Informatia Bucureştiului, mai 1972 (Anul 19, nr. 5810-5835)

1972-05-16 / nr. 5822

PROLETARI DÎN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX — Mr. 5822 4 PAGINI 30 BANI Marţi 16 mai 1972 Ştiţi cit vă costă orele de stagnare a utilajelor? A­şa după cum se subliniază în Rezoluţia Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi con­strucţii, una dintre sarcinile majore ce revin întreprin­derilor, fiecărui colectiv de muncă, o reprezintă în etapa actuală concentrarea tuturor eforturilor pentru folosi­rea cît mai deplină a capacităţilor de producţie. Pe această bază economia va dispune de importante cantităţi suplimen­tare de produse, solicitate de dezvoltarea sa în ritm susţi­nut, numai astfel importantele fonduri investite pentru dota­rea cu mijloace moderne de producţie îşi vor găsi o valo­rificare superioară. Cum se acţionează pentru înfăptuirea sarcinii de înaltă răspundere, de a folosi fiecare utilaj, fiecare minut de lucru, cu maximă eficienţă ? Răspunsul la întrebare trebuie să afir­me preocuparea generală existentă în acest sens, desfăşura­rea a numeroase şi valoroase acţiuni. în acelaşi timp, se cere arătat că întîlnim încă inadmisibile fisuri în optica exigentă ce trebuie să tuteleze modul cum este utilizată zestrea teh­nică a unităţilor industriale. Şi­­ nu trebuie uitat­e adunate. APARENT BANALELE MINUTE PIERDUTE ICI-COLO, PEN­TRU O „MICA“ DEFECȚIUNE, ÎNSEAMNĂ PIERDEREA U­­NOR IMPORTANTE VALORI. O cifră edificatoare , datorită carenţelor existente în folosirea timpului de lucru, coeficien­tului redus de schimburi­­precum și nerespectării tehnologii­lor de fabricaţie, industria Capitalei pierde anual o mare cantitate de producţie. In acest context — sperăm, concluzia va fi însuşită şi de factorii responsabili din unităţile vizitate — abordarea pro­blemei „productivităţii“ timpului, am spune. Indiferent de gravitatea aspectelor consemnate, trebuie privită de pe o unică poziţie : ACEEA A MAXIMEI RĂSPUNDERI COLEC­TIVE ŞI INDIVIDUALE. Inginerul şef este optimist... La uzina ,,LAROMET“ adresăm ingi­nerului şef Dumitru Niculescu întreba­rea : „Cunoaşteţi cîte utilaje şi agregate nu funcţionează ast­fel ? — Nu avem o asemenea evidenţă — a fost răspunsul. Dar, să ştiţi că în uzina noastră, cuptoarele, laminoarele, presele hidraulice şi celelalte utilaje de bază funcţionează la întreaga capacitate, în trei schimburi. Desigur, mai intervin anumite întreruperi determinate de ac­cidente tehnologice, pe care căutăm să le înlăturăm cît mai operativ. Celelalte utilaje auxiliare sunt folosite în raport de comenzi, neputîndu-le menţine în funcţiune la capacitatea lor. Din acest răspuns se desprinde o pri­mă concluzie : necunoaşterea la nivelul conducerii uzinei a modului concret în care sunt folosite, zi de zi, decadă de decadă, utilajele din dotare. Oare aceas­tă problemă este aşa de minoră încît să nu se afle în centrul atenţiei cadre­lor de conducere ale uzinei ? Dar să vedem ce înseamnă „folosi­rea la maxima capacitate a utilajelor“ la uzina „Larortier“. Cele relatate de inginerul șef sunt contrazise de datele furnizate de șeful serviciului tehnic, N.Cucui, B. loan, A. Pavlovici (Continuare în pag. a lll-a) I.I.S. „Electrotehnica** prezintă una dintre cele mai recente reuşite ale sale : Roentgenul de fabricaţie românească. Aparatura se înscrie, din punct de vedere tehnic, la nivelul Instalaţiilor moderne, permiţînd atît diagnosticarea prin radiosco­­pie, radiografie sau tomografie, cît şi „temporizarea“ operaţiilor prin calcul elec­tronic. Mă duc uneori dimineaţa sau noaptea tîrziu prin noile cartiere ale Capitalei, de fapt adevărate oraşe cu per­sonalitate proprie şi un su­flet al lor. Dincolo de miş­carea obişnuită, de tumultul cotidian, caut imaginea mis­terioasă a celor care le-au ridicat : arhitecţi, topografi, ingineri, betonişti, zidari, toată această lume care dă materiei forma existenţei noastre. Tră­iesc atunci un sentiment adine de recunoştinţă şi de mîndrie, mă aflu în faţa valorii mate­rializate, incontestabilă în e­­senţa ei umană, pentru că ci­vilizaţia înseamnă bună stare, construcţie, efort de înălţare şi supunere a naturii. Cit este de semnificativ un oraş nou spaţiu­ zidit, timpul ...................................... VALORI NICOLAE JIANU condesat în destine omeneşti, în trepte mai tari decît vîrs­­tele trecătoare. Dar nu cu­nosc numele oamenilor care ridică oraşele şi atunci tre­buie să mă gîndesc la va­loarea actului lor, la fiecare în parte, la minţile şi la mîi­­nile lor. Imaginea se cuvine extinsă desigur la tot ce se clădeşte acum pe pămlntul nostru şi din infinitatea de meşteşuguri să aleg valoarea, cantitatea de energii crea­toare dăruită societăţii. Alt criteriu nu avem şi vom mă­sura personalitatea indivizilor cu acest raport, care nu poate fi matematic dar nici subiec­tiv. Orice abatere de la ju­decata obiectivă a valorii poa­te tulbura conştiinţele noastre. A-i atribui cuiva sau a-i re­cunoaște măcar. merite pe (Continuare In pag. a II-a) Bu/ef/tt Meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA­T Azi, la ora 8, In Bucureşti temperatura aerului a fost de 19 grade. Maxima de ieri In aer a fost de 30 de grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine. Vre­mea se menţine călduroasă. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura aeru­lui I minima va fi cuprinsă între 12 și 14 grade, iar maxima între 28 și 30 de grade. Se apropie sesiunea de examene Cum o bibliotecile întimpină universitare Aşadar, gongul inaugural al sesiunii de examene din vară se va face in curb­ă auzit. Începe un nou „anotimp“ al studenţiei, perioadă in care tineretul uni­versitar va trebui să demonstreze că: In decursul unui an, ori al unui semestru, a asimilat in profunzime materia. Cum e și firesc, prezentarea la examene este anticipată — e necesar să fie — de o serioasă activitate de pregătire iar aceasta muncă nu poate fi gindită In afara sălii de lectură a bibliotecii. Aici, se parcurge bibliografia indicată la o disciplină sau alta, se completează notiţele Bineînţeles, ca totul să decurgă in bune condiţiuni, se cere ca activitatea bibliotecilor să fie riguros organizată. Cum s-au pregătit acestea să intimpine sesiunea? — Iată întrebarea pe care am adresat-o citorva factori de răspundere din Institute, facultăţi şi biblioteci. „ Trebuie si pornim de la ideea ci studiul nu este o activitate de campanie, preciza conf. dr. ZORIN ZAMFIR, pro­rector al universităţii. Desigur, In preaj­ma sesiunilor, studenţii sunt mai preo­cupaţi să-şi pună in ordine cunoştin­ţele şi, de aceea, se înregistrează un aflux sporit in biblioteci. Dacă con-Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a ll-a) cepem studiul ca o muncă susţinută şi continuă pe parcursul Întregului an, este necesar ca şi bibliotecile u­ PROPUNERI VALOROASE PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE Acţiunea „Nici o propunere fără răs­puns“, iniţiată la C.I.L. Pipera, s-a in­tegrat organic în stilul de muncă al conducerilor fabricilor combinatului şi al consiliului oamenilor­ muncii.*Din cele peste 150 de propuneri făcute în acest an s-au rezolvat Până acum 140. Dintre ele menţionăm : înfiinţarea unui atelier de artă şi prototipuri cu o eficienţă eco­nomică anuală de 1 900 000 lei; realiza­rea unor şoproane pentru protejarea cherestelei, centralizarea croirii elemen­telor masive destinate fabricilor de mo­bilă etc. De consemnat totodată că ini­ţiativa s-a extins la I.P.R.S. Băneasa, F.E.M.I., F.E.A., la întreprinderile „Su­veica” și „Stela". • Inginerii şi cercetătorii labora­torului central al uzinelor „23 Au­gust" au definitivat o serie de reţete pentru obţinerea de oţeluri rapide şi aliate care au dat rezultate foarte bune. Prin asimilarea noului oţel pentru pinioane de locomotivă sau care lucrează în condiţii grele se vor economisi 25 kg nichel pe tonă. De asemenea, au­ fost realizate oţeluri speciale pentru scule de mare ran­dament, arbori cotiţi şi osii de loco­motivă. PE OGOARE. Se cer intensificate lucrările de prăşit Datorită condiţiilor prielnice din ul­timele zile, in toate cooperativele agri­cole de producţie din comunele sub­urbane s-a trecut masiv la plantatul legumelor tîrzii, de vara-toamnă. Coo­perativele din Dobroieşti, Chitila, Pan­­telimon, Jilava, Glina şi Otopeni au şi plantat peste 80 la sută din supra­faţa rezervată ardeilor, roşiilor, vine­­telor, verzei şi altor legume tîrzii. Dar, dacă ploile şi căldura au creat condiţii optime pentru plantatul răsa­durilor, în acelaşi timp ele au favo­rizat creşterea buruienilor. De aceea­, se impune mobilizarea tuturor forţelor pentru impulsionarea proşitului meca­nic şi manual la porumb şi, în special, la roşiile semănate direct in cîmp, în­­trucît^este bine cunoscut că orice întir­­ziere duce, în final, la pierderi de re­coltă, la diminuarea­­ veniturilor coope­ratorilor. Concomitent cu plantarea legumelor tîrzii şi întreţinerea culturilor se des­făşoară, pe un front tot mai larg, re­coltarea legumelor timpurii, printre care şi primele cantităţi de varză. Coo­perativa din Dudeşti a şi livrat peste 2 000 tone, cele din Mogoşoaia şi Vîr­­teju cîte o tonă etc. Şi in acest do­meniu conducerile cooperativelor tre­buie să ia măsuri eficace pentru ca întregul fond de marfă să fie recoltat şi valorificat în condiţii optime. GRANDIOASA SĂRBĂTOARE POPULARĂ DE­IA DROBII A TURNU-SIVIDIN Ieri, după vizitarea uzinei de va­goane, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre muzeul „Porţile de Fier“ unde sunt întîmpi­­naţi de­­tovarăşii Tamara Dobrin, vi­cepreşedinte al Consiliului culturii şi educaţiei socialiste, de reprezen­tanţi ai vieţii culturale locale. Directorul muzeului, profesorul Mişu Davidescu, adresează oaspe­ţilor urări de bun venit. Pionieri înmînează oaspeţilor buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală. In timpul vizitei, directorul Mu­zeului „Porţile de Fier“ sublinia­ză că, pentru început, această in­stituţie va funcţiona cu două sec­ţii — ştiinţele naturii şi istorie, ur­­mînd ca în viitorul an să fie ter­minate lucrările de amenajare şi la Secţiile de etnografie şi artă. Secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc îndelung în faţa exponatelor ce prezintă luptele maselor muncitoare, conduse de partid, împotriva dictaturii fas­ciste şi a războiului, meritul nepieritor al P.C.R. in pregătirea şi înfăptuirea insurecţiei armate victorioase din august 1944, erois­mul muncitorimii severinene în lup­tele pentru zdrobirea rezistenţ­ei hitleriste şi­ instaurarea puterii populare. Direcţionînd atenţia spre zilele noastre, numeroase expona­te prezintă vizitatorului expresiv şi sintetic marile înfăptuiri din viaţa economică şi social-culturală a ju­deţului Mehedinţi în anii construc­ţiei socialiste, în încheierea vizitei la muzeu,, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sem­nează următoarele în Cartea de o­­noare: „Am vizitat cu multă plăce­re Muzeul „Porţile de Fier“ în ca­re sunt înmănuncheate emoţionante vestigii ale culturii materiale înflo­rite pe aceste meleaguri, mărturii ale străvechii civilizaţii daco-ro­­mane, ale bogăţiei şi originalităţii creaţiei populare româneşti. Felicit colectivul muzeului pentru această realizare, pentru reuşita prezentare a bogatului tezaur de valori mate­riale create, descoperite şi conser­vate în zona Turnu Severin şi îi urăm succese cît mai mari în ac­tivitatea sa consacrată operei de educare patriotică a poporului“, înainte de a părăsi Muzeul „Por­ţile de Fier“, secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează acvariul amenajat la demisolul clădirii. Trecînd din nou pe străzile mu­nicipiului, oaspeţii sunt salutaţi cu entuziasm de populaţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi condu­cători de partid şi de stat răspund aclamaţiilor mulţimii. In parcul din centrul oraşului are foc festivitatea de dezvelire a bustului celui ce şi-a înscris nume­le la loc de cinste în istoria de căpătîi a neamului nostru — Dece­­bal. Creaţie a sculptorului Marius Butunoiu, bustul, turnat în bronz, este implantat pe un soclu de (Continuare în pag. a IV-a) La uzina de vagoane Drobeta Turnu-Severin Recent, pe bd. Ion Şulea (între str. Dristorului şi bd. Leontin Sălăjan) s-a dat în folosinţă cel de al II-lea fir de circulaţie. Astfel, această importantă arteră dispune în prezent de 6 benzi (cîte trei pe sens), oferind condiţii op­time traficului rutier. Incepînd de astăzi întreprinderea de transporturi auto Bucureşti va pune la dispoziţia călătorilor curse auto pînă la complexul Snagov-sat cu prelungire la vilele 23 şi 27 unde se face cazarea. Aceste curse vor ple­ca zilnic din Bucureşti-Băneasa după următorul program : 4,50 ; 8,00 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,45 ; și 20,00. Prin forţe proprii - utilaje Colectivul UZINEI MECANICE DE UTILAJ CHIMIC preocupat pentru mărirea zestrei tehnice, prin forţe proprii, a realizat și introdus în circuitul productiv, în primele • In cadrul unui simpozion pri­vind „Tematica ideologică a presei în etapa actuală“, care va avea loc azi, ora 20,30 la Casa de cultură a studenţilor, membrii Cercului de presă şi redactorii revistelor stu­denţeşti din institutele de învăţă­­mînt superior, se vor întîlni cu tov. Ion Mitran, redactor şef-adjunct la revista „Lupta de clasă“. A­m în valoare de 1 milion lei patru luni ale anului, instalaţii, maşini şi dispozitive în valoare de aproximativ 1 milion de lei. Prin­tre acestea figurează instalaţiile de sablat şi vopsit subansamble, pre­cum şi o serie de dispozitive pen­tru rotit cazane şi sudat la poziţie. R­ăspuns la întrebarea de zer/ La întrebarea referitoare la mo­dul defectuos în care funcţionează firmele luminoase la magazinele de prezentare şi desfacere ale între­prinderii „Gostat“ ne răspunde tov. ALEXANDRU PHILIPS. — Intr-adevăr, situaţia semnalată corespunde realităţii. Deşi ne-au costat circa 100 000 lei, firmele luminoase montate la subunităţile noastre nu funcţionează normal, parte din ele chiar deloc, cum este cazul La magazinele din str. 11 Iu­nie şi de la Gara de Nord­ Situa­ţia se datorează deselor defecţiuni ce se produc la instalaţiile aces­­tora și pentru care noi nu avem posibilități de remediere, motiv ce n­e-a determinat să apelăm la în­treprinderea „Ciclop“ — unitate care, de altfel, ne-a executat fir­mele. Aceasta însă întîrzie să e­­fectueze lucrările solicitate, de multe ori trec luni de zile fără a răspunde comenzilor pe care le fa­cem. CIT TIMP VOR MAI TOLERA CONDUCERILE ORGANIZAŢII­LOR ŞI ÎNTREPRINDERILOR COMERCIALE ABATERI DE LA NORMELE SANITARED­e la începutul anului şi pînă la 5 mai, organele Inspectora­tului sanitar al municipiului Bucureşti au emis 127 decizii de suspendare a activităţii unor unităţi comerciale şi de alimentaţie publică. Motivul, în toate cazurile, unul şi ace­laşi : condiţiile igienico-sanitare la­mentabile. Tot în perioada amintită, Inspectoratul sanitar şi­­Inspectoratul comercial au aplicat zeci de sancţiuni contravenţionale lucrătorilor vinovaţi de menţinerea localurilor într-o accen­tuată lipsă de curăţenie. Bilanţul acesta, prezentat evident în mod global, sur­prinde cu atît mai mult cu cît sta­rea igienico-sanitară a pieţelor, maga­zinelor alimentare, a unităţilor de ali­mentaţie publică a făcut, în repetate rînduri, obiectul unor ample controale. In trimestrul I al anului trecut, spre exemplu, s-au iniţiat trei acţiuni în care echipe formate din specialişti şi activişti obşteşti au controlat sute de unităţi comerciale. Conducătorii între­prinderilor şi organizaţiilor comerciale locale au întocmit planuri privind mă­surile ce se­ cer aplicate în fiecare locaş în parte. Numai că ele n-au fost urmă­rite şi rezolvate întocmai. Un recent con­trol, iniţiat de Consiliul municipal al sindicatelor, efectuat de echipe de activişti obşteşti într-o serie de cen­tre de desfacere, aparţinind O.C.L. „Piinea”, a remarcat însă nume­roase neajunsuri de care se fac vi­novaţi atît cei care lucrează in mod curent in unităţi cît şi conducerea O.c.L.-ului. Incepînd cu lipsa de grijă pentru protejarea şi păstrarea produ­selor şi terminind cu spaţiile degradate, ai căror pereţi n-au fost zugrăviţi cu anii, în faţa echipelor de control s-au etalat un şir de abateri de la nor­mele sanitare. In legătură cu existenţa lor am vrut să cunoaştem şi părerea directorului comercial al O.C.D. Fîrnea, tov. Gh. Marin. în dialogul purtat ni s-a vorbit de planul de măsuri pe anul 1972 privind renovarea şi moder­nizarea unităţilor. Preocupată de înde­plinirea lui, conducerea organizaţiei şi şefii filialelor de sector au pierdut însă din vedere faptul că trebuia să efec­tueze un control amănunţit şi în pri­vinţa respectării regulilor sanitare. Aba­terile vinzătorilor au fost tratate cu multă îngăduinţă. Neajunsuri s-au remarcat şi in re­ţeaua unităţilor „Gostat" şi în mod R. Groapă (Continuare tn pag. a 'll-a) Di Igiena, din nou „sortiment“ deficitar in unele unităţi comerciale In cartierul Drumul Taberei (bd­. Moghioroş) se află in construcţie un nou complex comercial. Acesta are o suprafaţa de peste 2­00 mp, incluzind un magazin alimentar cu autoservire, unităţi de pline, peşte, carne, articole mărunte, mercerie-galan­­terie-parfumerie, tutun, legume-fructe, un birt şi o unitate de răcoritoare. Una din aripile construcţiei e afectată cooperaţiei meşteşugăreşti. Pe platou e prevăzut a se realiza o piaţă agro-alimentară. Întreaga construcţie, aflată acum in stadiul de finisare, urmează a fi dată în funcţiune la începutul lunii iunie. Se apropie vacanţa de vară. Elevii me­rituoşi îşi aşteaptă premiile. Anul tre­cut, selecţionarea lucrărilor ce urmau să fie atribuite ca premii elevilor a cu­noscut, la început, unele deficienţe care cu greu au fost înlăturate (Şi nu total), întrebăm, aşadar, conducerea Centrului de librării Bucureşti ce înţelege să în­treprindă , pentru ca lipsuri de genul celor din anul trecut să nu se mai repete d­in vederea pregătirii acestei impor­tante acţiuni, astfel ca fiecare şcoală să poată avea la dispoziţie cele mai potri­vite lucrări pentru premiile şcolare ? Cetăţenii din cartierele sectorului 5 şi-au luat angajamentul ca, în acest an, să realizeze, prin muncă patrio­tică, lucrări în valoare de 66 milioa­ne lei. In prezent, ei participă la pavarea a 35 000 mp de străzi, balas­­tarea unei suprafeţe de 25 000 mp, modernizarea a 35 090 mp de trotuare. In zona cartierelor recent construite, pe străzile Dealul Cernei, Begoniei, Lulea, Goştilei, cetăţenii au declanşat o amplă acţiune de înfrumuseţare a spaţiilor verzi iiiiiiimiiiiiiiiiiiiii INFORMATIA­ PE TOT GLOBUL 11­11111111 III 1111111111II * CU TRENUL SUB STRÎMTOAREA TSUGARU • Două din marile insule japoneze vor fi legate mai lung tunel din lume Intre cele două mari insule ja­poneze Honshu și Hokkaido se poate călători cu trenul Urci in vagon la Tokio și cobori, să spu­nem, la Sapporo, după de ore, consumate, nu prin cer un număr parte, pe " (Continuare în pag. a IV-a. PARC-ŞCOALĂ PENTRU ÎNSUŞIREA REGULILOR DE CIRCULAŢIE La dispoziţia pionierilor din Capitală va fi pus în curînd un nou mijloc pen­tru însuşirea unor deprinderi utile con­duitei pe stradă. La Palatul pionierilor au început lucrările de construcţie a unui parc-şcoală pentru predarea regu­lilor de circulaţie. La construcţia parcului (cartodrom) îşi dau contribuţia prin muncă voluntar­­patriotică şi pionierii din şcolile gene­rale şi liceele de pe teritoriul sectoare­lor 6 şi 7. Ei efectuează lucrări de nive­lare a pămîntului, lărgirea aleilor, ajută echipele de muncitori calificaţi la trasa­rea noilor căi de acces. Obiectivul — planificat să fie dat în folosinţă la 15 iunie — va fi dotat cu tot ce este ne­cesar unei bune desfăşurări a procesu­lui instructiv educativ al elevilor pe teme de circulaţie. (Corespondent DU­­MITRIE MORGOS). Meditaţii pentru admiterea in liceu Incepînd din 29 mai, Liceul „Ion Creangă“ organizează meditaţii la ma­tematică, română şi istorie, în vederea concursului de admitere, care va avea loc între 22 iunie — 3 iulie. Liceul funcţionează cu o secţie clasică (2 clase) şi o secţie reală (4 clase), în anul şcolar 1972/1973, la Liceul „Ion Creangă“ vor lua fiinţă clase speciale de matematică. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul liceului, str. Cuza Vodă nr. 51. Modificări temporare în mersul trenurilor Departamentul căilor ferate anunţă că datorită efectuării unor lucrări de între­ţinere tehnică şi de consolidare a liniei în zona Feteşti—Cernavodă. In ziua de 18 mai, intre orele 6.10—20.10, în mersul trenurilor vor interveni unele modificări. Astfel se anulează trenul 8022 Constan­ţa — Buzău pe distanţa Medgidia — Fe­teşti, trenul 822 Constanţa — Bucureşti pe distanţa Constanţa — Feteşti, trenul 831 Bucureşti — Tulcea, pe distanţa Fe­teşti — Tulcea, trenul 8091 Tecuci — Con­stanţa pe distanţa Feteşti — Constanţa, trenul 8004 Constanţa — Bucureşti pe distanţa Cernavodă Foc—Ciulniţa, trenul 8003 Bucureşti — Constanţa pe distanţa Ciulniţa — Constanţa, trenul 861 Iaşi — Constanţa pe distanţa Făurel — Con­stanţa, trenul 862 Constanţa — Iaşi pe distanţa Constanţa — Făurel, trenul 823 Bucureşti — Constanţa pe distanţa Fe­teşti — Constanţa, trenul 8005 Bucureşti — Constanţa pe distanţa Feteşti — Cer­navodă Pod, trenul 8006 Constanţa — Bucureşti pe distanţa Constanţa — Fe­teşti, trenul 832 Tulcea — Bucureşti pe distanţa Tulcea — Feteşti, trenul 8092 Constanţa — Tecuci pe distanţa cerna­vodă Pod — Feteşti, trenul 8023 Buzău — Constanţa pe distanţa Feteşti — Cer­navodă Pod, trenul 824 Constanţa — Bucureşti pe toată distanţa Pentru ziua respectivă ora de plecare a trenului 821 Bucureşti — Constanţa va fi la 3.05 în loc de 5.57. In aceeaşi zi, se pune în circulație trenul 8922 la pe dManna Constanța — Buzău cu plecarea din Constanța la ora 4:00.

Next