Informatia Bucureştiului, octombrie 1971 (Anul 19, nr. 5629-5654)

1971-10-26 / nr. 5650

PROIeETARI DE TOATE ŢĂRILE, ITNTTI-V A ! INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX­­ Nr. 5650 4 PAGINI 30 BANI Marți 26 octombrie 1971 0 in procente) Reflectînd pregnant dinamismul constant al econo­miei româneşti, cincinalul 1971—1975 va accentua po­ziţia de ramură conducătoare a industriei. Astfel, spo­rind intr-un ritm mediu anual de 11—12 la sută, pro­ducţia globală industrială va fi în 1975 cu peste 71—81 la sută mai mare, decit în 1970 și de circa trei ori superioară realizărilor din 1965. E AUTOUTILAREA: iniţiativă, dar şi un cadru organizatoric adecvat­­. Pe prim plan, forţele proprii sue de netăgăduit faptul că prin­tre coordonatele definitorii ale activităţii economice din ultima perioadă, efortul colectivelor pen­tru dezvoltarea acţiunii de autoutilare ocupă un loc de frunte. Integrat orga­nic in contextul dinamicii realităţii a acestui cincinal , fenomenul subliniază cu pregnanţă preocuparea susţinută, pentru valorificarea plenară a forţelor proprii, ca sursă inepuizabilă de afir­mare a creativităţii şi glndirii tehnice româneşti. Având substanţiale consecinţe econo­mice — reducerea volumului de investi­ţii, inclusiv valutare, răspuns prompt unor cerinţe specifice, fructificarea re­zervelor materiale interne, Îmbunătăţirea Indicilor de utilizare a capacităţilor de producţie — autodotarea nu poate fi privită însă numai prin prisma acestora, static şi unilateral. Căci, este de la Sine Înţeles , determinată de o optică exigentă şi responsabilă asupra resur­­selor proprii, ea asigură, prin perma­nentizarea climatului de emulaţie crea­toare, formarea unei înalte conştiinţe faţă de muncă, influenţînd astfel un mo­dul cel mai favorabil întregul proces productiv. Răspunzînd indicaţiilor conducerii de partid privind necesitatea dezvoltării in­tensive şi extensive a autoutilării, ce­rinţă marcantă a progresului tehnic, materialized sfaturile preţioase ale to­varăşului Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul frecventelor sale vizite de lu­cru în unităţile industriale bucureştene. Florin Rădulescu-Botică (Continuare In pag. a IlI-a) „Cadrul didactic este prin excelentă un EDUCATOR COMIS! u — subliniază prof. univ. ing. DAN GHIOCEL, decanul Facultăţii de căi ferate, drumuri şi poduri — tineretului universi­tar... — Nu încape nici o îndoială că în dez­voltarea şi perfec­ţionarea continuă a instrucţiei studenţi­­mii, slujitorii şcolii superioare au de în­deplinit un rol esen­ţial, au de realizat un bogat program de activitate didac­tică. Să ne amintim educator în sensul cel mai larg al cu­­vintului. El trebuie să asigure atît pre­darea cunoştinţelor de specialitate pe baza celor mai noi cuceriri, cit şi înar­marea tînărului cu cunoştinţe sociale, educarea lui pentru a deveni un bun ce­tăţean al patriei, un bun constructor al — Vă propun spre discuţie, tovarăşe profesor, un subiect a cărui actualitate nu mai are nevoie de demonstraţie: ro­lul cadrului didactic in procesul com­plex de formare po­­litico-ideologică şi etico-profesională a că, In urmă cu circa trei săptămîni, cu prilejul deschiderii actualului an uni­versitar, secretarul general al partidu­lui sublinia : „Atît învăţătorul, cit şi profesorul, inclusiv profesorul universi­tar trebuie să fie un socialismului şi co­munismului". Aşadar, cei care sîntem chemaţi să plămădim şi să mo­delăm spiritualitatea şi comportamentul tineretului avem o excepţională răspun­dere faţă de noi în­şine, faţă de socie­tate. Studenţimea se află la vîrsta la care receptivitatea se manifestă cu pregnanţă. Fiecare lecţie a noastră, fie­care dialog pe care îl purtăm cu stu­denţii trebuie să ur­mărească în modul cel mai hotărît for­marea unor cadre capabile să asigure progresul operei de construcţie socialistă din patria noastră. — De acord, to­varăşe decan. Dar, după cum se ştie, pentru ca forţa de influenţare politică şi educativă a stu­denţilor de către pro­fesori să fie la înăl­ţimea comandamen­telor sociale actuale, este nevoie ca, mai intîi, cel ce educă, dascălul însuşi, să-şi perfecţioneze propria pregătire politico­­ideologică şi profe­sională. In această direcţie, e necesar să spunem că ori­ Vladimir Udrescu (Continuare In pag. a 11-a) I­n drumul nostru către înainte, către mai bine, drum care se întregeşte ca o salbă cu fiecare zi prin care trecem, sufletul, gîn­­durile, dorinţele noastre se lea­gă, îngemănîndu-se cu cele ale semenilor noştri, munca fiind, acea sublimă forţă născătoare de prietenii, idealuri şi îm­pliniri înspre care este­ în­demnat dorul de revărsare a puterilor noastre. Spitale RADU SELEJAN Am văzut oameni care, după ce au lu­crat mulţi ani împreu­nă, cînd a fost vorba să se des­partă, faptul s-a petrecut aido­ma unei fisiuni atomice. Am cunoscut oameni care prin muncă s-au legat prieteni pe viaţă, care au împărţit fră­ţeşte bucuriile şi necazurile fie­cărei clipe. Am trăit printre oameni pen­tru care spiritul de solidaritate poate fi asemuit cu un fluviu ce-şi adună forţele din mii de torenţi, din fapte care dau cu­loare şi tărie fiecărei împli­niri, rînduite simplu, fără o anume dorinţă de afirmare. (Continuare in pag a lit-a) Colegiul medicilor şi farmaciştilor faţă cu problemele deontologice Pe cînd opinie fermă, combativă? Deontologia medicală. O noţiune ce desemnează principiile de comporta­ment ale medicului faţă de bolnav, faţă de societate, care se confundă cu etica şi morala medicală. Fiindcă medicina, ca profesie, nu reprezintă o simplă îndeletnicire. Conţinutul ei profund uman şi moral în acelaşi timp, presupune vocaţie, impune res­ponsabilitate deosebită faţă de om, de pacient şi societate. Desigur, nu aducem nimic nou prin aceste consi­deraţii. Cum, tot lipsit de noutate este şi faptul că, în activitatea lor de zi cu zi, marea majoritate a me­dicilor, a personalului sanitar dove­deşte asemenea calităţi morale, un dezvoltat simţ al datoriei. Există, desigur, şi exemple contrare. Există, desigur, şi atitudini ce se îndepăr­tează considerabil de la normele e­­tice ale profesiunii. Există încă, din păcate, neglijenţe, se întîlnesc încă practici prin care profesiunea de medic devine doar sursa unor ilici­te avantaje. Opinia publică — în înţelesul larg al termenului — con­damnă cu asprime fapte de acest gen. Cum acţionează însă chiar opi-Val. Voiculescu (Continuare în pag. a ll-a) . A început turneul Internaţional de tenis „open“, care se desfăşoară în sala Wembley din Londra. Printre ştirile sosite (meciul jucătorului nostru Ilie Năstase nu s-a disputat printre primele confruntări şi de aceea re­zultatul său nu ne-a parvenit încă), menţionăm cîteva surprize : Ruffels (Australia) l-a învins cu 9—8, 6—4 pe Smith (S.U.A.), Rodes (Cehoslovacia) l-a întrecut pe Stolle (Australia) cu 6—3, 4—6, 6—4, iar Alexander (Aus­tralia) a obținut victoria cu 7—5, 6—2 în fața lui Froehling (S.U.A.). • Campionul mondial de box la categoria cocoș, mexicanul Ruben Olivares şi-a păstrat titlu d in urma victoriei realizate la Nagoya, prin k.o. în penultima repriză, în faţa salangerului său oficial — japonezul Kazuyoshi Kanazawa.­­ Cursa ciclisto­­internaţională de la Form­na (Italia) a revenit lui Italo Zilion­, care a parcurs 90 de km în l , 57% cu o medie orară de 46,154 km. Italianul a fost urmat la 10 secunde de compatrioţii săi Bitossi şi Gimondi, precum şi de danezul Gosta Petterson şi belgianul Edy Merckx. Bir, secretele olimpicilor... BĂNCI ŞI BANCURI, nu, nu e calambur. De aceea n-am apelat la arsenalul ortografic de rigoare , puncte de suspensie, ghilimele, semne de exclamare. Am fost la liceul „Nicolae Bâlcescu“ şi am înregistrat o realitate. Comună şi altor şcoli : băncile şi bancuri­le. Ce distanţă despărţea cind­va şcoala de atelier­e ce armonios se completează azi în procesul formativ al elevilor băncile şcolii cu bancurile atelierelor-şcoală. A­­propierea lor face să se năruie mentalitatea că şcoala generală, liceul de cultură generală n-ar avea, chipurile, alt rost decât să scoată absolvenţi fără nici o spe­cialitate. Teodor Dumitrescu şi Vladimir Kiss, proaspeţi absolvenţi ai li­ceului „Nicolae Bâlcescu", can­didaţi la Facultatea de fizică, n-au mai trebuit să susţină obişnuitul examen de admitere. Erau gata admişi ! Se întorseseră de la So­fia, unde avusese loc Olimpiada internaţională de fizică a elevi­lor. In chip de clştigători de mar­că... Fizicieni la 19 ani — iată o per­formanţă şi iată o autoritate ca şi formată. Unde ? Pe băncile şcolii. Dar numai acolo ? — Activitatea practică nemijlo­cită, la instrumente şi aparate, o activitate asiduă, făcută cu pa­siune, competent îndrumată, a­­cesta a fost factorul complemen­tar al formării tinerilor specia­lişti — ne spune directoarea li­ceului, tovarăşa Ioana Cosma. — Ştim că liceul dumneavoas­tră a dat mulţi cîştigători ai o­­limpiadelor internaţionale. S-au dedicat toţi specialităţii Învăţate In şcoală ? — Aproape toţi. Dar şi excep­ţiile confirmă într-un fel regula. Mă refer la o regulă mai ge­nerală, şi anume că înţelege­rea Intimă, pe cale practică, expe­rimentală, a cauzalităţii fenome­nelor constituie un exerciţiu ne­cesar formării oricărui specialist. Fiindcă, acesta este în pri- Paul Lamport (Continuare in pag. a II-a) • Mărirea performanţelor tehnico­­productive ale agregatelor aflate în funcţiune, constituie o preocupare de seamă a colectivului uzinei „Repu­blica”. Recent, reductorului aferent laminorului nr. 1 i s-au adus o serie de îmbunătăţiri : a fost instalat un ventilator de o capacitate mai mare, rezultînd încălzirea uniformă a ţe­vilor într-un timp mai scurt, pre­cum şi creşterea capacităţii de în­călzire a cuptorului — inclusiv a reductorului în ansamblul său — cu 40 la sută. Concomitent, comparti­mentul întreţinere electrică a revizuit şi îmbunătăţit funcţional între­aga in­stalație a laminorului 1. Clădirea Casei de mode a cooperaţiei meşteşugăreşti bucureştene —­­o certă reuşită arhitectonică , pe cînd însă şi un cert termen de dare în folosinţă ? Marele premiu pentru un film românesc de construcţii Filmul „Hotel glisat” (realizat de Centrul de documentare pentru con­strucţii, arhitectură şi sistematizare al Ministerului Construcţiilor Indus­triale) a obţinut „Granatul”, marele premiu al Festivalului internaţional al filmelor ştiinţifice, tehnice şi de educaţie de la Pardubice (R. S. Ce­hoslovacă). Filmul, a cărei regie aparţine ing. Rutta Pascale, prezintă tehnologia rapidă de execuţie cu ajutorul co­­frajelor glisante a hotelurilor de la Mangalia Nord. Aceasta este a cin­­cea distincţie internaţională obţinută în ultimii doi ani de filmele produse de Centrul de documentare pentru construcţii. BRIGADA ARTISTICA LA CINEMATOGRAF După ce săptămina trecută s-a bucurat de un deosebit succes, bri­gada artistică de agitație continuă micro-programele satirice, pe teme de larg interes cetățenesc, in sălile de cinematograf. Astfel, azi (ora 19), brigada artistică a Casei de cultură din sectorul 8 îşi prezintă spectacolul La cinematograful „Gloria”, iar mii­­ne (ora 19), la „Favorit”. Pe cînd şi alte, formaţii pe Itinerarele din faţa ecranului ? ADUNAREA GENERALĂ A HOTARIT . RESTABILIREA DREPTURILOR REPUBLICII POPULARE CHINEZE LA O.N.U. INFORMAŢIA NAŢIUNILE UNITE — 26 — Co­respondentul Agerpres, Constantin Alexandroaie, transmite : Plenara Adunării Generale a O.N.U. a apro­bat luni noaptea cu mare majori­tate de voturi proiectul de rezoluţie depus de 23 d­e state, printre care şi România, privind restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Na­ţiunilor Unite şi expulzarea ime­diată din această organizaţie a emi­sarilor d­anbaisişti. Votul a fost de 76 pentru, 35 îm­potrivă şi 17 abţineri. In acelaşi timp, plenara Adunării Generale a respins cu majoritate de voturi proiectul de rezoluţie depus de S.U.A. privitor la majoritatea de d­oua treimi. Votul asupra acestui (Continuare in pag. a IV-a) CU PLANUL PE ZECE LUNI ÎNDEPLINIT Colectivele de muncă din UNITĂ­ŢILE INDUSTRIALE ALE SECTO­RULUI 7 au raportat îndeplinirea sarcinilor de plan, pe zece­ luni, la producţia globală şi marfă. Avan­sul de timp cîştigat va fi fructificat din plin : pină la sfîrşitul lunii oc­tombrie se prelimina realizarea su­plimentară a unei producţii globale în valoare de 235 milioane lei şi 160 milioane Iei producţie marfă. Fabrica de confecţii şi tricotaje-Bucureşti, u­­zina „Semănătoarea”, IJMER, UREMOAS şi Fabrica de ţigarete sunt cîteva dintre unităţile care şi-au adus o contribuţie substanţială la obţinerea acestor rezultate. INSTALAŢIE PENTRU APLICAT TENCUIELI Ca urmare a experimentărilor tehnolo­gice si mecanice efectuate in cadrul ÎNCERC, a fost omologată şi a intrat în fabricaţia de serie instalaţia pentru aplicat tencuieli stropite. Utilizînd aerul comprimat, noua instalaţie permite apli­carea în straturi subţiri a mortarului de ciment cu filer calcar, a mortarului de ciment cu nisip, a cleiului cu intirzie­­tor de priză şi plastifiant, şi a unui tip original de tencuială, bazată pe dispersia acetatului de polivinil. Avînd un preţ de cost scăzut, instala­ţia permite realizarea unei productivi­tăți de 33 mgtri cubi pe oră. • Biroul de turism pentru tineret, a­­genţia Bucureşti, fat­e înscrieri pentru cursul de ghizi şi organizatori de turism. Condiţiile de înscriere pentru solicitanţi sunt : să fie salariaţi ai întreprinderilor şi instituţiilor din Bucureşti, absolvenţi ai liceului şi să aibă vîrsta între 18—30 ani, înscrieri şi informaţii la sediul a­­genţiei, în str. Cosmonauţilor nr. 21. Ieri, la Grădina Botanică, a avut loc o interesantă demonstraţie de a­­ranjamente florale, efectuată de două profesoare de la Şcoala de artă de­corativă şi aranjamente florale „OHARA” din Tokio. Au participat specialiști horticoli din Capitală. Imaginea a fost luată la cîțiva metri sub pa­­mînt. Este vorba de una dintre cele 8 stații sub­terane de repompare a apelor uzate, unde ca­nalele se află mai sus decit nivelul străzilor d in cartierul Titan — o nouă unitate comercială MĂRIND, AN­ NOAPTE, TRANSPORTUL PROPUŞILOR MINIMRE SPRE DNNTĂJILE DE DESFACERE, NE-AM ÎNTÎLNIT CU: Există cîteva domenii nn care, dacă nu total, cel puţin în parte, apro­vizionarea magazinelor se realizează (sau măcar începe) în cursul nopţii. Este vorba de asigurarea cu produse a unităţilor de pline, de legume şi fructe, de lapte. Am urmărit, azi noapte, această activitate. Faptul că există o întreagă des­făşurare nocturnă de forţe, ni-i do­vedesc sticlele cu lapte, plinea proas­pătă, legumele, pe care le putem cumpăra, unele, priceplnd chiar da la ora 1 dimineaţa. Problema care se pune este Insă următoarea: Sint acoperite, In mod echitabil, necesi­tăţile teritoriale ale oraşului 7 Se tine seama de specificul unor zone de Intensă solicitare, cum sunt cele din preajma marilor Întreprinderi şi In­stituţii 7 Există in grafic de distri­buţie Şi, mai ales, este el respectat ? Dar unităţile de desfacere colaborea­ză cu cele de aprovizionare . Dacă, In cele ce urmează, semnalăm In special deficienţele, o facem con­­tînd pe receptivitatea conducerilor Întreprinderilor şi organizaţiilor co­merciale vizate, interesate în desfă­şurarea, în cit mai bune condiţiuni, a complexului sistem de aprovizio­nare a unui oraş cu o populaţie de peste 1,5 milioane. ÎNCEPUTUL TREBUIE „SA ÎNCEAPĂ" LA DEPOZIT Maşina 21-B-8518 care deserveşte unităţile de legume fructe din sec­torul 2, aprovizionate de depozitul IPVLF nr. 2, se afla, la ora 3, cu cea de a doua cursă terminată la un magazin de pe str. Viitor. Camionul realizase două transporturi în 5 ore (începuse activitatea la orele 22) și mai avea de făcut pină la ora 6, incă două. Cum putea să efectueze, în trei ore, ceea ce abia izbutise in 5 ? Deficientele în modul de utili­zare a mijloacelor de transport sunt evidente, și nu numai în cazul de Aurel Radu. Petre Dinescu (Continuare in pag. a lll-a) „BUTURUGA MICĂ“ ÎN CALEA UNEI APROVIZIONĂRI RITMICE Holul hotelului „Intercontinental” La întrebarea „Cit vor mai aştepta beneficiarii ?” ne răs­punde tovarăşul VASILE DU­MITRU, directorul întreprin­derii „Tehnica nouă“. „Intr adevăr, întreprinderea noastră înregistrează, în prezent, restante fată de beneficiari. Si­tuaţia s-a datorat, în principal, preluării, in cursul anului, a unor sortimente de bunuri de larg consum de la unităţi apar­­tinînd Ministerului Industriei Chimica — ceea ce a necesitat unele reorganizări ale procesu­lui de producţie, iar, pe de altă parte, intîrzierilor în primirea anumitor materii prime, in mo­mentul de fată, prin măsurile întreprinse au fost create condiţii pentru lichidarea tu­turor restanţelor pină cel mai tîrziu la 15 noiembrie a.c.”. La intersecția bd. Ion Şulea cu bd. Leontin Sălăjan (în cadrul com­plexului comercial A 13) I.A.P.L. „Se­­garcea“ a deschis un nou local : „Va­lea Mieilor”. Restaurantul este dotat cu utilaje și mobilier modern. • Casa de cultură a studenţilor va găzdui astăzi, ora 20.30, o seară muzeală închinată pictorului Tattarescu. Despre „Contribuţia Iul Gh. Tattarescu la pro­gresul social-cultural şi Împletirea ope­rei Iul cu epoca de la 1848* va vorbi muzeografa P. CERNAT, după care va fil­ proiectat filmul documentar „Portre­tul și pictura militantă In opera lui Tat­tarescu“. Decada cârţii sovietice“ Mîine, la ora 13, in incinta­ libră­riei „Dacia”, din calea Victoriei nr. 43_45 are loc deschiderea festivă a „Decadei cărţii sovietice“, organi­zată de Centrala cărţii sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste. Volumele expuse dau o ima­gine edificatoare asupra amploarei și diversității procesului editorial in Uniunea Sovietică. După cum sîntem informaţi, un mare număr de imobile din Capi­tală, care folosesc combustibil pen­tru punctele termice proprii, nu s-au aprovizionat încă pentru pe­rioada de iarnă. De ce această situaţie, care riscă să provoace ne­ajunsuri cetăţenilor? Aşteptăm răspuns din partea conducerii în­treprinderii de livrare a produse­lor petroliere Bucureşti. De ce restanţe in livrarea combustibilului pentru marile imobile ? Ultimele zile însorite ale acestei toamne au atras pe aleile parcuri­lor (din motive foarte puţin dife­rite) şi pe cei mici, şi pe cei mari .

Next