Informatia Bucureştiului, iunie 1972 (Anul 19, nr. 5836-5861)
1972-06-24 / nr. 5856
Pag. a 2-a rÁ. 11 INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI . Informarea prezentată de tovarăşul Gheorghe Cioară, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. urmare din pag. / fapt a hotărîrilor partidului şi statului. Efectele pozitive ale muncii desfăşurate în această perioadă se reflectă în ritmul de creştere a producţiei în municipiul Bucureşti, in îmbunătăţirea permanentă a indicatorilor economici. Astfel, luînd ca bază anul 1967, volumul producţiei globale industriale a sporit în anul 1971 cu 53,50/n, urmînd ca la sfârşitul anului 1972 creşterea să reprezinte aproape 66o/s. Pe primele cinci luni ale anului în curs s-a obţinut o producţie marfă suplimentară depeste 800 milioane lei. Productivitatea muncii pe un salariat în industrie a crescut în perioada 1968—1971 cu 36o/9, sporul de producţie obţinut pe această cale reprezentînd 76o/9 din sporul total. In 1971, faţă de 3967, volumul mărfurilor exportate a crescut de peste două ori, contribuţia la export a industriei constructoare de maşini depăşind 336/s, în anul 1972. In această perioadă, au fost alocate din fondurile statului investiţii in valoare de 67 miliarde lei. Au fost date in folosinţă 118 capacităţi de producţie. Au fost asimilate în fabricaţie noi produse, cu parametri tehnico-economici superiori.Numai în industria constructoare demaşini au fost puse in fabricaţie aproape 900 de tipuri noi de maşini,utilaje, Instalaţii şi aparate de înaltă tehnicitate. Creşterea veniturilor băneşti ale populaţiei, precum şi reducerea preţurilor la unele produse, au sporit puterea de cumpărare a oamenilor muncii, volumul vinzărilor de mărfuri în anul 1972 fiind cu 31,460 ,mai mare decit în anul 1967. Au crescut cheltuielile statului pentru finanţarea învăţămîntului, a activităţiiştiinţifice, culturale, de ocrotire a sănătăţii, toate acestea răsfrîngîndu-se pozitiv asupra condiţiilor de viaţă ale fiecărui cetăţean. S-au dat în folosinţă peste 90 000 de apartamente, precum şi trei institute de invăţămînt superior, 700 săli de clasă, 10 dispensare, policlinici şi spitale şi alte obiective social-culturale, a crescut cu peste 8 500 numărul locurilor în creşe şi grădiniţe, iar alocaţia pentru copii a sporit cu 58%,. Rezultatele obţinute de oamenii muncii din Bucureşti în aplicarea hotărîrilor Conferinţei Naţionale şi ale Congresului al X-lea sînt dovada adeziunii depline a comuniştilor, a tuturor cetăţenilor Capitalei la politica internă şi externă a partidului, a hotărîrii lor nestrămutate de a face totul pentru înflorirea României socialiste. Succesele obţinute le privim în strînsă legătură cu sprijinul permanent şi îndrumarea directă din partea Comitetului Central, a dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Oamenii muncii din Capitală se călăuzesc după indicaţiile preţioase pe care dumneavoastră le-aţi dat cu prilejul numeroaselor vizite de lucru făcute în întreprinderi şi instituţii în vederea ridicării întregii activităţi economice şi social-politice la un nivel de eficienţă mereu mai înalt, şi militează activ pentru traducerea lor în viaţă. Ingăduiţi-ne cu acest prilej, iubite tovarăşe secretar general, să vă exprimăm încă o dată înalta gratitudine şi recunoştinţa comuniştilor din Capitală, pentru activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului, pentru stilul novator şi puternic mobilizator ,pe care l-aţi imprimat, tuturor domeniilor creaţiei materiale şi spirituale, pentru grija deosebită ce -o purtaţi dezvoltării armonioase şi multilaterale a Capitalei patriei noastre, vieţii de zi cu zi a cetăţenilor ei. Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea al partidului au stabilit ca sarcină fundamentală perfecţionarea continuă a organizării, conducerii şi planificării economiei, în scopul creşterii permanente a eficienţei în toate domeniile producţiei materiale. Analizind realizările din această perioadă, putem aprecia că s-a obţinut o creştere generală a eficienţei activităţii economice in toate ramurile producţiei materiale, s-au înregistrat îmbunătăţiri sensibile în structura fondurilor fixe materializate în creşterea ponderii şi echipamentului tehnic în ramurile de vîrf, cum sunt electronica şi electrotehnica, in creşterea productivităţii muncii şi a beneficiilor. O investigare mai profundă a realităţilor evidenţiază însă, existenţa unor rezerve importante de sporire a volumului producţiei industriale, de ridicare a gradului de utilizare a fondurilor fixe, de valorificare superioară a resurselor tehnico-materiale şi a forţei de muncă de care dispune Capitala, în general, de creştere a eficienţei muncii sociale. Relevînd, in primul rînd, căile de sporire a indicatorilor de utilizare a maşinilor, utilajelor şi suprafeţelor de producţie, vorbitorul a subliniat că o estimare făcută de biroul Comitetului municipal de partid numai la 58 de unităţi arată că generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III ar permite obţinerea unui spor de producţie de peste 10 miliarde lei, faţă de planul anului 1972, ceea ce ar conduce la economisirea unor fonduri de investiţii de circa 7,8 miliarde lei. Atingerea unui asemenea important obiectiv, s-a subliniat în informare, presupune îmbunătăţirea raportului dintre personalul productiv şi auxiliar şi intensificarea procesului de pregătire a muncitorilor, perfecţionarea activităţii şcolilor profesionale şi ,a liceelor de specialitate, a colaborării dintre întreprinderi, respectarea prevederilor contractuale, aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale, mai buna utilizare a forţei de muncă. Paralel cu măsurile ce trebuie luate pentru atragerea de noi categorii de tineri spre munca productivă, pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale, este necesar ca organizaţiile de partid, de sindicat şi U.T.C., comitetele şi consiliile oamenilor muncii să se ocupe cu mai multă insistenţă de întărirea ordinii şi disciplinei în întreprinderi şi pe şantiere. De asemenea, este necesar să acţioneze sistematic şi cu hotărîre pentru lichidarea cauzelor care întreţin fenomenul de fluctuaţie, pentru legarea muncitorilor de Întreprindere, de locurile de muncă, de meseria aleasă. Ocupându-se de problemele creşterii mai rapide a productivităţii muncii, vorbitorul a relevat că nivelul planificat este sensibil sub posibilităţile ce le oferă potenţialul tehnic, experienţa şi capacitatea profesională a specialiştilor şi muncitorilor din industria Capitalei. Principalele căi de folosire mai bună a dotării tehnice actuale, a creşterii producţiei şi productivităţii muncii, constau în modernizarea rapidă a produselor şi a tehnologiilor de lucru, creşterea nivelului de pregătire profesională al cadrelor, extinderea mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, aplicarea în ritm susţinut a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii mondiale în toate domeniile de activitate, introducerea mai rapidă a progresului tehnic în toate întreprinderile Capitalei. La multe întreprinderi — „Vulcan", „Electroaparataj“, „Electromagnetica“, „Griviţa Roşie", „Uzina de maşini electrice", „Uzina de pompe", „Fabrica de ventilatoare" — există o insuficientă preocupare pentru modernizarea continuă a producţiei, pentru creşterea ponderii activităţii de concepţie, asimilarea de produse cu tehnicitate ridicată şi caracteristici tehnico-funcţionale superioare şi tehnologii de execuţie moderne, care să determine realizarea unor produse de valori superioare şi deci, implicit, o productivitate a muncii ridicată. Comitetul municipal de partid va sprijini conducerile întreprinderilor şi centralelor în analizarea modului de folosire a cadrelor inginereşti şi dirijarea lor către serviciile de concepţie. Vom sprijini, de asemenea, îndeplinirea întocmai a prevederilor planului tehnic în fiecare întreprindere şi dezvoltarea secţiilor de sculărie şi matriţerie, în special la acele întreprinderi la care asimilarea noilor produse şi perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie depind de acestea. Este necesar ca fiecare cadru de conducere să-şi organizeze astfel activitatea incit, în afara preocupărilor cotidiene, să acorde timp şi problemelor care privesc dezvoltarea în perspectivă a întreprinderii — condiţie esenţială a creşterii neîntrerupte a eficienţei activităţii economice. In economia Capitalei, o importantă rezervă de creştere a eficienţei economice o constituie reducerea cheltuielilor de producţie şi îndeosebi a celor materiale. Trecînd în revistă cauzele şi unităţile in care se manifestă o insuficientă preocupare pentru reducerea cheltuielilor, vorbitorul a subliniat: organele şi organizaţiile de partid, conducerile institutelor de cercetări şi proiectări, întreaga capacitate de gîndire tehnică din Capitală, trebuie să-şi concentreze eforturile pentru conceperea de produse şi adoptarea de soluţii tehnologice menite să conducă la micşorarea substanţială a costurilor de producţie, concomitent cu îmbunătăţirea performanţelor tehnico-funcţionale ale acestora. Se impune pentru activitatea viitoare ca încă din faza de temă de cercetare sau proiectare, pornindu-se de la experienţa internaţională, să se stabilească plafoane limitative la preţul noilor produse, care să oblige inginerii să găsească soluţii competitive. Institutelor de cercetări cu profil tehnic şi tehnologic, precum şi celor cu caracter economic, le revin sarcini mari pe linia concentrării activităţii pe problemele majore ale producţiei, scurtării duratei de cercetare şi a perioadei de valorificare a rezultatelor obţinute, amplificării colaborării cu specialiştii din unicătăţile productive în vederea ridicării eficienţei cercetării la nivelul realizărilor pe plan mondial. Activitatea politico-educativă şi măsurile tehnico-organizatorice întreprinse trebuie să conducă la extinderea în toate unităţile a iniţiativelor . „Fiecare inginer şi tehnician să realizeze economii egale cu remuneraţia sa pe un an“, „Reducerea efortului valutar, normă a conduitei noastre profesionale", „Micronul, gramul, secunda", „Nici un gram de metal in plus, nici un gram de metal pierdut“ etc. O rezervă importantă pentru sporirea eficienţei activităţii economice, creşterea productivităţii muncii sociale, în promovarea progresului tehnic, şi reducerea importurilor, o constituie autoutilarea. Pentru ridicarea eficienţei acesteia, centralele industriale trebuie să realizeze extinderea experienţei şi creaţiei tehnice obţinute în acest domeniu, să treacă la tipizarea componentelor realizate prin autoutilaje, să specializeze unităţile în producerea elementelor şi utilajelor şi să acorde secţiilor de autoutilaje niveluri de productivitate specifice producţiei de serie mică. Punerea în valoare a rezervelor de care dispune economia şi realizarea integrală a sarcinilor de plan în anii următori sunt legate, de asemenea, de folosirea eficientă a fondurilor de investiţii. Cum in acest domeniu se semnalează încă unele neajunsuri, se impun măsuri în ce priveşte deschiderea finanţării, organizarea muncii pe şantiere, sporirea gradului de industrializare a lucrărilor de construcţii. Comitetul municipal de partid va organiza dezbateri cu specialiştii din institutele de proiectare asupra unor obiective pentru care s-au adoptat soluţii necorespunzătoare din punct de vedere tehnic-funcţional şi economic, şi va determina măsuri in vederea orientării lor politico-economice şi ridicării răspunderii acestora faţă de calitatea şi eficienţa proiectelor executate. O atenţie deosebită trebuie să se acorde reducerii duratei de execuţie a Investiţiilor industriale. Pentru a ilustra dimensiunea rezervelor existente, în acest domeniu, menţionăm că devansarea cu un singur trimestru a termenului de punere în funcţiune — ceea ce înseamnă reducerea în medie cu 16o 0 a duratei de execuţie — la capacităţile de producţie de la numai 30 unităţi beneficiare, prevăzute în perioada 1973—semestrul 1.1975, s-ar obţine un spor de producţie de 1,9 miliarde lei. Această devansare este posibilă printr-o mai bună organizare a activităţii de construcţii, prin concentrarea forţelor, prin reanalizarea graficelor de livrare a utilajelor, fără să se afecteze termenul de punere în funcţiune a capacităţilor prevăzute după semestrul 1.1975. Deşi volumul de mărfuri livrate la export de unităţile bucureştene a sporit apreciabil, acesta este departe de a corespunde posibilităţilor de producţie ale întreprinderilor. Se impun măsuri energice pentru asigurarea contractelor externe, o organizare perfectă a producţiei pentru export, respectarea strictă a contractelor şi graficelor de livrare. Este necesar să se treacă de urgenţă la o antrenare mai directă a întreprinderilor producătoare în activitatea de prospectare a pieţei şi de realizare a exportului, creinstu-le astfel condiţii de a cunoaşte direct şi a se adapta la cerinţele curente şi de perspectivă ale pieţei externe. Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea al partidului — a spus în continuare vorbitorul — au acordat o atenţie deosebită perfecţionării formelor şi metodelor de organizare, conducere şi planificare a activităţi economice. In această perioadă, in Capitală au fost constituite 81 de centrale industriale şi unităţi cu statut de centrală. Experienţa obţinută reliefează faptul că comitetele şi consiliile oamenilor muncii conduc cu mai multă competenţă procesele economice, acordă o mai mare atenţie sarcinilor de perspectivă, abordează cu mai mult spirit critic şi autocritic neajunsurile existente l prezenţa în cadrul lor a unui număr de muncitori care lucrează nemijlocit In producţie contribuie la promovarea spiritului muncitoresc în munca de conducere, la soluţionarea mai operativă a problemelor de muncă şi viaţă, ridicate de colectivele de salariaţi. In cele mai multe cazuri, organizaţiile de partid îndrumă consiliile şi comitetele oamenilor muncii pentru selecţionarea judicioasă a problemelor examinate, crearea climatului corespunzător dezbaterii colective a acestora. In continuare, vorbitorul s-a referit la unele deficienţe existente în activitatea centralelor : unele au un aparat tehnico-administrativ numeros, format în cea mai mare parte din cadre aduse din unităţile productive ; unele nici pînă în prezent nu au intrat în atribuţiile prevăzute de lege, fapt ce influenţează negativ activitatea întreprinderilor. Ministerele de resort au exercitat un slab control asupra modului în care centralele industriale rezolvă problemele privind organizarea producţiei şi a muncii, aprovizionarea teehnico-materială, desfacerea produselor, derularea planului de export. De asemenea, membrii biroului și ai Comitetului municipal de partid, cei ai comitetelor de partid ale sectoarelor, nu au participat sistematic și eficient la activitatea consiliilor oamenilor muncii, a birourilor executive manifestind uneori insuficientă preocupare şi exigenţă chiar faţă de munca organizaţiilor de partid din aceste unităţi ; nu au studiat îndeaproape experienţa pozitivă, pentru a o generaliza, nu au combătut practicile administrativ-birocratice Referindu-se la schiţa planului , de sistematizare în perspectivă a Bucureştiului, precum şi schiţele de sistematizare a celor 12 comune ce fac parte din sistemul teritorial al Capitalei, tovarăşul Gheorghe Cioară, a înfăţişat preocupările existente în această direcţie, subliniind că întreaga activitate de sistematizare a oraşului, studiile şi proiectele ce vor fi elaborate, trebuie să asigure soluţionarea optimă a problemelor legate de structura economică şi edilitară a oraşului, o mai bună eşalonare în timp a lucrărilor ce se cer efectuate, care să permită încadrarea organică a acţiunilor imediate Intre soluţiile de ansamblu pe care le reclamă evoluţia în perspectivă a oraşului ultima parte a Informării, primul secretar al Comitetului municipal de partid a înfăţişat preocupările în direcţia întăririi politice şi organizatorice a organizaţiilor de partid, perfecţionării formelor şi metodelor de conducere şi organizare a vieţii de partid. In prezent, organizaţia municipală de partid numără aproape 222 OfE) de comuniştii a crescut capacitatea organizaţiilor de bază în soluţionarea problemelor tot mai complexe care privesc dezvoltarea economiei, ştiinţei, artei şi culturii, combativitatea lor faţă de fenomenele negative, preocuparea pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste şi creşterea responsabilităţii în realizarea îndatoririlor profesionale şi sociale s-au îmbunătăţit formele şi mijloacele desfăşurării controlului de partid asupra conducerilor adrmiinîstrative, asigurîndu-se o prezenta mai activă şi eficientă a organelor de partid, a comuniştilor în adoptarea deciziilor de către comitetele şi consiliile oamenilor muncii. Aceste rezultate pozitive nu trebuie să ne împiedice să vedem neajunsurile din stilul şi metodele de muncă ale comitetului municipal şi ale comitetelor de partid ale sectoarelor. In ce priveşte antrenarea membrilor organelor de partid, a comuniştilor la conducerea şi rezoltarea operativă a tuturor problemelor, se manifesta încă deficienţe. Sunt mulţi membri ai comitetelor de partid municipal şi ale sectoarelor care se limitează să participe doar la unele acţiuni în unităţi, ţin legătura în principal cu cadrele din organele de partid şi comitetele oamenilor muncii, înregistrează fenomenele constatate, fără a aprofunda problemele de fond ale activităţii organizaţiilor de partid şi fără a le ajuta efectiv în organizarea şi desfăşurarea muncii politice. In munca cu activul de partid, care numără peste 35 000 de membri, şi-au făcut loc manifestări de subapreciere a sprijinului pe care-1 poate da în conducerea vieţii economice şi sociale. In unele organizaţii de partid, mai ales din ministere, şcoli, institute de invăţămînt superior, persistă o atmosferă „călduţă", de tolerare şi ingăduinţă reciprocă faţă de lipsuri, nu se ia poziţie fermă faţă de unele manifestări de amînare la nesfîrşit sau lipsă de răspundere în rezolvarea sarcinilor. Unele lipsuri sînt şi în ce priveşte exercitarea de către comitetul municipal şi ale sectoarelor a controlului asupra activităţii organizaţiilor de masă şi obşteşti. Aşa se explică de ce în activitatea acestora se menţin neajunsuri privind contribuţia sindicatelor şi organizaţiilor de tineret la întărirea disciplinei în producţie, ridicarea pregătirii profesionale a salariaţilor, valorificarea şi extinderea iniţiativelor, receptivitatea faţă de propunerile şi observaţiile critice. Biroul comitetului municipal a exercitat, de asemenea, un slab control asupra felului în care Comitetul executiv al consiliului popular aplică hotărîrile de partid şi de stat. Multă vreme la comitetul municipal şi ale sectoarelor s-a manifestat şi se manifestă încă o pronunţată tendinţă de subestimare a posibilităţilor sectoarelor în rezolvarea unor sarcini ce le reveneau de drept, ceea ce a diminuat responsabilitatea acestora la îndeplinirea propriilor atribuţii. Una din preocupările comitetului municipal a constituit-o pregătirea politico-ideologică a activului de partid, a cadrelor din nomenclatură. Îmbunătăţirea activităţii de propagandă pe baza documentelor din iulie 1971 şi a hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. In ultimul an, munca de propagandă a dobîndit o ţinută teoretică mai adecvată, obiective concrete mai precis conturate, mai strîns legate de activitatea unităţilor economice, s-a acordat mai multă atenţie problemelor teoretice noi, cuprinse în documentele de partid, însuşirii politicii partidului nostru. Cursurile în învăţămîntul de partid au cuprins anul acesta peste 280 000 de comunişti şi alţi oameni ai muncii. Mai multă exigenţă s-a manifestat în îndrumarea activităţii ideologice in Abdul cadrelor de creaţie, din instituţiile de învăţămînt superior, artă, presă, radio şi televiziune. Activitatea politico-ideologică desfăşurată de organizaţiile de partid, atenţia mai mare pe care consiliile profesorale şi asociaţiile studenţeşti au acordat-o muncii politice, au contribuit la sporirea eficienţei educative a învăţămîntului, la înarmarea mai temeinică a studenţilor cu politica partidului. Pe baza criticilor formulate şi a indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Slenara din octombrie 1971, comitetul municipal şi-a sporit preocuparea pentru educarea comuniştilor, a cadrelor şi a celorlalţi oameni ai muncii în spiritul eticii şi echităţii sociale, pentru combaterea fenomenelor de parazitism social, de parvenire şi căpătuială, pentru respectarea legalităţii socialiste. In conducerea muncii politicoeducative persistă neajunsuri, care-i diminuează eficienţa şi puterea de influenţare • Comitetul municipal de partid nu foloseşte suficient forţele de care dispune Capitala, cadrele de ştiinţe sociale, din cercetare, presă şi invăţămînt, pentru perfecţionarea activităţii sale ideologice, pentru studierea unor fenomene şi tendinţe din activitatea educaţională, în vederea mai bunei fundamentări a măsurilor adoptate, pentru a asigura o muncă de perspectivă ; nu s-a reuşit a se crea peste tot o opinie obştească largă împotriva tendinţelor de chiul şi căpătuială, a actelor de ilegalitate şi de abatere de la normele convieţuirii socialiste se acţionează încă insuficient pentru popularizarea legilor, cunoaşterea actelor normative care reglementează raporturile sociale dintre cetăţeni ţării. Comitetul municipal de partid, organele şi organizaţiile de partid vor acorda în viitor o atenţie sporită îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă, vor folosi mai eficient comisiile pe probleme, întregul activ de partid. In vederea promovării mai consecvente a principiilor socialiste de muncă şi viaţă. Perioada la care se referă informarea s-a caracterizat printr-o bogată activitate internaţională a partidului şi statului nostru A crescut prestigiul internaţional al României socialiste, s-au dezvoltat relaţiile sale cu toate ţările socialiste, cu ţările care s-au eliberat din jugul dominaţiei colonialiste, cu celelalte state ale lumii. Populaţia Capitalei, împreună cu întregul popor, îşi exprimă deplina adeziune şi sprijinul total faţă de politica externă promovată cu consecvenţă de conducerea partidului şi statului — politică întemeiat pe respectul suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile altor popoare, egalitate în drepturi şi avantajul reciproc. In încheiere, tovarăşul Gheorghe Cioară a spus I Aşa cum rezultă din informarea pe care aţi aadiat-o, în economia Capitalei, există importante rezerve încă nefolosite. Conştiinţa noastrădr. membri de partid ne obligă să nu ne rezumăm la această constatare, ci din contră să ne intensificăm eforturile, să mobilizăm întreaga noastră capacitate tehnică, organizatorică şi politică pentru a valorifica cu eficienţă sporită aceste rezerve, contribuind astfel la accelerarea dezvoltării economiei noastre naţionale. Din analiza efectuată de Comitetul municipal de partid Bucureşti, rezultă că, prin creşterea productivităţii muncii, prin generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, în toate unităţile industriale, pînă la începutul anului 1974, prin devansarea cu cel puţin un trimestru a termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor importante prevăzute în actualul plan cincinal, prin scurtarea perioadei de atingere a parametrilor proiectaţi, precum şi prin folosirea mai raţională a actualelor suprafeţe de producţie, ORGANIZATIA DE PARTID A CAPITALEI SE POATE ANGAJA IN CINSTEA CONFERINTEI NATIONALE A PARTIDULUI SA REALIZEZE PLANUL ^mP^Ua’IVTtI75' LA produCTIA globala industriala, în patru ANI Sl JUMATAle. Acest angajament impune ca toate organele şi organizaţiile de partid, consiliile şi comitetele oamenilor muncii, muncitorii, inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii în frunte cu comuniştii, să-şi mobilizeze întreaga lor capacitate şi putere de muncă în vederea depistării de noi resurse şi transpunerii în viaţă, în mod hotărit, a sarcinilor ce ni le asumăm. In acelaşi timp, chemăm organizaţiile de partid judeţene ca in cadrul angajamentelor asumate să aibă în vedere necesităţile rezultate din amaajamentul Capitalei. Totodată ministerele economice și organele centrale de sinteză să coreleze planurile anuale ce le vor elabora, crea condi ii pentru îndeplinirea angajamentului asumat de organizația noastră de partid Forța organizaţiei noastre de partid, potenţialul economic şi tehnic al Capitalei, precum şi bogatul şi valorosul fond de cadre de care dispunem, sînt o garanţie că vom reuşi să ne achităm cu cinste de sarcinile ce ne revin. Îndeajuns de sigur pentru a-şi putea gindi în afara oricărei influenţe lucrările. Ioan Gh. Vrăneanţu evoluează de cîţiva ani în pictură pe un drum plin de obstacole, dar şi de satisfacţii nebănuite. Reuşitele de pînă acum Îndreptăţesc această aventură de explorator şi este, poate, momentul să se bucure de o mai mare atenţie întru descifrarea sensurilor adinci din pînzele sale, sensuri legate de viaţa satului. Simpla sa clasificare în categoria pictorilor narativi nu spune nimic ; mai mult, această formulă, deşi acoperă într-o oarecare măsură creaţia sa, îi micşorează semnificaţiile, subliniind exact ceea ce el nu şi-a propus niciodată : anecdoticul. „Nu ştiu — ne-a declarat — d« unde se poate reţine anecdota din pînzele mele, dar vă mărturisesc sinea» că eu nu o văd, nu o caut niciodată şi vă mai pot spune că pentru realizarea unui singur ciclu, redus ca număr, da lucrări, am parcurs aproximativ 8 mii de proverbe, incercînd foarte multa Variante pentru redarea lor plastică, mai ales sub latura caracterizării fiecărui personaj“. Am privit cîteva din aceste lucrări plina cu astfel de personaje. .Şi prima senzaţie a fost aceea a aflării în faţa unui univers al lumii satului surprins în plină mişcare. Rareori se întîmplă ca o lucrare de mari dimensiuni — şi loan Gh. Vrăneanţu este atras în general de astfel de pinze — să nu impună ochiului o distanţă apreciabilă pentru a putea fi contemplată, pentru a-i cuprinde unitatea» şi semnificaţiile. Numărîndu-se printre excepţii, opera lui Vrăneanţu îţi impune să te apropii de ea pînă cînd ochiul, ajutat de lupă, îţi va permită să iei parte la viaţa care clocoteşte pe fiecare porţiune de cîţiva centimetri pătrat de pînză. Se spune de obicei că lucrările cutărui artist creează o lume a lor . 1?» Vrăneanţu, fiecare lucrare are o lume numai a ei, cu devenirea şi curgerea proprie, cu perfecţiunea şi imperfecţiunea caracteristice. Astfel, în ciuda dimensiunilor mari create, Vrăneanţu rămîne un desăvîrşit miniaturist de caractere şi atitudini şi tocmai de aceea nu-i nici o exagerare spunînd că după fiecare din lucrări, un cineast încercat poate „desprinde“ un film gata făcut, iar un mînuitor atent al cuvîntului o poveste cu spirit profund. Legătura lui cu satul se face prin permanentele spirituale ale acestuia, prin obiceiurile existente parcă dintotdeauna, prin datinile şi credinţele sale. Se spune despre un astfel de mod de a picta că este narativ. Şi sunt destui pictori care susţin că pictura nu poate avea nimic comun cu naraţiunea, specifică doar literaturii. Dar sunt destule nume de rezonanţă care infirmă o astfel de părere. Acestora, Ioan Gh. Vrăneanţu li se adaugă în mod îndreptăţit. Miruna Ionescu Centrul de informare şi documentare al învăţămîntului a scos de sub tipar numărul 1—2 pe acest an al buletinului de informare „Educaţieînvăţămint“. In care — selectiv — sunt semnalate o seamă de articole apărute în periodice de specialitate despre problemele învăţămîntului contemporan. Buletinul, propunîndu-şi o informare profundă şi la zi a organelor de decizie şi cercetare din domeniul educaţiei şi învăţămîntului, are astfel un veritabil caracter de ghid. Din tematica recentului număr, semnalăm : bugetul de timp , conducerea, planificarea, democratizarea învățămîntului ; educația politico-ideologică, prin muncă şi pentru muncă, permanentă ; metodica predării ; pedagogia experimentală, comparată, cibernetică ; practica productivă ; prognoza. ATELIER MAIA BELCIU. Pregăteşte pentru Editura Eminescu volumul „Eu şi Rockefeller“, reportaje-ficţiune dintr-o călătorie reală in America. Pentru Editura „Cartea românească“ scrie romanul „Os domnesc“ ; acţiunea se desfăşoară între 1940—1944 Volumul de reportaje „Marmura neagră“ va fi o selecţie din publicistica apărută în ultimii ani, la care se adaugă şi pagini inedite. în prezent, scriitoarea lucrează la romanul-verité intitulat „Pavană pentru infanta defunctă“, în care surprinde consecinţele dramatice — urmărind firul unui dosar — ale uşurinţei cu care o tinără işi distruge viaţa, ION OMESCU. Prezent nu de mult în librării cu un volum de eseuri — „Hamlet sau ispita posibilului“ — şi unul de teatru — „Iadul şi pasărea“ — apărute în Editura „Cartea românească“, scriitorul-actor are sub tipar un al doilea volum de eseuri, tot despre Shakespeare, intitulat „Semnul ironiei“, în care examinează — ispitit de acelaşi „posibil** — piesele „Coriolan“ şi „Măsură pentru măsură“. De asemenea, a predat Studioului cinematografic Bucureşti un scenariu de lung metraj — „Lacul lebedelor“ — în care nu există nici un Iad și nu e vorba de lebede. Scriitorul ADRIAN BELDEANU este în aşteptarea apariţiei romanului „Să mai cîştigi o zi“ (Editura Albatros), inspirat din lumea justiţiei. La Editura Eminescu are în lucru volumul de rondeluri „Babilonul zilei“, cuprinzînd şi 37 de ilustraţii ale artistului plastic Adrian Beldeanu. Intr-o fază avansată de elaborare se află şi romanul „Hotarul“, oglindind viaţa tinerilor constructori ai Combinatului siderurgic din Galaţi. Pentru Editura Dacia din Cluj, a pregătit un volum de eseuri plastice şi o selecţie din cărţile de versuri publicate pînă acum „La ţărm ascuns In luna octombrie, pictorul Adrian Beldeanu va deschide la Craiova o expoziţie de acuarelă şi desen, cuprinzind peste 30 de planşe elaborata In ultimii ani. METAMORFOZE (Urmare din pag■ I) ardă sau să nu-i bată, alţii că întreprinderea X prezintă cămăşile cu grijă şi cu gulere de rezervă, alţii şi altele de a fi aflat prin „Laleaua" parfumul care-i Incintă. Ca să nu mai vorbim de cei care descoperă în „specialitatea casei" a cine ştie cărui restaurant mâncarea preferată. Toţi încearcă aceeaşi bucurie de a şti că de aici înainte la chioşcul de vizavi, la magazinul din colţ, la cofetăria din dreapta, la băcănia din stingă, sau chiar la restaurantul aflat, nu in vecini, ci, să zicem, la zece-douăzeci de kilometri, se găseşte marfa sau produsul preferat, că se poate duce oricînd să şi-l cumpere, să-l guste sau să-l deguste. Şi aşa se şi petrec lucrurile în cea mai mare parte, dar nu peste tot, nu cu toţi şi nu cu toate. Apare, pe alocuri, surpriza neplăcută de a nu mai găsi, la un moment dat, ceea ce ţi se părea a fi veşnic. Excelenta la ţigară s-a metamorfozat, devenind fadă, pentru că din cine ştie ce pricină, tutunul nu mai e tratat cum se cuvine ; berea nu mai este lăsată să fermenteze cit trebuie de vreunul grăbit să bifeze livrarea; în pantof au apărut cuie pentru că in timp ce talpa s-a subţiat, ele au rămas aceleaşi. Din „specialitatea casei", odată renumele cîştigat, încep să dispară Ingredientele care-i făceau deliciul, se diluează sosul, vita devine pasăre şi fasolea mazăre. Merge, zic unii, şi zic, mai ales, cei cărora le e la îndemînă să spună aşa, adică le este mai comod să înlocuiască, prin te miri ce, elementele care dădeau gust aparte,, aromă proprie, deliciu etc. Poate pentru ei merge, dar nu merge pentru toţi ceilalţi, deloc dispuşi la asemenea surprize, fără nici un fel de disponibilitate pentru metamorfozele pe care şi le permit unii. Nu „schimbarea la faţă", ci „cinstea obrazului“ este de seamă in acest domeniu, ca şi în altele. „Cinstea obrazului", care este una cu „marca fabricii", cu renumele localului, al magazinului, cu obligaţia şi, am zice, ambiţia calităţii. MADAME BUTTERFLY azi ora 19-30 ; RĂPIREA din SERAI miine ora 11; DON QUIJOTTE miine ora 19.30 — Opera româna, tel. 16.48.20. CONCERT SIMFONIC. Dirijor : EMIL SIMON — azi ora 20 — Ateneul român, DULCEA PASARE A TINEREŢII azi ora 20; IADUL ŞI PASAREA miine ora 20 — Teatrul naţional „IX. Caragiale", sal„ Comedia, tel. 14.71.71. GEAMANDURA azi ora 20. COMEDIE CU OLTENI miine ora 20 — Teatrul Giulești, tel 18.04.85. CONTELE DE LUXEMBURG azi ora 20. SE MĂRITA FETELE miine ora 20 — Teatrul de operetă prezintă la Teatrul de vară „23 August". FELIX ȘI OTIXIA — Unirea (17.10 21) - 16.30. DESCULT IN PARC — Victoria (16.28.79) — 8. 11.15, 13.30. 16. 18.SQ. 20.45; Grivita (17.08.58) - 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15. 20.30 ; Gloria (22.44 01) — 0. 11.15, 13.30. 16. 18.15. 20.30.. ANCHETA DE LA HOTEL EXCELSIOR - Buzesti (15 62 79) - 15.30. 18 . Cosmos (35.19 151 — 15 30 17.45 20. ROBIN HOOD — Volga (11.91.26) — 9. 11 15. 13.30. 15.45 18.15. 20.30 ; Tomis (21 49 46) - 0. 11.15. 13 30. 18. 18.15 . Bucea (17.05.47) - 15.45. 18. PĂDUREA PIERDUTA — Cringasi (49 21 15) _ 15.30. 18. 20.15 TOAMNA CHEYENNILOR _ Lumina (16.23 35) — 9. 12.30. 16. 19.30 ; Arta (21.31.86) — 15. ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE - Ferentari (23.17.50) - 15.15. 18. 20.15 . Popular (35.15.17) - 15.30. 18. 20.15. MAREA DRAGOSTE — Viitorul (11.48.03) — 16. 18. 20. PE PLAIURILE MIORIŢEI azi ora 18.31 — Ansamblul artistic „Rapsodia românia", tel. 13.13.00. CIRCUL MARE DIN MOSCOVA şi marea atracţie OMUL INVIZIBIL azi ora 19.30, miine orele 16. 19.30 — Circul „Bucureşti“, tel. 11.01.20. MAREA SPERANŢA ALBA - Patria (11 86.25) - 10 12.45. 16. 18.45. 21.15 ; Luceafărul (15.87 67) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.30. 21 ODISEEA GENERALULUI JOSE - Central (14.12.24) - 9.15. 11-30. 13.45. 18. 18 15. 20 30 SI TOTUȘI EOLIS EXISTA _ Doina ora 11.30. 13.45. 16. PROGRAM DE FILME PENTRU COPII - Doina (16.35.3SI 10 PETRECEREA — Doina (16.35.33) — 18. 20 MĂRTURISIRILE UNUT COMISAR DE POLITIE FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLICII — Capitol (16.29.17) — 9 11.15 14. 16 15H 15. 21 ; Favorit (31 OB 1S) - 9.15 11 30, 13.45, 16, 18 15. 20 30: Modern (23 71 01) - 8.45 11.15. 13 30. 15. 18 30 20 45 20 00a DE LEGHE SUB MARI - Feroviar (16 22.73) - 8.30. 11, 13 30 16. 18.15. 21 ■ Melodia (12.06.83) -3.30 11. 13.30. 16 18 30. 21. O FLOARE SI DOI GRĂDINARI - Festival (15.63 84) — 8 12.30 16. 19 15. AVENTURILE LUI TOM SAWYER - Timpuri Noi (15 61 10) - 9—18 30 in continuare. PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE - Timpuri Noi (15.61 I0) _ 20 15 CASA DE SUB ARBOR) - Scala (11.03 72) - 8 45. 11 15. 13 45. 16.15. 18.45. 21 15 ; București (15 61 54) - 8.45. 11. 13.15 16 18.30. 20 45 ! AVENTURI LA MAREA NEAGRA Exc.ellor (Ifi 108) - 9. 12.30 18. 19 30 ; Aurora (36 04 66) - 9 12 15 18.30 ; Flamura (23 07 40) - 9 12 30 18 19 39. LEGENDA - Drurnul Sării (31 28 13) - 15 30. 11.45. 20. TRAFIC _ Ura (31.71.71) — 15.30. 18. FEMEI IN OFSAID — Moşilor (12.52.93) - 15 30. 18. EVADARE DIN PLANETA MAIMUTELOR - Dacia (16.28.10) - 8. 11.13, 13.30, 16. 18 15. 20.30. DOAMNA SI VAGABONDUL — GIUlesti (17.55 46) - 15.30 18. 20.30 . Floreasca (33 29.71) — 15.30. 14, 20.30 ; Mioriţa (14.27.14) — 10. 12.30. 15. SILVIA - Mioriţa (14.27 . 4) — 17.30, 20. 19 FETE ŞI UN MARINAR - Itabova (23.91.00) — 13.30, 18. 20 15 PRERIA — Pacea (31.32.52) — 15.45, 18. 20 ; Progresul (23.9440) — 15.30, 18. 20.15 TAINA SOFIEI GRUSKO — Laroraet (bd Bucureştii Noi 166) — 15.30, 17.30; 19.30. LOVE STORY — Vitan (21.39.82) — 15.30 1845 BATALIONUL INVIZIBIL — Munca (21 50.97) - 16 18. 20. ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT — Flacăra (21,35 40) — 15.30, 18. 20.15. ELDORADO — 16.80, 18.45 . AMANTII DIN TOLEDO — 21 — Cinemateca (sala Union) — 13.49.04. GRADINI-CINEMATOGRAFE CASA DE SUB ARBORI — Select 114.27 14) - 20 15. O FLOARE SI DOI GRĂDINARI — Festival (15.63.84) — 20 15. MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR DE POLIȚIE FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLICII - Capitol (162047) — 20 15. Modern (23 71 01) _ 20 15 ANCHETA DE LA HOTEL EXCELSIOR - Buzesti (15.62.79) - 20 30. ROBIN HOOD - Bucegi (17.05.47) — 29 39 . Tomis (21 49.46) — 20.30. FELIX SI OTILIA — Unirea (1740.21) — 20 in RITMURI SPANIOLE - Lira (31.71.71) _ 20.39 AVENTURI LA MAREA NEAGRA — Aurora (35 04 66) — 20 15 EVADARE DIN PLANETA MAIMUTELOR - Mosilor (12.52.93) - 2045 MAREA SPERANTA ALBA — Doina (15.87 67) - 20 30. TOAMNA CHEYENNILOR — Arta 121.31.86) - 9045, viziune AZI PROGRAMUL I 16.30 Deschiderea emisiunii da după-amiază. Emisiune La limba germană. 18.15 Ritm, tinereţe, dans. 19.05 Publicitate. 19.15 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In Intîmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări Republicii. Ţara întreagă In întrecere. 20.15 Teleenciclopedia. 20.55 Film serial : Schulmeister : Episodul al III-lea. „Schulmeister Împotriva lui Schulmeister“. 21.50 „Zlmbiţi... vă rog !« Emisiune de divertisment cu Dem. Rădulescu, Mihaela Mihai, Ştefan Tapalagă, Ovid Teodorescu, Puiu Călinescu, Victor Vlase, Maria Mitrache și Sergiu Cioiu, conducerea muzicală : Sila Dinicu. 22.40 Telejurnal. 22.50 Box — finala campionatelor individuale de seniori ale României, înregistrare de la patinoarul „23 August”. PROGRAMUL I 16.30 Agenda. 16.40 Ansambluri folclorice. Orchestra de muzică populara „Flacăr, Prahovei** din Ploieşti. Solist : Maria Văduva, Maria Crăciun, Ion Duca şi Nelu Huţu. Dirijor : Constantin Busuioc. 17.10 Reportaj bucureştean. 17.25 Moment coregrafic : „Bolero“ de Ravel în Interpretarea unui grup de balerini de la Teatrul muzical din Constanţa. 17 40 Film artistic : Omul zilei. Regia : Julien Duvivier. Cu: Maurice Chevalier şi Elvira Popescu. MINE PROGRAMUL I 8.15 Gimnastica pentru toţi. 8 30 Cravatele roşii. 10.00 Viaţa satului. 11.10 Să înţelegem muzica ~ ciclu de educaţie muzicală prezentat Leonard Bernstein, Igor Stravinski. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune In limba maghiară. 14.00 Telesport. Automobilism . Marele premiu al Belgiei — cursă de formula I pentru campionatul mondial piloţilor. Transmisiune de la Nivelles. Comentator Andrei Bacalu. Cu 60 de zile înaintea Jocurilor Olimpice de vară — pregătiri Intense la München Prezintă Cristian Ţopescu. 15.25 Postmeridian. 16.55 Potcoava de piatră. In distribuţie • Boris Ciornei. Mihai Mereută. Gheorghe Cozobel. Florina Luiean Matei Alexandru Catita Ispas-Berceanu, George Negoescu, Candid Stoica, Traian Stănescu, Paul Joachim, Marius Marinescu, Radu Gh. Zaharia, Napoleon Cretu, Vasile Lucian. Emil Reissenauer Paul Nadolschi. 17.25 Vetre folclorice. Tara Chioarului. 17.50 Publicitate. 17.55 Fotbal. Transmisiuni directe alternative din ultima etapa a Campionatului national .* Divizia A. Comentatori : Radu Urziceanu și Eftimie Ionescu. 19 50 bot de seri. 20.00 Telejurnal. 20.30 Reportajul săptămînii: Zile fierbinţi pe Insula mare a Brăilei. Reportaj de Carmen Dumitres cu 20 55 Film artistic : Jandarmul se însoară. O coproducţie franco-italiană cu Louis de Funes, Jean Lefebvre. Regia: Jean Olerault. 22.30 Telejurnal. 22.40 Duminica sportivă. PROGRAMUL . 12.20 Promenada duminicală. 15.00 închiderea emisiunii de Prinz. 20 00 Deschiderea emisiunii de «oară. Nemuritorul Beethoven. * Uvertura „Egmont” — Orchestra simfonică î* Radioteleviziunii Dirt Igor Markevitch (Elveţia). 20.45 Săptămîna culturală bucuresteană. 21.00 Seară de romanţe cu Adina Codreanu, Ionela Voicu si George Hazgan. Acompaniază o formatiiă condusă de Tean Lucaei# 21 3(CD la lumea științei. 21 50 Film serial : Schulmeister DainijtfAle episodului ÎTO * soluri(m ister împotriva lui Schulmeistter.