Informatia Bucureştiului, mai 1972 (Anul 19, nr. 5810-5835)
1972-05-16 / nr. 5822
PROLETARI DÎN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMATIA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX — Mr. 5822 4 PAGINI 30 BANI Marţi 16 mai 1972 Ştiţi cit vă costă orele de stagnare a utilajelor? Aşa după cum se subliniază în Rezoluţia Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi construcţii, una dintre sarcinile majore ce revin întreprinderilor, fiecărui colectiv de muncă, o reprezintă în etapa actuală concentrarea tuturor eforturilor pentru folosirea cît mai deplină a capacităţilor de producţie. Pe această bază economia va dispune de importante cantităţi suplimentare de produse, solicitate de dezvoltarea sa în ritm susţinut, numai astfel importantele fonduri investite pentru dotarea cu mijloace moderne de producţie îşi vor găsi o valorificare superioară. Cum se acţionează pentru înfăptuirea sarcinii de înaltă răspundere, de a folosi fiecare utilaj, fiecare minut de lucru, cu maximă eficienţă ? Răspunsul la întrebare trebuie să afirme preocuparea generală existentă în acest sens, desfăşurarea a numeroase şi valoroase acţiuni. în acelaşi timp, se cere arătat că întîlnim încă inadmisibile fisuri în optica exigentă ce trebuie să tuteleze modul cum este utilizată zestrea tehnică a unităţilor industriale. Şi nu trebuie uitate adunate. APARENT BANALELE MINUTE PIERDUTE ICI-COLO, PENTRU O „MICA“ DEFECȚIUNE, ÎNSEAMNĂ PIERDEREA UNOR IMPORTANTE VALORI. O cifră edificatoare , datorită carenţelor existente în folosirea timpului de lucru, coeficientului redus de schimburiprecum și nerespectării tehnologiilor de fabricaţie, industria Capitalei pierde anual o mare cantitate de producţie. In acest context — sperăm, concluzia va fi însuşită şi de factorii responsabili din unităţile vizitate — abordarea problemei „productivităţii“ timpului, am spune. Indiferent de gravitatea aspectelor consemnate, trebuie privită de pe o unică poziţie : ACEEA A MAXIMEI RĂSPUNDERI COLECTIVE ŞI INDIVIDUALE. Inginerul şef este optimist... La uzina ,,LAROMET“ adresăm inginerului şef Dumitru Niculescu întrebarea : „Cunoaşteţi cîte utilaje şi agregate nu funcţionează astfel ? — Nu avem o asemenea evidenţă — a fost răspunsul. Dar, să ştiţi că în uzina noastră, cuptoarele, laminoarele, presele hidraulice şi celelalte utilaje de bază funcţionează la întreaga capacitate, în trei schimburi. Desigur, mai intervin anumite întreruperi determinate de accidente tehnologice, pe care căutăm să le înlăturăm cît mai operativ. Celelalte utilaje auxiliare sunt folosite în raport de comenzi, neputîndu-le menţine în funcţiune la capacitatea lor. Din acest răspuns se desprinde o primă concluzie : necunoaşterea la nivelul conducerii uzinei a modului concret în care sunt folosite, zi de zi, decadă de decadă, utilajele din dotare. Oare această problemă este aşa de minoră încît să nu se afle în centrul atenţiei cadrelor de conducere ale uzinei ? Dar să vedem ce înseamnă „folosirea la maxima capacitate a utilajelor“ la uzina „Larortier“. Cele relatate de inginerul șef sunt contrazise de datele furnizate de șeful serviciului tehnic, N.Cucui, B. loan, A. Pavlovici (Continuare în pag. a lll-a) I.I.S. „Electrotehnica** prezintă una dintre cele mai recente reuşite ale sale : Roentgenul de fabricaţie românească. Aparatura se înscrie, din punct de vedere tehnic, la nivelul Instalaţiilor moderne, permiţînd atît diagnosticarea prin radioscopie, radiografie sau tomografie, cît şi „temporizarea“ operaţiilor prin calcul electronic. Mă duc uneori dimineaţa sau noaptea tîrziu prin noile cartiere ale Capitalei, de fapt adevărate oraşe cu personalitate proprie şi un suflet al lor. Dincolo de mişcarea obişnuită, de tumultul cotidian, caut imaginea misterioasă a celor care le-au ridicat : arhitecţi, topografi, ingineri, betonişti, zidari, toată această lume care dă materiei forma existenţei noastre. Trăiesc atunci un sentiment adine de recunoştinţă şi de mîndrie, mă aflu în faţa valorii materializate, incontestabilă în esenţa ei umană, pentru că civilizaţia înseamnă bună stare, construcţie, efort de înălţare şi supunere a naturii. Cit este de semnificativ un oraş nou spaţiu zidit, timpul ...................................... VALORI NICOLAE JIANU condesat în destine omeneşti, în trepte mai tari decît vîrstele trecătoare. Dar nu cunosc numele oamenilor care ridică oraşele şi atunci trebuie să mă gîndesc la valoarea actului lor, la fiecare în parte, la minţile şi la mîinile lor. Imaginea se cuvine extinsă desigur la tot ce se clădeşte acum pe pămlntul nostru şi din infinitatea de meşteşuguri să aleg valoarea, cantitatea de energii creatoare dăruită societăţii. Alt criteriu nu avem şi vom măsura personalitatea indivizilor cu acest raport, care nu poate fi matematic dar nici subiectiv. Orice abatere de la judecata obiectivă a valorii poate tulbura conştiinţele noastre. A-i atribui cuiva sau a-i recunoaște măcar. merite pe (Continuare In pag. a II-a) Bu/ef/tt Meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICAT Azi, la ora 8, In Bucureşti temperatura aerului a fost de 19 grade. Maxima de ieri In aer a fost de 30 de grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine. Vremea se menţine călduroasă. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura aerului I minima va fi cuprinsă între 12 și 14 grade, iar maxima între 28 și 30 de grade. Se apropie sesiunea de examene Cum o bibliotecile întimpină universitare Aşadar, gongul inaugural al sesiunii de examene din vară se va face in curbă auzit. Începe un nou „anotimp“ al studenţiei, perioadă in care tineretul universitar va trebui să demonstreze că: In decursul unui an, ori al unui semestru, a asimilat in profunzime materia. Cum e și firesc, prezentarea la examene este anticipată — e necesar să fie — de o serioasă activitate de pregătire iar aceasta muncă nu poate fi gindită In afara sălii de lectură a bibliotecii. Aici, se parcurge bibliografia indicată la o disciplină sau alta, se completează notiţele Bineînţeles, ca totul să decurgă in bune condiţiuni, se cere ca activitatea bibliotecilor să fie riguros organizată. Cum s-au pregătit acestea să intimpine sesiunea? — Iată întrebarea pe care am adresat-o citorva factori de răspundere din Institute, facultăţi şi biblioteci. „ Trebuie si pornim de la ideea ci studiul nu este o activitate de campanie, preciza conf. dr. ZORIN ZAMFIR, prorector al universităţii. Desigur, In preajma sesiunilor, studenţii sunt mai preocupaţi să-şi pună in ordine cunoştinţele şi, de aceea, se înregistrează un aflux sporit in biblioteci. Dacă con-Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a ll-a) cepem studiul ca o muncă susţinută şi continuă pe parcursul Întregului an, este necesar ca şi bibliotecile u PROPUNERI VALOROASE PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE Acţiunea „Nici o propunere fără răspuns“, iniţiată la C.I.L. Pipera, s-a integrat organic în stilul de muncă al conducerilor fabricilor combinatului şi al consiliului oamenilor muncii.*Din cele peste 150 de propuneri făcute în acest an s-au rezolvat Până acum 140. Dintre ele menţionăm : înfiinţarea unui atelier de artă şi prototipuri cu o eficienţă economică anuală de 1 900 000 lei; realizarea unor şoproane pentru protejarea cherestelei, centralizarea croirii elementelor masive destinate fabricilor de mobilă etc. De consemnat totodată că iniţiativa s-a extins la I.P.R.S. Băneasa, F.E.M.I., F.E.A., la întreprinderile „Suveica” și „Stela". • Inginerii şi cercetătorii laboratorului central al uzinelor „23 August" au definitivat o serie de reţete pentru obţinerea de oţeluri rapide şi aliate care au dat rezultate foarte bune. Prin asimilarea noului oţel pentru pinioane de locomotivă sau care lucrează în condiţii grele se vor economisi 25 kg nichel pe tonă. De asemenea, au fost realizate oţeluri speciale pentru scule de mare randament, arbori cotiţi şi osii de locomotivă. PE OGOARE. Se cer intensificate lucrările de prăşit Datorită condiţiilor prielnice din ultimele zile, in toate cooperativele agricole de producţie din comunele suburbane s-a trecut masiv la plantatul legumelor tîrzii, de vara-toamnă. Cooperativele din Dobroieşti, Chitila, Pantelimon, Jilava, Glina şi Otopeni au şi plantat peste 80 la sută din suprafaţa rezervată ardeilor, roşiilor, vinetelor, verzei şi altor legume tîrzii. Dar, dacă ploile şi căldura au creat condiţii optime pentru plantatul răsadurilor, în acelaşi timp ele au favorizat creşterea buruienilor. De aceea, se impune mobilizarea tuturor forţelor pentru impulsionarea proşitului mecanic şi manual la porumb şi, în special, la roşiile semănate direct in cîmp, întrucît^este bine cunoscut că orice întirziere duce, în final, la pierderi de recoltă, la diminuarea veniturilor cooperatorilor. Concomitent cu plantarea legumelor tîrzii şi întreţinerea culturilor se desfăşoară, pe un front tot mai larg, recoltarea legumelor timpurii, printre care şi primele cantităţi de varză. Cooperativa din Dudeşti a şi livrat peste 2 000 tone, cele din Mogoşoaia şi Vîrteju cîte o tonă etc. Şi in acest domeniu conducerile cooperativelor trebuie să ia măsuri eficace pentru ca întregul fond de marfă să fie recoltat şi valorificat în condiţii optime. GRANDIOASA SĂRBĂTOARE POPULARĂ DEIA DROBII A TURNU-SIVIDIN Ieri, după vizitarea uzinei de vagoane, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre muzeul „Porţile de Fier“ unde sunt întîmpinaţi detovarăşii Tamara Dobrin, vicepreşedinte al Consiliului culturii şi educaţiei socialiste, de reprezentanţi ai vieţii culturale locale. Directorul muzeului, profesorul Mişu Davidescu, adresează oaspeţilor urări de bun venit. Pionieri înmînează oaspeţilor buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală. In timpul vizitei, directorul Muzeului „Porţile de Fier“ subliniază că, pentru început, această instituţie va funcţiona cu două secţii — ştiinţele naturii şi istorie, urmînd ca în viitorul an să fie terminate lucrările de amenajare şi la Secţiile de etnografie şi artă. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc îndelung în faţa exponatelor ce prezintă luptele maselor muncitoare, conduse de partid, împotriva dictaturii fasciste şi a războiului, meritul nepieritor al P.C.R. in pregătirea şi înfăptuirea insurecţiei armate victorioase din august 1944, eroismul muncitorimii severinene în luptele pentru zdrobirea rezistenţei hitleriste şi instaurarea puterii populare. Direcţionînd atenţia spre zilele noastre, numeroase exponate prezintă vizitatorului expresiv şi sintetic marile înfăptuiri din viaţa economică şi social-culturală a judeţului Mehedinţi în anii construcţiei socialiste, în încheierea vizitei la muzeu,, tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnează următoarele în Cartea de onoare: „Am vizitat cu multă plăcere Muzeul „Porţile de Fier“ în care sunt înmănuncheate emoţionante vestigii ale culturii materiale înflorite pe aceste meleaguri, mărturii ale străvechii civilizaţii daco-romane, ale bogăţiei şi originalităţii creaţiei populare româneşti. Felicit colectivul muzeului pentru această realizare, pentru reuşita prezentare a bogatului tezaur de valori materiale create, descoperite şi conservate în zona Turnu Severin şi îi urăm succese cît mai mari în activitatea sa consacrată operei de educare patriotică a poporului“, înainte de a părăsi Muzeul „Porţile de Fier“, secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează acvariul amenajat la demisolul clădirii. Trecînd din nou pe străzile municipiului, oaspeţii sunt salutaţi cu entuziasm de populaţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat răspund aclamaţiilor mulţimii. In parcul din centrul oraşului are foc festivitatea de dezvelire a bustului celui ce şi-a înscris numele la loc de cinste în istoria de căpătîi a neamului nostru — Decebal. Creaţie a sculptorului Marius Butunoiu, bustul, turnat în bronz, este implantat pe un soclu de (Continuare în pag. a IV-a) La uzina de vagoane Drobeta Turnu-Severin Recent, pe bd. Ion Şulea (între str. Dristorului şi bd. Leontin Sălăjan) s-a dat în folosinţă cel de al II-lea fir de circulaţie. Astfel, această importantă arteră dispune în prezent de 6 benzi (cîte trei pe sens), oferind condiţii optime traficului rutier. Incepînd de astăzi întreprinderea de transporturi auto Bucureşti va pune la dispoziţia călătorilor curse auto pînă la complexul Snagov-sat cu prelungire la vilele 23 şi 27 unde se face cazarea. Aceste curse vor pleca zilnic din Bucureşti-Băneasa după următorul program : 4,50 ; 8,00 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,45 ; și 20,00. Prin forţe proprii - utilaje Colectivul UZINEI MECANICE DE UTILAJ CHIMIC preocupat pentru mărirea zestrei tehnice, prin forţe proprii, a realizat și introdus în circuitul productiv, în primele • In cadrul unui simpozion privind „Tematica ideologică a presei în etapa actuală“, care va avea loc azi, ora 20,30 la Casa de cultură a studenţilor, membrii Cercului de presă şi redactorii revistelor studenţeşti din institutele de învăţămînt superior, se vor întîlni cu tov. Ion Mitran, redactor şef-adjunct la revista „Lupta de clasă“. Am în valoare de 1 milion lei patru luni ale anului, instalaţii, maşini şi dispozitive în valoare de aproximativ 1 milion de lei. Printre acestea figurează instalaţiile de sablat şi vopsit subansamble, precum şi o serie de dispozitive pentru rotit cazane şi sudat la poziţie. Răspuns la întrebarea de zer/ La întrebarea referitoare la modul defectuos în care funcţionează firmele luminoase la magazinele de prezentare şi desfacere ale întreprinderii „Gostat“ ne răspunde tov. ALEXANDRU PHILIPS. — Intr-adevăr, situaţia semnalată corespunde realităţii. Deşi ne-au costat circa 100 000 lei, firmele luminoase montate la subunităţile noastre nu funcţionează normal, parte din ele chiar deloc, cum este cazul La magazinele din str. 11 Iunie şi de la Gara de Nord Situaţia se datorează deselor defecţiuni ce se produc la instalaţiile acestora și pentru care noi nu avem posibilități de remediere, motiv ce ne-a determinat să apelăm la întreprinderea „Ciclop“ — unitate care, de altfel, ne-a executat firmele. Aceasta însă întîrzie să efectueze lucrările solicitate, de multe ori trec luni de zile fără a răspunde comenzilor pe care le facem. CIT TIMP VOR MAI TOLERA CONDUCERILE ORGANIZAŢIILOR ŞI ÎNTREPRINDERILOR COMERCIALE ABATERI DE LA NORMELE SANITAREDe la începutul anului şi pînă la 5 mai, organele Inspectoratului sanitar al municipiului Bucureşti au emis 127 decizii de suspendare a activităţii unor unităţi comerciale şi de alimentaţie publică. Motivul, în toate cazurile, unul şi acelaşi : condiţiile igienico-sanitare lamentabile. Tot în perioada amintită, Inspectoratul sanitar şiInspectoratul comercial au aplicat zeci de sancţiuni contravenţionale lucrătorilor vinovaţi de menţinerea localurilor într-o accentuată lipsă de curăţenie. Bilanţul acesta, prezentat evident în mod global, surprinde cu atît mai mult cu cît starea igienico-sanitară a pieţelor, magazinelor alimentare, a unităţilor de alimentaţie publică a făcut, în repetate rînduri, obiectul unor ample controale. In trimestrul I al anului trecut, spre exemplu, s-au iniţiat trei acţiuni în care echipe formate din specialişti şi activişti obşteşti au controlat sute de unităţi comerciale. Conducătorii întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale locale au întocmit planuri privind măsurile ce se cer aplicate în fiecare locaş în parte. Numai că ele n-au fost urmărite şi rezolvate întocmai. Un recent control, iniţiat de Consiliul municipal al sindicatelor, efectuat de echipe de activişti obşteşti într-o serie de centre de desfacere, aparţinind O.C.L. „Piinea”, a remarcat însă numeroase neajunsuri de care se fac vinovaţi atît cei care lucrează in mod curent in unităţi cît şi conducerea O.c.L.-ului. Incepînd cu lipsa de grijă pentru protejarea şi păstrarea produselor şi terminind cu spaţiile degradate, ai căror pereţi n-au fost zugrăviţi cu anii, în faţa echipelor de control s-au etalat un şir de abateri de la normele sanitare. In legătură cu existenţa lor am vrut să cunoaştem şi părerea directorului comercial al O.C.D. Fîrnea, tov. Gh. Marin. în dialogul purtat ni s-a vorbit de planul de măsuri pe anul 1972 privind renovarea şi modernizarea unităţilor. Preocupată de îndeplinirea lui, conducerea organizaţiei şi şefii filialelor de sector au pierdut însă din vedere faptul că trebuia să efectueze un control amănunţit şi în privinţa respectării regulilor sanitare. Abaterile vinzătorilor au fost tratate cu multă îngăduinţă. Neajunsuri s-au remarcat şi in reţeaua unităţilor „Gostat" şi în mod R. Groapă (Continuare tn pag. a 'll-a) Di Igiena, din nou „sortiment“ deficitar in unele unităţi comerciale In cartierul Drumul Taberei (bd. Moghioroş) se află in construcţie un nou complex comercial. Acesta are o suprafaţa de peste 200 mp, incluzind un magazin alimentar cu autoservire, unităţi de pline, peşte, carne, articole mărunte, mercerie-galanterie-parfumerie, tutun, legume-fructe, un birt şi o unitate de răcoritoare. Una din aripile construcţiei e afectată cooperaţiei meşteşugăreşti. Pe platou e prevăzut a se realiza o piaţă agro-alimentară. Întreaga construcţie, aflată acum in stadiul de finisare, urmează a fi dată în funcţiune la începutul lunii iunie. Se apropie vacanţa de vară. Elevii merituoşi îşi aşteaptă premiile. Anul trecut, selecţionarea lucrărilor ce urmau să fie atribuite ca premii elevilor a cunoscut, la început, unele deficienţe care cu greu au fost înlăturate (Şi nu total), întrebăm, aşadar, conducerea Centrului de librării Bucureşti ce înţelege să întreprindă , pentru ca lipsuri de genul celor din anul trecut să nu se mai repete din vederea pregătirii acestei importante acţiuni, astfel ca fiecare şcoală să poată avea la dispoziţie cele mai potrivite lucrări pentru premiile şcolare ? Cetăţenii din cartierele sectorului 5 şi-au luat angajamentul ca, în acest an, să realizeze, prin muncă patriotică, lucrări în valoare de 66 milioane lei. In prezent, ei participă la pavarea a 35 000 mp de străzi, balastarea unei suprafeţe de 25 000 mp, modernizarea a 35 090 mp de trotuare. In zona cartierelor recent construite, pe străzile Dealul Cernei, Begoniei, Lulea, Goştilei, cetăţenii au declanşat o amplă acţiune de înfrumuseţare a spaţiilor verzi iiiiiiimiiiiiiiiiiiiii INFORMATIA PE TOT GLOBUL 1111111111 III 1111111111II * CU TRENUL SUB STRÎMTOAREA TSUGARU • Două din marile insule japoneze vor fi legate mai lung tunel din lume Intre cele două mari insule japoneze Honshu și Hokkaido se poate călători cu trenul Urci in vagon la Tokio și cobori, să spunem, la Sapporo, după de ore, consumate, nu prin cer un număr parte, pe " (Continuare în pag. a IV-a. PARC-ŞCOALĂ PENTRU ÎNSUŞIREA REGULILOR DE CIRCULAŢIE La dispoziţia pionierilor din Capitală va fi pus în curînd un nou mijloc pentru însuşirea unor deprinderi utile conduitei pe stradă. La Palatul pionierilor au început lucrările de construcţie a unui parc-şcoală pentru predarea regulilor de circulaţie. La construcţia parcului (cartodrom) îşi dau contribuţia prin muncă voluntarpatriotică şi pionierii din şcolile generale şi liceele de pe teritoriul sectoarelor 6 şi 7. Ei efectuează lucrări de nivelare a pămîntului, lărgirea aleilor, ajută echipele de muncitori calificaţi la trasarea noilor căi de acces. Obiectivul — planificat să fie dat în folosinţă la 15 iunie — va fi dotat cu tot ce este necesar unei bune desfăşurări a procesului instructiv educativ al elevilor pe teme de circulaţie. (Corespondent DUMITRIE MORGOS). Meditaţii pentru admiterea in liceu Incepînd din 29 mai, Liceul „Ion Creangă“ organizează meditaţii la matematică, română şi istorie, în vederea concursului de admitere, care va avea loc între 22 iunie — 3 iulie. Liceul funcţionează cu o secţie clasică (2 clase) şi o secţie reală (4 clase), în anul şcolar 1972/1973, la Liceul „Ion Creangă“ vor lua fiinţă clase speciale de matematică. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul liceului, str. Cuza Vodă nr. 51. Modificări temporare în mersul trenurilor Departamentul căilor ferate anunţă că datorită efectuării unor lucrări de întreţinere tehnică şi de consolidare a liniei în zona Feteşti—Cernavodă. In ziua de 18 mai, intre orele 6.10—20.10, în mersul trenurilor vor interveni unele modificări. Astfel se anulează trenul 8022 Constanţa — Buzău pe distanţa Medgidia — Feteşti, trenul 822 Constanţa — Bucureşti pe distanţa Constanţa — Feteşti, trenul 831 Bucureşti — Tulcea, pe distanţa Feteşti — Tulcea, trenul 8091 Tecuci — Constanţa pe distanţa Feteşti — Constanţa, trenul 8004 Constanţa — Bucureşti pe distanţa Cernavodă Foc—Ciulniţa, trenul 8003 Bucureşti — Constanţa pe distanţa Ciulniţa — Constanţa, trenul 861 Iaşi — Constanţa pe distanţa Făurel — Constanţa, trenul 862 Constanţa — Iaşi pe distanţa Constanţa — Făurel, trenul 823 Bucureşti — Constanţa pe distanţa Feteşti — Constanţa, trenul 8005 Bucureşti — Constanţa pe distanţa Feteşti — Cernavodă Pod, trenul 8006 Constanţa — Bucureşti pe distanţa Constanţa — Feteşti, trenul 832 Tulcea — Bucureşti pe distanţa Tulcea — Feteşti, trenul 8092 Constanţa — Tecuci pe distanţa cernavodă Pod — Feteşti, trenul 8023 Buzău — Constanţa pe distanţa Feteşti — Cernavodă Pod, trenul 824 Constanţa — Bucureşti pe toată distanţa Pentru ziua respectivă ora de plecare a trenului 821 Bucureşti — Constanţa va fi la 3.05 în loc de 5.57. In aceeaşi zi, se pune în circulație trenul 8922 la pe dManna Constanța — Buzău cu plecarea din Constanța la ora 4:00.