Informatia Bucureştiului, aprilie 1972 (Anul 19, nr. 5785-5809)

1972-04-08 / nr. 5791

ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI Al P. C R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX­­ Nr. 5791 6 PAGINI 30 BANI Slmbăta 8 aprilie 1972 P­rimirea entuziastă făcută conducătorului iubit al partidului şi statului de către cetăţenii Capitalei la re­întoarcerea în Bucureşti, din istorica sa călătoria întreprinsă in opt ţări de pe continentul african, numeroasele telegrame şi scrisori adresate in aceste zile Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimă cu căldură adeziunea totală a poporului român pentru înţeleaptă politică de pace, prietenie şi cooperare internaţio­nală promovată cu răspundere şi consecventă principialitate de Partidul Comunist Român, de Republica Socialistă România Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Africa, manifes­tare de înalt prestigiu a politi­cii externe a României socialis­te, care a avut darul să deschidă noi perspective relaţiilor de prietenie şi rodnică colaborare dintre ţara noastră şi ţările vi­­ţ­­itate, a constituit o expresie pregnantă a solidarităţii active a poporului român cu popoarele acestui continent, care au pă­şit în decursul ultimelor două decenii pe calea independenţei naţionale, a consolidării ei con­tinue, luptînd pentru dezvolta­rea unei economii proprii, de sine stătătoare, fiind hotărîte să dispună de destinele lor potrivit propriei lor voinţe şi interese, excluzind amestecul străin. Călduroasa primire făcută oas­peţilor români de oficialităţi şi populaţie pe întregul traseu al vizitei ne-a relevat cu eloc­venţă sentimentele de vibrantă prietenie în rîndul popoarelor continentului african, sentimen­te împărtăşite întru totul de poporul român. Schimbul de vederi cu con­ducătorii celor opt ţări vizitate asupra unor probleme interna­ţionale de deosebită actualitate au evidenţiat concluzii comune (Continuare în pag. a VI-a) 0 CONTRIBUŢIE ISTORICA LA DEZVOLTAREA RELATIILOR DE PRIETENIE $I COLABORARE RODNICA DINTRE POPORUL ROMÂN SI POPOARELE CONTINENTULUI AFRICAN Telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Comuniştii, toţi locuitorii Capitalei, deopotrivă în­tregul popor, vă exprimă, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, admiraţia lor profundă pentru prodi­gioasa dumneavoastră activitate desfăşurată pe între­gul parcurs al vizitei in cele opt ţări ale Africii, eveniment de o deosebită însemnătate în politica externă a României socialiste. Inscriindu-se in ansamblul activităţii internaţionale a partidului şi statului nostru, de întărire a colabo­rării cu toate statele, de solidaritate militantă cu popoarele africane , vizita pe care aţi întreprins-o a fost urmărită de populaţia Capitalei, ca şi de În­tregul nostru popor, cu un profund interes, cu sen­timente de adîncă şi justificată mîndrie patriotică, de frăţească prietenie faţă de popoarele ţărilor vizi­tate. Întreaga desfăşurare a vizitei, convorbirile dum­neavoastră cu conducătorii acestor state şi ai orga­nizaţiilor lor politice conducătoare, intîlnirile pline de căldură cu popoarele africane, constituie expresia vie a trainicelor legături prieteneşti dintre poporul român şi popoarele celor opt state vizitate, a presti­giului internaţional de care se bucură România so­cialistă, dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, reprezentant fidel al idealurilor COMITETUL MUNICIPAL BUCUREŞTI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Continuare în pag. a VI) FABRICA de prefabricate „Progresul“ din şoseaua Giurgiului este una dintre principalele întreprinderi bucureştene furnizoare de materiale de construcţie. Printre altele se produc aici tuburi din beton precomprimat între 100 şi 1300 mm. pentru alimentarea cu apă a lo­­calităţilor şi pentru Irigaţii In agricul­tură, stilul din beton precomprimat pen­tru reţelele electrice, grinzi In secţiuni T In lungime de pină la 18 m, pentru hale Industriale etc. ■■■iiiiiiin?iiiiiiiiiiiiiiiiii.. •'iiiiiimimiiimiiH"” Critică OCTAV PANCU-IAŞI A­M ASISTAT cu ceva timp in urmă, la o şedinţă de ana­liză a muncii care a reu­nit citeva sute de munci­tori, tehnicieni. Ingineri ai unei importante secţii depinzînd de *? nu mai puţin importantă uzină bucureşteană, îmi amintesc foarte limpede că, atunci, mai mulţi dintre vorbi­tori. Indiferent de subiectul abor­dat, aveau grijă să adauge şi clteva cuvinte critice la adresa unui ajutor de maistru care lucra superficial. Totul mi s-ar fi pă­rut normal dacă, la un moment dat, cel In cauză nu s-ar fi ridi­cat şi, scuzîndu-se că Întrerupe pe vorbitor, ar fi spus orice in a­­fară de aceste cuvinte: «Se vorbeş­te aici despre lipsurile mele, mai recente, altele vechi de trei luni, patru, şase. Am o întrebare şi vă rog să mi-o consideraţi legitimă: de ce trebuie să aflu azi, aici, pentru prima oară, că muncesc prost , riscă in această sală exis­tă un singur om care, la timp, după intîia greşeală, ori după cele dinţii, să-mi fi atras atenţia s­ă lucrez superficial, eu mă an­gajez să plătesc nu numai cu ruşinea de a fi dovedit o slabă pregătire profesională, ci să su­port pagubele aduse întreprinde­rii, d­­ar de-ar fi să nu mai pri­mesc un leu toată viaţa ! Oare trebuie, sa se aştepte neapărat o şedinţă pentru ca un om să afle cum munceşte ?“. Meditam la adevărul rostit de ajutorul de maistru, dar mi se lăsă un prea scurt răgaz ca să ajung la o concluzie, cineva din (Continuare in pag . V-a) Bu/ef/t­ tuefeonolog/c INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi la ora 8 in Bucureşti tem­peratura aerului a fost de 10 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 50 de grade, iar minima din cursul nopţii de 5 grade. Timpul probabil de mtine . Vremea va fi frumoasă şi călduroasă. Temperatura aerului : minima va oscila in jur de 6 grade, iar maxima va urca pînă la 25 de grade. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI UAE CEAUSESCU IN PIEŢE ALE CAPITALEI _­ Azi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită în pieţe ale Capitalei, la tradiţionalul vad comercial al oraşului, cunoscut sub denumirea de „Curtea Veche“, si­tuat în inima Bucureştiului. In a­­ceastă vizită de lucru, secretarul general al partidului a fost înso­ţit de tovarăşii Dumitru­­ Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul general al Capitalei, Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, Nicolae Bozdog, ministrul comerţu­lui interior, Dumitru Joiţa, prim­­vicepreşedinte al Consiliului popu­lar municipal. In această zi de sfirşit de săp­tămînă, afluenţa cumpărătorilor este mare la centrele de aprovizio­nare. Mai cu seamă gospodinele populează magazinele de desfa­cere a cărnii şi a produselor din carne, cele de legume şi fructe, de mărfuri ale industriei uşoare. Şi au de unde alege, atît la uni­tăţile comerţului de stat cit şi la cele ale cooperativelor agricole de producţie, ale industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti. Din datele centralizate, rezultă că în această săptămînă au fost puse la dispoziţia cetăţenilor, prin pieţe şi magazine, 1822 tone de carne de vită, porc şi miel, aproape 500 tone de produse lactate, peste 2 000 de tone cartofi, ceapă uscată, rădă­­cinoase, mere, precum şi peste 500 tone de spanac, ceapă verde, salată, castraveţi. Toate aceste cifre şi-au găsit expresia materializată în pre­zenţa respectivelor produse în ma­gazine şi în sacoşele gospodinelor. Reîntîlnirea cetăţenilor Capita­lei cu secretarul general al parti­dului a prilejuit, ca de atitea şi atîtea ori, manifestări pline de căl­dură şi dragoste. Practic, n-a exis­tat loc vizitat unde oamenii să nu se adune ciorchine în jurul său, do­rind să-i strîngă mina, să-i ofere o floare, să-şi exprime simţămintele de stimă şi gratitudine pentru ac­tivitatea sa neobosită, pentru gri­ja statornică pe care o manifestă pentru condiţiile de viaţă ale cetă­ţenilor. La pieţele Obor şi 23 Au­gust, Pantelimon şi Titan, Coşbuc şi Halele Centrale, pe străzile din zona centrală a oraşului, pretutin­deni, tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi, simpli trecători, cumpără­tori sau lucrători ai unităţilor cu­(Continuare în pag. a VI-a) RĂSPUNSURI LA ANCHETELE ZIARULUI Solicitudine sporită pentru cei 100 000 de beneficiari zilnici ai curselor I. T. A. Referindu-se la anchetele publicate, sub titlul­­ „100 000 de beneficiari zilnici ai curselor I.T.A.“, în nume­rele 5762 și 5763 ale ziarului nostru, conducerea Centralei de transporturi auto îşi însuşeşte punctul de vedere al ziarului. „Buna desfăşurare a transporturilor auto de călători — se spune în răspuns — continuă să fie afectată de o serie de condiţii (mai ales de ordin subiectiv) a că­ror influenţă negativă putea fi pre­­întîm­pinată, dacă s-ar fi acţionat cu mai mult spirit de răspundere şi dacă s-ar fi manifestat mai multă exigenţă din partea organelor de conducere ale I.T.A. Bucureşti şi autobazei 3 călători“. In continuare, conducerea Centra­lei expune măsurile luate în scopul lichidării carenţelor menţionate în cele două articole. Astfel, zilnic la nivelul autobazei şi, semidecadal, la cel al I.T.A. Bucureşti, se va analiza modul în care se respectă orarul curselor. Paralel cu tratarea exigentă a abaterilor, vor fi luate , măsuri pentru respectarea cu stricteţe a gra­ficelor de circulaţie. Pentru sporirea capacităţii de transport, o bună parte din autobu­zele prevăzute In planul de dotare pe anul in curs, vor fi repartizate autobazei 3 călători, in avans. In scopul unei cit mai complete şi mai operative informări a publicu­lui, au fost revizuite şi completate a­­fişajele in autogări, remediindu-se totodată defecţiunile în funcţionarea staţiilor de amplificare din autogă­­rile Griviţa Roşie şi Militari. De a­­semenea, se vor introduce în dotare magnetofoane, cu ajutorul cărora vor fi transmise indicaţii şi anunţuri pentru publicul călător, se vor com­pleta băncile şi restul mobilierului in sălile de aşteptare şi la peroane. Au fost, de asemenea, remediate de­fecţiunile constatate la iluminarea incintei autogărilor Ţinînd seama de gravele implicaţii negative pe care starea necorespun­zătoare a unor drumuri le are asu­pra regularităţii curselor, stării teh­nice a parcului de autobuze şi con­(Continuare in pag. a V-a) De la feţele „in ape“, la sudura cu curenţi de înaltă frecvenţă Ca şi In alte domenii, competiţia dintre clasic şi modern se desfăşoară cu pasiune şi pe tărîmul încălţămin­tei. Bineînţeles, în beneficiul gustu­lui consumatorilor. In acest sector, „clasicul“ este reprezentat de stră­vechea piele, „modernul“ — de e­­chivalenţa ei sintetică. Una din di­recţiile de cercetare abordate de că­tre specialiştii Institutului de cerce­tări pielărie, cauciuc, mase plastice o întruchipează tema „Cercetare pri­vind fizico-chimismul fenomenelor ce intervin In finisarea pieilor de feţe pentru Încălţăminte“. Scopul urmărit ? Elaborarea unor noi meto­de de finisare pentru a face pieile mai atrăgătoare păstrînd şi valorifi­­cînd din plin calităţile lor naturale. Ion Nadu (Continuare în pag. a V-a) „REBUTURI“ IN FAŢA GHIŞEULUI PUBLIC D­espre competenţă şî solici­tudine — cele două cons­tante ale activităţii func­ţionarului public — am mai scris în coloanele ziarului nostru, şi nu de puţine ori. Desigur, ima­ginea „clasică“ a funcţionarului cu mînecuţe şi ochelari, a plecat peste maldăre nesfîrşite de do­sare, răspunzînd invariabil cu un „vino mîine“ petiţionarului, a de­venit de mult vetustă. Din pă­cate, dincolo de simplificări ca­ricaturale, nu destule împrejurări, optica unora dintre cei­ care — prin atribuţii de serviciu, remu­nerate ca atare — au obligaţia să se afle nemijlocit in slujba cetăţenilor, rămîne încă rudimen­tară, obtuză. — Uneori — ne spunea. In acest sens, tov Gheorghe Dumitru­, prim-vicepre­­şedinte a Comitetului executiv al Con­siliului popular al sectorului 4 - o în­drumare Incompletă, o tergiversare da­torată rutinei sau lipsei de bunăvoinţă provoacă o autentică sreacţie un lanţ • Cetăţeanul, pe bună dreptate nemulţumit — sau în orice caz needificat — este silit să-şi consume timp pentru audien­ţe, sesizări la foruri superioare. Fireşte, atunci cînd se dovedeşte întemeiată, cererea sa îşi găseşte Pînă la urma re­zolvarea justă. Dar aceasta nu scuza Incompetenţa sau lipsa de solicitudine Iniţială. Orice trebut“ In faţa ghişeului reprezintă, în ultimă instanţă, o încăl­care grosolană şi Inadmisibilă a relaţii­lor sociale statornicite în societatea noastră, încălcare ce trebuie sancţionată ca atare. — Cum se manifestă concret această exigenţă ? Să ne referim, bunăoară, la serviciul de spaţiu locativ... — Comitetul executiv al Consiliului popular a considerat necesar — pentru grim a introduce un climat de ordine şi fer­mitate în acest sector — să adopte mă­suri organizatorice atlt In direcţia se­lecţionării şi pregătirii cadrelor, dt şi a simplificării unor operaţii. Astfel, atit la ghişeu dt şi pentru munca de teren au fost promovate elemente tinere (vârs­ta medie nu depăşeşte 25 de ani). Ma­joritatea Inspectorilor au studii medii, precum şi o experienţă de câiva ani in funcţii administrative. La aceasta se a­­daugă cursurile de specializare la ni­velul Direcţiei de spaţiu locativ a muni­cipiului, precum şi Instructajele perio­dice pe care le organizăm in cadrul serviciului. Evident asemenea mă­su­ri Sunt salu­tate. Am fost infertfiaţi că s-au adop­tat şi altele, vizind simplificarea unor operaţii la ghişeu. De exemplu, elibera­rea unor acte care nu necesită veri­ficări suplimentare, se face In prezent chiar în momentul solicitării supra­mmal, se analizează modul cara inspec­torii de teren au respectat termenele lucrărilor încredinţate, calitatea rezol­vării lor etc. In surşit, ni se pare interesant faptul că pentru a participa mai direct la viaţa internă a colecti­vului, primul vicepreşedinte al Comi­tetului executiv face parte din grupa sindicală a respectivului serviciu. nouidirect D­ar, după cum prea bine se știe, „măsura... măsurilor“ este dată de modul cum se materializează acestea. Si nu se poate spune că nu se constată anumite schimbări in munca cu publicul la serviciul de spa­ţiu locativ al sectorului 4. Faţă de anii anteriori, cînd cetăţenii „vânau“ pe la colţuri Informaţiile, cînd înghesuiala la ghişee era obligatorie, mutaţiile sint chiar apreciabile. Un afişaj complet asupra principalelor operaţii adminis­trative, a actelor necesare In diferite împrejurări o programare mai judi­cioasă a solicitanţilor la diferiţi inspec­tori au înlăturat, în bună parte, ne­­orinduîala. Improvizaţia, sistemul neave­nit al «bonurilor de ordine'1 fără aco­perire practică etc­ • ^ Şi totuşi... Ne postăm în faţa ghi­şeului de informaţii. Lume destul de pu­ţină. Ne surprinde însă neplăcut — chiar înainte de a o vedea la chip pe respectiva funcţionară — „tonul“ aces­teia. Cetăţenilor — indiferent de vitală — li se vorbea cu evidentă lipsă de politeţe. „Fă o cerere“... „Adu actul cutare­’... „Ţi-am spus că mai ai de aş­teptat“... (In replică, majoritatea oame­nilor se adresau funcţionarei cu „dum­neavoastră“, astfel că „dialogul politeţei” se desfăşura unilateral). Să trecem însă peste aceste aspecte „minore“ şi să vedem modul cum se rezolvă pro­blemele de fond. In prezenţa noastră, un cetăţean solicită o copie după or­dinul de repartiţie, acesta fiindu-i abso­lut necesar pentru a putea beneficia de repararea apartamentului. „Nu e bună cererea — conchide funcţionara. Fă-o ca lumea, vino înapoi cu ea, apoi treci peste câteva zile să-ţi iei copia“... Men­ţionăm că această «rezolvare“ contra­vine esenţei măsurilor despre care am fost informaţi, întrucât, în cazuri simple (şi mai ales urgente), asemenea acte pot fi lesne eliberate printr-o simplă confruntare cu situaţiile îndosariate la serviciul de spaţiu. — E o simplă întîmplare — ne asigură tov. Nicolae Ploaie, şeful serviciului. De fapt, în mod obişnuit, nu funcţionara Sorin Heiban Aurel Radu O. Andronic * (Continuare în pag. a V­-a) U i// Autostrada Bucureşti-Piteşti în faza finală de execuţie Lucrările la autostrada Bucureşti- Piteşti au intrat în etapa finală , ne informează tov. Marcu Lepădat, director tehnic al Trustului de cons­trucţii de drumuri, porturi şi aero­porturi. După cum se ştie, prima cale a autostrăzii (Bucureşti-Piteşti) este dată în exploatare provizorie pentru 2 sensuri. Din a doua cale (Piteşti-Bucureşti) au mai rămas de executat 46 km din totalul de 96, astfel încît constructorii sunt în mă­sură să anunţe intrarea în exploa­tare a autostrăzii la întreaga capa­citate (cu anumite restricţii de cir­culaţie) pentru luna iunie a acestui an, urmînd ca între 30 iunie şi 30 septembrie să se desfăşoare lucrările de finisaj. ASTĂZI, la cinematograful „Sca­la", a avut loc o manifestare or­ganizată de comitetele U.T.C. ale sectoarelor 1 şi 4, şi anume o în­­tilnire a 1 000 de elevi cu realiza­tori ai filmului „Puterea şi Ade­vărul“. • Pe perioada vacanţei de primăvară, Agenţia Bucureşti a Biroului de turism pentru tineret oferă elevilor locuri la odihnă in staţiunea Predeal, Individual sau în serii cu durata de la 3 la 12 zile, înscrieri la sediul agenţiei, în str. Cos­monauţilor nr. 21. La Întrebarea noastră de ieri, tov. Ing A. ALBEANU, inginer şef concepţie la uzina „VULCAN“, ne răspunde că, in­tr-adevăr, Centrul de mecanică a soli­delor a propus uzinei — cu adresa nr. 2392/19.10.1970 — un proiect de contract privind abordarea unor cercetări referi­toare la studiul cinematic şi dinamic al instalaţiei de pompare de 13 t, în ve­derea Introducerii In fabricaţie a siste­mului de echilibrare pneumatică. Se arată, în continuare, că propunerea de colaborare a sosit prea tîrziu, într-o etapă cînd ea nu mai era necesară uzi­nei. Instalaţia sus-m menţionatâ, subliniază autorul răspunsului, care era cuprinsă — Pe linie de noutăţi tehnice — în pla­nul de activitate al uzinei, fusese stu­diată şi proiectată complet cu forţe pro­prii, încă din anul 1969. Aşa Incit, în momentul în care Centrul de mecanică a solidelor propunea amintitul contract, prototipul unităţii de pompare cu echi­librare pneumatică de 15 t era deja exe­cutat, întrunind aprecieri unanime. Ast­fel, conchide autorul răspunsului, pro­iectul a sosit cu doi ani mai tîrziu decit putea el Interesa, în afară de faptul că nu fusese nici măcar solicitat de către uzină. N.R. Aşadar, încă o lacună In ce pri­veşte Informarea reciprocă Intre indus­trie şi cercetare. Desigur că dacă cei de la Centrul de mecanică a solidelor ar fi cunoscut din vreme obiectivul pe care şi-l propunea uzina „Vulcan“, o­­ferta lor nu ar fi sosit cu doi ani mai tîrziu.. Dincolo de această problemă de principiu, o altă realitate se impune însă : conţinutul contractului propus de către Centru era mai cuprinzător, stu­diul avînd în vedere şi stadiul de după crearea amintitului prototip. Intr-adevăr, se urmărea şi cercetarea experimentală în funcţiune a unităţii de pompaj men­ţionate. Şi, în acest caz, oferta nu ar fi putut fi apreciată ca tardivă... Ori­cum un răspuns cântărind judicios toate posibilităţile de colaborare între uzină şi centru, adresat direct acestuia din urmă, nu ar fi nici acum de prisos. La kilometrul 11­0-270 pe DN 2, şoseaua București-Urziceni conti­nuă lucrările de finisare la cel de al doilea pod care va fi dat in exploatare spre sfirşitul acestui tri­mestru. Prin forţe proprii, utilaje în valoare de peste 600000 lei Colectivul UZINEI DE UTILAJE ŞI PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUS­TRIA MATERIALELOR DE CONSTRUC­ŢII a realizat prin forţe proprii în­­ pri­mul trimestru al anului, importante utilaje şi dispozitive, care au şi fost integrate in procesul de producţie. Prin­tre acestea figurează un cuptor tip tunel, pentru uscat forme, un monorai cu benă cîntar pentru mecanizarea încăr­cării cubilourilor, o instalaţie de prepa­rare şi evacuare a amestecurilor de for­mare. întrebăm Numeroşi cetăţeni care au deja inserată în buletinele de identitate grupa sanguină ne semnalează o inadvertenţă. Atunci cînd, din di­verse motive, se preschimbă bule­tinele (schimbarea numelui, dete­riorarea actului, expirarea lui etc.), la ghişeele de evidenţă a populaţiei nu se transcrie în noul document de identitate şi grupa sanguină. Faţă de această situaţie, întrebăm serviciul de resort al I.M.M.B. A cu­m trebuie să procedeze in pre­zent cetăţenii şi ce modalităţi de simplificare a acestei operaţii s-au putea aplica în viitor ? INFORMAŢIA Lunga noapte a monumentul­ u Concluziile unui studiu al UNESCO Specialiştii UNESCO au tras un semnal de alarmă: unul din marile monumente ale lumii, templul Borobudur din Hatva, este un pericol de moarte. U­­riaşa construcţie a cărei virstă Borobudurului­­ din junglă trece de un mileniu şi care, după părerea profesorului Ber­nard Groslier, expert francez, conservator al monumentelor de la Angkor (Cambodgia), nu are rival în ce priveşte vîrsta, di­mensiunile, frumuseţea, în toată emisfera australă — riscă să se transforme într-o avalanşă de noroi şi pietre. (Continuare în pag. a VI)

Next