*i K„ ■ • - i. . . r* • r ■ ■ ' ’ V .Y * 99 ■ • A ~ A Ieri,azi,itim­e Cele mai frumoase cărţi“ ale anului 1971) tr Jum­ul tradiţionalului concurs de artă grafică — „Cele mai frumoase cărţi“ — ediţia 1970, a decernat următoarele dis­tincţii : MEDALIA DE AUR : Alfred Jarry — „Uhu" (Editura Univers şi Combinatul poligrafic Casa Scînteii) ; „Întimplările şi faptele de pomină ale năzdrăvanului Tit Buhoglindă" (ediţie ilustrată de Val. Munteanu, Editura „Ion Creangă"* şi I. P. „Arta grafică“) ; Radu Bogdan — „Ion Andreescu”, vol. I (Editura Meridiane şi L P. „Arta grafică“) ; Dan Hăulica şi Dan Er. Grigorescu — „Paris“ (Editura Meridiane şi I. P. „Arta grafică“) ; MEDALIA DE ARGINT : Tudor Arghezi — „Poezii“ (ediţie ilustrată de Ligia Macovei, Editura Minerva şi I. P. „Arta grafică“) ; MEDALIA DE BRONZ : Colecţia „Idei contemporane" (Editura politică şi C.P.C.S. — I. P. „13 De­cembrie 1916“) ; Leonid Diraov — „Eleusis“ (ilustraţii de Florin Pută, Editura „Cartea românească“ şi L P. „Tiparul“) ; „Balladák Könyve" (Cartea baladelor) — Editura Kriterion şi I. p. Cluj , Petrarca — „Rime“ (Edi­tura Univers şi I. P. „Arta grafică") ; „Din lirica japoneză“ (machetă şi ilu­straţii de Emil Chendeş, Editura Uni­vers şi I. P. „Arta grafică" — C.P.C.S.) ; Ion Brad şi Ion Miclea — „La curtea regelui Tigru" (Editura „Ion Creangă“ şi I. P. „Arta grafică“) ; „Istoria ar­telor plastice in Ro­mânia“ vol. îI (Editura Meridiane şi I. P. „Arta gra­fică“) ; „Manual de conversaţie in limba engleză“ (Ilustraţii de Iacob Dezideriu, Editura ştiinţifică şi C.P.C S.) ; Colecţia „Historia magister vitae“ (Editura Meridiane şi l. P. „Arta gra­fică“) ; Colecţia „Columna" (Editura militară şi I.P. „13 Decembrie 1918“ — C.P.C.S.). S-au acordat, de asemenea, numeroase diplome și mențiuni. Peisaj bucureştean Cu ce călătorim spre Snagov ziuia numeroşilor vizitatori. Cu ce a­­jungem până acolo ? Zilnic, de la staţia podul Bâneasa vor pleca spre complexul turistic de la Snagov-sat autobuze la următoarele ore : 4,40 ; 8,00 ; 9,30 ; 10 00 ; 11,00 ; 13,15 ( 16,15 ) 18,45 ; 30,30. De la complexul tu­ristic Snagov-sat autobuzele vor ple­ca spre București la l 5.50 ; 9.30 ; 10.59 | 11.30 | 13 ; 14.20 ; 18 . 30 ; 22.30. Din acelaşi loc (podul Băneasa) spre Snagov-parc autobuzele vor pleca la orele: 0; 7.30; 8.30; 10; 12; 15; 10.30; 18.30. 20. Plecările de la Snagov-parc spre Ca­pitală vor avea loc la orele 7 c 8.45; 9.30J 11,40 5 13 30 3 16,45 | 17,45 | 19,45 | 22,39. ■ Snagov-ul** este din nou animat. Unitățile de aici — Hanul Viditei la Snagov-parc și complexat turistic la Snagov-sat — stau din nou la dispo- Artizanatului românesc - Diploma de Onoare şi Medalia de Aur La 24 aprilie, la Palazzo Vecchio, din Florenţa, a fost deschisă cea de a 35-a ediţie a Tirgului internaţional de artizanat. De un frumos succes s-a bucurat şi standul IGECOOP, care a partici­pat pentru a doua oară la această tradiţională manifestare (la ediţia precedentă de anul trecut, artizanatul românesc a fost distins cu Diploma de Onoare şi Medalia de Aur). A fost un început de bun augur­­ la actuala ediţie, varietatea şi frumuseţea o­­biectelor lucrate de meşteşugarii ro­mâni au întrunit deplina apreciere şi admiraţie a vizitatorilor, iar la fes­tivitatea ţinută în cinstea ţărilor par­ticipante. In ziua de 3 mai a.c., ICECOOP a primit — pentru a doua oară — Diploma de Onoare şi Me­dalia de Aur. înscrierea consumurilor specifice de metal in limite competitive (II) O acţiune de efort tehnic, o probă de eficacitate în munca politică ------- - — “ " M. IONICA", şef de sector, la Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. 9 Importante rezerve latente în aşteptarea valorificării • Coordonatele reducerii consumurilor specifice : continuitate, fundamentare stiinţifica, adaptare la specificul activităţii •­ Locul de munca — factor hotărîtor în „competiţia" metalulu Prilejuind o complexă analiză a modului cum­ se desfăşoară acţiunea de economisire a metalului, consfă­tuirea „Munca politică în sprijinul reducerii consumurilor specifice" a relevat, pe lingă rezultatele de certă valoare obţinute in unităţile indus­triala — asupra lor am insistat în­tr-un articol precedent — şi nume­roase rezerve a căror valorificare trebuie să constituie un obiectiv principal pentru fiecare colectiv. Dezbaterile au subliniat, astfel, că in­activitatea politico-educativă din unele unităţi există Încă vări.într d­in urmă, se manifestă scăderi inexpli­cabile. De asemenea, mai sunt pre­zente tendinţe de subapreciere a po­sibilităţilor de influenţare şi mobili­zare a oamenilor muncii la acţiunea de descoperire şi valorificare a noi rezerve de economisire a metalului. (Continuare In pag. a lll-a) Ideile novatoare ale comuniştilor­­Izvorul viu al activităţii economico-sociale T. un adevăr bine cunoscut că pretu­tindeni, la fiecare loc de muncă — de la institutul de cercetare In care se conturează profilul marilor hale Indus­triale, al motoarelor de mare precizie sau al viitoarelor cartiere ale oraşului şi până la secţiile ori atelierele în care prind viaţă, clipă de clipă, minusculele piese electrotehnice ori imensele agre­gate de sute şi de mii de tone — spiritul de partid guvernează stenic efervescenţa priceperii, dăruirii şi entuziasmului. Trup din trupul marii colectivităţi care formează forţa politică conducătoare in patria noastră —­ Partidul Comunist Ro­mân — fiecare comunist este un fer­vent promotor al noului, al continuei perfecţionări la locul său de muncă. Cei care au răspuns In cadrul anchetei noastre au căutat să releve resorturile intime, motivaţia psihologică a faptelor şi a acţiunilor lor. A îndrăzni, a incorpora noutatea in practica cotidiană „Numai In atelierul pe care-1 conduc eu lucrează 300 de oameni. Aceşti oa­­meni realizează anual peste SOO de sor­timente. Multe din ele sunt exportate în numeroase ţâri. Mâ gîndesc ce ar în­semna această producţie dacă fiecare s-ar mulţumi să facă numai ceea ce a învăţat cînd s-a calificat. Adică să-şi îndeplinească „funcţionăreşte“ sarcinile. Lucrăm într-o industrie supu­să în permanenţa Înnoirilor. Primim uti. (Continuare tn pag. a ll-a) • Comitetul U.T.C. al sectorului 7 organizează, astăzi, ora 16, la Clubul I.S.B., o întilnire a tinerilor din sec­tor cu tovarăşul Dimitrie Ancuţa, se­cretar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., care va vorbi despre „P.C.R. — forţa conducătoare in tara noastră". In continuare va avea loc un program susţinut de formaţiile artistice de amatori ale sectorului. La Liceul „Mihai Viteazul“ a avut loc, în cinstea semicentenarului partidului o interesantă sesiune ştiinţifică a cercurilor de elevi. SE DESCHIDE „CAFENEAUA VECHE“— PRIMA UNITATE DIN COMPLEXUL /­HANUL LUI MANUC“ Lucrările de restaurare a complexului turistic „Hanul Iul Manuc“ au Intrat Intr-o fază finală. Prima unitate din această zonă amenajată In str. Covaci nr. 18, își va Începe slmbătă la prinz activitatea. „Cafeneaua veche“, unica deocamdată, redă imaginea vechilor cafenele bucu­­reştene. Vizitatorii vor putea servi aici diferite specialităţi de cafea, şerbet şi dulceaţă cu apă rece, baclavale, unele­ mi­nuturi, băuturi fine şi răcoritoare etc. Cafeneaua dispune şi de o sală de jocuri unde amatorii vor găsi table, şah, remi, domino, masă de biliard. Nu vor lipsi nici colecţiile de ziare şi reviste. Alături de aceasta va funcţiona şi o unitate, înzestrată cu mobilier de epocă, care va servi pentru acasă specialităţi de cafea, dulciuri, băuturi fine etc. Fauna cinegetică, în pavilionul „IM“... Pavilionul „N“ al Complexului expo­­ziţional din Piaţa Scînteii găzduieşte o interesantă şi originală expoziţie cine­getică de trofee, organizată de Asocia­ţia generală a vinătorilor şi pescarilor sportivi. Este prima manifestare de a­­cest gen organizată In ultimi 30 de ani In ţara noastră. Sunt expuse aici o parte din trofeele de­ vînat cu care ţara noastră va par­ticipa, In toamna acestui an, in Ex­poziţia mondială de vinătoare ce va avea loc la Budapesta. Vizitatorii pot admira — zlinie, Intre orele 10 şi 19. (Continuare In pag. a llt-a) / întrebăr Sunt pregătite grădinile-cinematograf să-şi intimpine publicul? Deşi capricioasă, luna mai a pus din nou la ordinea zilei problema cinematografului „servit la iarbă verde“. Sunt oare pregătite grădinile de vară ale cinematografelor bucu­­reştene pentru sezonul estival? Iată întrebarea pe care am socotit util s-o adresăm conducerii întreprin­derii cinematografice municipale București. JtasIMM la întrebarea de ieri — Tema spumanţilor neionici continuă să fie de mare actualitate, intrucit importăm aceste produse — ne spune dr. iag. Petre Vlad, directorul ICEMIN. Aplicarea so­luţiei elaborate de noi este insă condiţionată de Ministerul Industriei Chimice, respectiv Combinatul petrochi­mie Ploieşti, care tre­buia să Înceapă fabri­caţia de serie tacă de acum doi ani... De altfel, aceste date ne sunt completate de către inginerul I. Pas­­calide — responsabilul ICEMIN cu problema In cauză — cu două observaţii cheie pentru elucidarea cazului : 1. Producerea spu­­manţilor ar aduce, pentru început, o eco­nomie de aproximativ 500 000 mii Iei va­lută pe an, cu pers­pectiva creşterii acestei cifre pini la 1 milion. 2. Combinatul pe­­trochimic Ploieşti a manifestat Interes pen­tru fabricarea aminti­ţilor apromanţi, Insft nu a putut acţiona con­cret datorită nedeciziei ministerului la rezol­varea unor probleme adiacente. In consecinţă, ne-am adresat tov. Petre Ol­­teanu, director la Di­recţia planificării din Ministerul Industriei Chimice. Spre surprin­­derea noastră, insă, d-sa a refuzat să ne furnizeze un răspuns, chiar intr-un interval de citeva zile. Motiva­ţia 1 — Pentru a formula răspunsul pe care o solicitaţi trebuie să cunosc foarte bine problema (!). Este, aşadar, necesar să se organizeze o şedinţă centrală la care să participăm toie grupul industrial de la Plo­ieşti, delegaţii Direc­ţiei tehnice, reprezen­tanţii ICEMIN... Nu ştim dacă pină la această oră (au trecut doar trei ani de cind se tot discută !) nu ar fi fost cazul să se cunoască «planul de operaţii« fără aportul unei şedinţe întrunit« în acest scop. Dar dacă aşa stau lucru­rile... Numai că tovarăşul director Olteanu aş­teaptă... să fie rugat să analizeze situaţia („Să vină cine e In­teresat, cine v-a făcut sesizarea şi să discu­tăm... Altfel cum să declanşăm o asemenea acţiune ?). Intrucît punctul de vedere nu suportă co­mentariu suplimentar , în fond am răspuns la întrebarea „de ce se tergiversează fabricarea spumanţilor ?“ — ne asumăm responsabili­tatea „declanşării unei acţiuni de clarificare“, socotind intervenţia de faţă acel «primiu­m movens“ care s-a vă­zut cut era de necesar...

Next