Informatia Bucureştiului, iunie 1972 (Anul 19, nr. 5836-5861)

1972-06-24 / nr. 5856

Pag. a 2-a ­r­Á­. 11 INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI . Informarea prezentată de tovarăşul Gheorghe Cioară, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. urmare din pag. / fapt a hotărîrilor partidului şi sta­tului. Efectele pozitive ale muncii des­făşurate în această perioadă se re­flectă în ritmul de creştere a pro­ducţiei în municipiul Bucureşti, in îmbunătăţirea permanentă a indica­torilor economici. Astfel, luînd ca bază anul 1967, volumul producţiei globale industriale a sporit în anul 1971 cu 53,50/n, urmînd ca la sfâr­şitul anului 1972 creşterea să repre­zinte aproape 66o/s. Pe primele cinci luni ale anului în curs s-a obţinut o­­ producţie marfă suplimentară de­­peste 800 milioane lei. Productivita­tea muncii pe un salariat în indus­trie a crescut în perioada 1968—1971 cu 36o/9, sporul de producţie obţi­nut pe această cale reprezentînd 76o/9 din sporul total. In 1971, faţă de 3967, volumul mărfurilor exportate a crescut de peste două ori, contribu­ţia la export a industriei construc­toare de maşini depăşind 336/s, în anul 1972. In această perioadă, au fost alocate din fondurile statului investiţii in valoare de 67 miliarde lei. Au fost date in folosinţă 118 ca­pacităţi de producţie. Au fost asimi­late în fabricaţie noi produse, cu pa­rametri tehnico-economici superiori.­­Numai în industria constructoare de­­maşini au fost puse in fabricaţie a­­­proape 900 de tipuri noi de maşini,­­utilaje, Instalaţii şi aparate de înaltă tehnicitate.­­ Creşterea veniturilor băneşti ale populaţiei, precum şi reducerea pre­ţurilor la unele produse, au sporit puterea de cumpărare a oamenilor muncii, volumul vinzărilor de măr­furi în anul 1972 fiind cu 31,46­0 ,mai mare decit în anul 1967. Au cres­cut cheltuielile statului pentru finan­ţarea învăţămîntului, a activităţii­­ştiinţifice, culturale, de ocrotire a sănătăţii, toate acestea răsfrîngîn­­du-se pozitiv asupra condiţiilor de viaţă ale fiecărui cetăţean. S-au dat în folosinţă peste 90 000 de aparta­mente, precum şi trei institute de invăţămînt superior, 700 săli de clasă, 10 dispensare, policlinici şi spitale şi alte obiective social-cultu­­rale, a crescut cu peste 8 500 numă­rul locurilor în creşe şi grădiniţe, iar alocaţia pentru copii a sporit cu 58%­,. Rezultatele obţinute de oamenii mun­cii din Bucureşti în aplicarea hotărî­rilor Conferinţei Naţionale şi ale Con­gresului al X-lea sînt dovada ade­ziunii depline a comuniştilor, a tu­turor cetăţenilor Capitalei la politica internă şi externă a partidului, a ho­­tărîrii lor nestrămutate de a face totul pentru înflorirea României so­cialiste. Succesele obţinute le privim în strînsă legătură cu sprijinul per­manent şi îndrumarea directă din partea Comitetului Central, a dum­neavoastră personal, stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu. Oamenii muncii din Capitală se călăuzesc după indicaţiile preţioase pe care dumneavoastră le-aţi dat cu prilejul numeroaselor vizite de lucru făcute în întreprinderi şi instituţii în ve­derea ridicării întregii activităţi eco­nomice şi social-politice la un nivel de­­ eficienţă mereu mai înalt, şi militează activ pentru traducerea lor în viaţă. Ingăduiţi-ne cu acest prilej, iu­bite tovarăşe secretar general, să vă exprimăm încă o dată înalta grati­tudine şi recunoştinţa comuniştilor din­ Capitală, pentru activitatea neo­bosită pe care o desfăşuraţi în frun­tea partidului şi statului, pentru sti­lul novator şi puternic mobilizator ,pe care l-aţi imprimat, tuturor dome­niilor creaţiei materiale şi spirituale, pentru grija deosebită ce -o purtaţi dezvoltării armonioase şi multilate­rale a Capitalei patriei noastre, vieţii de zi cu zi a cetăţenilor ei. C­onferinţa Naţională şi Congre­sul al X-lea al partidului au stabilit ca sarcină fundamen­tală perfecţionarea continuă a organizării, conducerii şi planifi­cării economiei, în scopul creş­terii permanente a eficienţei în toate domeniile producţiei materiale. Ana­­lizind realizările din această perioa­dă, putem aprecia că s-a obţinut o creştere generală a eficienţei acti­vităţii economice in toate ramurile producţiei materiale, s-au înregistrat îmbunătăţiri sensibile în structura fondurilor fixe materializate în creş­terea ponderii şi echipamentului teh­nic în ramurile de vîrf, cum sunt electronica şi electrotehnica, in creş­terea productivităţii muncii şi a be­neficiilor. O investigare mai profundă a rea­lităţilor evidenţiază însă, existenţa unor rezerve importante de sporire a volumului producţiei industriale, de ridicare a gradului de utilizare a fondurilor fixe, de valorificare superioară a resurselor tehnico-ma­­teriale şi a forţei d­e muncă de care dispune Capitala, în general, de creş­tere a eficienţei muncii sociale. Relevînd, in primul rînd, căile de sporire a indicatorilor de utilizare a maşinilor, utilajelor şi suprafeţelor de producţie, vorbitorul a subliniat că o estimare făcută de biroul Comi­tetului municipal de partid numai la 58 de unităţi arată că generalizarea schimbului II şi extinderea schimbu­lui III ar permite obţinerea unui spor de producţie de peste 10 mi­liarde lei, faţă de planul anului 1972, ceea ce ar conduce la economisirea unor fonduri de investiţii de circa 7,8 miliarde lei. Atingerea unui ase­menea important obiectiv, s-a sub­liniat în informare, presupune îmbu­nătăţirea raportului dintre personalul productiv şi auxiliar şi intensificarea procesului de pregătire a muncitori­lor, perfecţionarea activităţii şcolilor profesionale şi ,a liceelor de speciali­­tate, a colaborării dintre întreprin­deri, respectarea prevederilor con­tractuale, aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale, mai buna utilizare a forţei de muncă. Paralel cu măsurile ce trebuie luate pentru atragerea de noi categorii de tineri spre munca productivă, pentru ridi­carea nivelului de cunoştinţe profe­sionale, este necesar ca organizaţiile de partid, de sindicat şi U.T.C., co­mitetele şi consiliile oamenilor mun­cii să se ocupe cu mai multă insis­tenţă de întărirea ordinii şi disci­plinei în întreprinderi şi pe şantiere. De asemenea, este necesar să acţio­neze sistematic şi cu hotărîre pentru lichidarea cauzelor care întreţin fe­nomenul de fluctuaţie, pentru lega­rea muncitorilor de Întreprindere, de locurile de muncă, de meseria aleasă. Ocupându-se de problemele creş­terii mai rapide a productivităţii muncii, vorbitorul a relevat că nive­lul planificat este sensibil sub posi­bilităţile ce le oferă potenţialul teh­nic, experienţa şi capacitatea profe­sională a specialiştilor şi muncitori­lor din industria Capitalei. Principalele căi de folosire mai bună a dotării tehnice actuale, a creşterii producţiei şi productivităţii muncii, constau în modernizarea ra­pidă a produselor şi a tehnologiilor de lucru, creşterea nivelului de pre­gătire profesională al cadrelor, ex­tinderea mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, aplicarea în ritm susţinut a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii mondiale în toate domeniile de activitate, introducerea mai ra­pidă a progresului tehnic în toate întreprinderile Capitalei. La multe întreprinderi — „Vulcan", „Electroaparataj“, „Electromagnetica“, „Griviţa Roşie", „Uzina de ma­şini electrice", „Uzina de pom­pe", „Fabrica de ventilatoare" — există o insuficientă preocupare pen­tru modernizarea continuă a produc­ţiei, pentru creşterea ponderii activi­tăţii de concepţie, asimilarea de pro­duse cu tehnicitate ridicată şi carac­teristici tehnico-funcţionale superioa­re şi tehnologii de execuţie moder­ne, care să determine realizarea unor produse de valori superioare şi deci, implicit, o productivitate a muncii ridicată. Comitetul municipal de partid va sprijini conducerile întreprinderilor şi centralelor în analizarea modului de folosire a cadrelor inginereşti şi dirijarea lor către serviciile de con­cepţie. Vom sprijini, de asemenea, îndeplinirea întocmai a prevederilor planului tehnic în fiecare întreprin­dere şi dezvoltarea secţiilor de scu­­lărie şi matriţerie, în special la acele întreprinderi la care asimilarea noi­lor produse şi perfecţionarea tehno­logiilor de fabricaţie depind de a­­cestea. Este necesar ca fiecare cadru de conducere să-şi organizeze astfel activitatea incit, în afara preocupă­rilor cotidiene, să acorde timp şi problemelor care privesc dezvoltarea în perspectivă a întreprinderii — condiţie esenţială a creşterii neîn­trerupte a eficienţei activităţii eco­nomice. In economia Capitalei, o impor­tantă rezervă de creştere a eficien­ţei economice o constituie reducerea cheltuielilor de producţie şi îndeose­bi a celor materiale. Trecînd în re­vistă cauzele şi unităţile in care se manifestă o insuficientă preocupare pentru reducerea cheltuielilor, vor­bitorul a subliniat: organele şi or­ganizaţiile de partid, conducerile in­stitutelor de cercetări şi proiectări, întreaga capacitate de gîndire teh­nică din Capitală, trebuie să-şi con­centreze eforturile pentru concepe­rea de produse şi adoptarea de so­luţii tehnologice menite să conducă la micşorarea substanţială a costu­rilor de producţie, concomitent cu îmbunătăţirea performanţelor teh­nico-funcţionale ale acestora. Se im­pune pentru activitatea viitoare ca încă din faza de temă de cercetare sau proiectare, pornindu-se de la experienţa internaţională, să se sta­bilească plafoane limitative la pre­ţul noilor produse, care să oblige in­ginerii să găsească soluţii competi­tive. Institutelor de cercetări cu pro­fil tehnic şi tehnologic, precum şi celor cu caracter economic, le revin sarcini mari pe linia concentrării activităţii pe problemele majore ale producţiei, scurtării duratei de cer­cetare şi a perioadei de valorificare a rezultatelor obţinute, amplificării colaborării cu specialiştii din unică­­tăţile productive în vederea ridicării eficienţei cercetării la nivelul reali­zărilor pe plan mondial. Activitatea politico-educativă şi măsurile tehnico-organizatorice între­prinse trebuie să conducă la extinde­rea în toate unităţile a iniţiativelor . „Fiecare inginer şi tehnician să rea­lizeze economii egale cu remune­raţia sa pe un an“, „Reducerea efor­tului valutar, normă a conduitei noastre profesionale", „Micronul, gramul, secunda", „Nici un gram de metal in plus, nici un gram de me­tal pierdut“ etc. O rezervă importantă pentru spo­rirea eficienţei activităţii economice, creşterea productivităţii muncii so­ciale, în promovarea progresului teh­nic, şi reducerea importurilor, o con­stituie autoutilarea. Pentru ridicarea eficienţei acesteia, centralele indus­triale trebuie să realizeze extinde­rea experienţei şi creaţiei tehnice obţinute în acest domeniu, să treacă la tipizarea componentelor realizate prin autoutilaje, să specializeze uni­tăţile în producerea elementelor şi utilajelor şi să acorde secţiilor­­ de autoutilaje niveluri de productivitate specifice producţiei de serie mică. Punerea în valoare a rezervelor de care dispune economia şi realiza­rea integrală a sarcinilor de plan în anii următori sunt legate, de aseme­nea, de folosirea eficientă a fondu­rilor de investiţii. Cum in acest do­meniu se semnalează încă unele nea­junsuri, se impun măsuri în ce pri­veşte deschiderea finanţării, organi­zarea muncii pe şantiere, sporirea gradului de industrializare a lucră­rilor de construcţii. Comitetul municipal de partid va organiza dezbateri cu specialiştii din institutele de proiectare asupra unor obiective pentru care s-au adoptat soluţii necorespunzătoare din punct de vedere tehnic-funcţional şi econo­mic, şi va determina măsuri in ve­derea orientării lor politico-econo­­mice şi ridicării răspunderii aces­tora faţă de calitatea şi eficienţa proiectelor executate. O atenţie deosebită trebuie să se acorde reducerii duratei de execuţie a Investiţiilor industriale. Pentru a ilus­tra dimensiunea rezervelor existen­te, în acest domeniu, menţionăm că devansarea cu un singur trimestru a termenului de punere în funcţiune — ceea ce înseamnă reducerea în medie cu 16o­ 0 a duratei de execu­ţie — la capacităţile de producţie de la numai 30 unităţi beneficiare, prevăzute în perioada 1973—se­mestrul 1.1975, s-ar obţine un spor de producţie de 1,9 miliarde lei. Această devansare este posibilă prin­­tr-o mai bună organizare a activi­tăţii de construcţii, prin concentrarea forţelor, prin reanalizarea graficelor de livrare a utilajelor, fără să se afecteze termenul de punere în func­­ţiune a capacităţilor prevăzute după semestrul 1.1975. Deşi volumul de mărfuri livrate la export de unităţile bucureştene a sporit apreciabil, acesta este departe de a corespunde posibilităţilor de producţie ale întreprinderilor. Se im­pun măsuri energice pentru asigu­rarea contractelor externe, o orga­nizare perfectă a producţiei pentru export, respectarea strictă a contrac­telor şi graficelor de livrare. Este necesar să se treacă de urgenţă la o antrenare mai directă a întreprin­derilor producătoare în activitatea de prospectare a pieţei şi de reali­zare a exportului, creinstu-le astfel condiţii de a cunoaşte direct şi a se adapta la cerinţele curente şi de perspectivă ale pieţei externe. Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea al partidului — a spus în continuare vorbitorul — au acordat o atenţie deosebită perfecţionării for­melor şi metodelor de organizare, conducere şi planificare a activităţi economice. In această perioadă, in Capitală au fost constituite 81 de centrale industriale şi unităţi cu sta­tut de centrală. Experienţa obţinută reliefează faptul că comitetele şi consiliile oamenilor muncii conduc cu mai multă competenţă procesele economice, acordă o mai mare aten­ţie sarcinilor de perspectivă, abor­dează cu mai mult spirit critic şi autocritic neajunsurile existente l prezenţa în cadrul lor a unui nu­măr de muncitori care lucrează ne­mijlocit In producţie contribuie la promovarea spiritului muncitoresc în munca de conducere, la soluţio­narea mai operativă a problemelor de muncă şi viaţă, ridicate de colecti­vele de salariaţi. In cele mai multe cazuri, organizaţiile de partid îndru­mă consiliile şi comitetele oamenilor muncii pentru selecţionarea judicioa­să a problemelor examinate, crearea climatului corespunzător dezbaterii colective a acestora. In continuare, vorbitorul s-a refe­rit la unele deficienţe existente în activitatea centralelor : unele au un aparat tehnico-administrativ nume­ros, format în cea mai mare parte din cadre aduse din unităţile pro­ductive ; unele nici pînă în prezent nu au intrat în atribuţiile prevăzute de lege, fapt ce influenţează nega­tiv activitatea întreprinderilor. Mi­nisterele de resort au exercitat un slab control asupra modului în care centralele industriale rezolvă pro­blemele privind organizarea produc­ţiei şi a muncii, aprovizionarea teeh­­nico-materială, desfacerea produselor, derularea planului de export. De ase­menea, membrii biroului și ai Co­mitetului municipal de partid, cei ai comitetelor de partid ale sectoarelor, nu au participat sistematic și efi­cient la activitatea consiliilor oame­nilor muncii, a birourilor executive manifestind uneori insuficientă pre­ocupare şi exigenţă chiar faţă de munca organizaţiilor de partid din aceste unităţi ; nu au­­ studiat îndea­proape experienţa pozitivă,­ pentru a o generaliza, nu au combătut prac­ticile administrativ-birocratice Referindu-se la schiţa planului , de sistematizare în perspectivă a Bucu­­reştiului, precum şi schiţele de sis­tematizare a celor 12 comune ce fac parte din sistemul teritorial al Ca­pitalei, tovarăşul Gheorghe Cioară, a înfăţişat preocupările existente în această direcţie, subliniind că în­treaga activitate de sistematizare a oraşului, studiile şi proiectele ce vor fi elaborate, trebuie să asigure solu­ţionarea optimă a problemelor le­gate de structura economică şi edi­litară a oraşului, o mai bună eşalo­nare în timp a lucrărilor ce se cer efectuate, care să permită încadra­rea organică a acţiunilor imediate Intre soluţiile de ansamblu pe care le reclamă evoluţia în perspectivă a oraşului­­ ultima parte a Informării, primul secretar al Comitetului municipal de partid a înfăţi­şat preocupările în direcţia întăririi politice şi organizatorice a organiza­ţiilor de partid, perfecţionării forme­lor şi metodelor de conducere şi or­­ganizare a vieţii de partid. In prezent, organizaţia municipală de partid numără aproape 222 OfE) de comuniştii a crescut capacitatea or­­ganizaţiilor de bază în soluţionarea problemelor tot mai complexe care privesc dezvoltarea economiei, ştiin­ţei, artei şi culturii, combativitatea lor faţă de fenomenele negative, preocuparea pentru dezvoltarea con­ştiinţei socialiste şi creşterea respon­sabilităţii în realizarea îndatoririlor profesionale şi sociale­­ s-au îmbu­nătăţit formele şi mijloacele desfă­şurării controlului de partid asupra conducerilor adrmiinîstrative, asigu­­rîndu-se o prezenta mai activă şi eficientă a organelor de partid, a comuniştilor în adoptarea deciziilor de către comitetele şi consiliile oa­menilor muncii. Aceste rezultate po­zitive nu trebuie să ne împiedice să vedem neajunsurile din stilul şi me­todele de muncă­ ale comitetului municipal şi ale co­mitetelor de partid ale sectoarelor. In ce priveşte antre­­narea membrilor organelor de partid, a comuniştilor la conducerea şi re­­zolt­area operativă a tuturor proble­melor, se manifesta­ încă deficienţe. Sunt mulţi membri ai comitetelor de partid municipal şi ale sectoarelor care se limitează să participe doar la unele acţiuni în unităţi, ţin legă­tura în principal cu cadrele din or­ganele de partid şi comitetele oame­nilor muncii, înregistrează fenome­nele constatate, fără a aprofunda problemele de fond ale activităţii organizaţiilor de partid şi fără a le ajuta efectiv în organizarea şi des­făşurarea muncii politice. In munca cu activul de partid, care numără peste 35 000 de membri, şi-au făcut loc manifestări de subapreciere a sprijinului pe care-1 poate da în conducerea vieţii economice şi so­ciale. In unele organizaţii de partid, mai ales din ministere, şcoli, insti­tute de invăţămînt superior, persistă o atmosferă „călduţă", de tolerare şi ingăduinţă reciprocă faţă de lipsuri, nu se ia poziţie fermă faţă de unele manifestări de amînare la nesfîrşit sau lipsă de răspundere în rezolva­­rea sarcinilor. Unele lipsuri sînt şi în ce priveşte exercitarea de către comitetul mu­nicipal şi ale sectoarelor a contro­lului asupra activităţii organizaţiilor de masă şi obşteşti. Aşa se explică de ce în activitatea acestora se men­ţin neajunsuri privind contribuţia sindicatelor şi organizaţiilor de ti­neret la întărirea disciplinei în pro­ducţie, ridicarea pregătirii profesio­nale a salariaţilor, valorificarea şi extinderea iniţiativelor, receptivita­tea faţă de propunerile şi observa­ţiile critice. Biroul comitetului municipal a exercitat, de asemenea, un slab con­trol asupra felului în care Comite­tul executiv al consiliului popular aplică hotărîrile de partid şi de stat. Multă vreme la comitetul municipal şi ale sectoarelor s-a manifestat şi se manifestă încă o pronunţată ten­dinţă de subestimare a posibilităţilor sectoarelor în rezolvarea unor sar­cini ce le reveneau de drept, ceea ce a diminuat responsabilitatea a­­cestora la îndeplinirea propriilor atribuţii. Una din preocupările comitetului municipal a constituit-o pregătirea politico-ideologică a activului de partid, a cadrelor din nomenclatură. Îmbunătăţirea activităţii de propa­gandă pe baza documentelor din iulie 1971 şi a hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. In ultimul an, munca de propagandă a dobîndit o ţinută teoretică mai adecvată, obiec­tive concrete mai precis conturate, mai strîns legate de activitatea uni­tăţilor economice, s-a acordat mai multă atenţie problemelor teoretice noi, cuprinse în documentele de par­tid, însuşirii politicii partidului nos­tru. Cursurile în învăţămîntul de partid au cuprins anul acesta peste 280 000 de comunişti şi alţi oameni ai muncii. Mai multă exigenţă s-a manifestat în îndrumarea activităţii ideologice in Ab­dul cadrelor de crea­ţie, din instituţiile de învăţămînt superior, artă, presă, radio şi tele­viziune. Activitatea politico-ideologică des­făşurată de organizaţiile de partid, atenţia mai mare pe care consiliile profesorale şi asociaţiile studenţeşti au acordat-o muncii politice, au con­tribuit la sporirea eficienţei educa­tive a învăţămîntului, la înarmarea mai temeinică a studenţilor cu po­litica partidului. Pe baza criticilor formulate şi a indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Slenara din octombrie 1971, comitetul municipal şi-a spo­rit preocuparea pentru educarea co­muniştilor, a cadrelor şi a celorlalţi oameni ai muncii în spiritul eticii şi echităţii sociale, pentru combaterea fenomenelor de parazitism social, de parvenire şi căpătuială, pentru res­pectarea legalităţii socialiste. In conducerea muncii politico­­educative persistă neajunsuri, care-i diminuează eficienţa şi puterea de influenţare • Comitetul municipal de partid nu foloseşte suficient forţele de care dispune Capitala, cadrele de ştiinţe sociale, din cercetare, presă şi invăţămînt, pentru perfecţionarea activităţii sale ideologice, pentru studierea unor fenomene şi tendinţe din activitatea educaţională, în vede­rea mai bunei fundamentări a măsu­rilor adoptate, pentru a asigura o muncă de perspectivă ; nu s-a reu­şit a se crea peste tot o opinie ob­ştească largă împotriva tendinţelor de chiul şi căpătuială, a actelor de ilegalitate şi de abatere de la nor­mele convieţuirii socialiste­­ se ac­ţionează încă insuficient pentru popu­larizarea legilor, cunoaşterea acte­lor normative care reglementează raporturile sociale dintre cetăţeni ţării. Comitetul municipal de partid, or­ganele şi organizaţiile de partid vor acorda în viitor o atenţie sporită îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă, vor folosi mai eficient co­misiile pe probleme, întregul activ de partid. In vederea promovării mai consecvente a principiilor socialiste de muncă şi viaţă. Perioada la care se referă informa­rea s-a caracterizat printr-o bogată activitate internaţională a partidului şi statului nostru A crescut prestigiul internaţional al României socialiste, s-au dezvoltat relaţiile sale cu toate ţările socialiste, cu ţările care s-au eliberat din jugul dominaţiei colonia­­liste, cu celelalte state ale lumii. Populaţia Capitalei, împreună cu în­tregul popor, îşi exprimă deplina ade­ziune şi sprijinul total faţă de poli­tica externă promovată cu consecven­ţă de conducerea partidului şi sta­tului — politică întemeia­t pe respec­tul suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile altor popoare, egalitate în drepturi şi avantajul reciproc. In încheiere, tovarăşul Gheorghe Cioară a spus­­ I Aşa cum rezultă din informarea pe care aţi aadiat-o, în economia Ca­pitalei, există importante rezerve încă nefolosite. Conştiinţa noastră­­dr. membri de partid ne obligă să nu ne rezumăm la această constatare, ci din contră să ne intensificăm eforturile, să mobilizăm întreaga noastră capacitate tehnică, organizatorică şi politică pentru a valorifica cu efi­cienţă sporită aceste rezerve, contribuind astfel la accelerarea dezvoltării economiei noastre naţionale. Din analiza efectuată de Comitetul municipal de partid Bucureşti, re­zultă că, prin creşterea productivităţii muncii, prin generalizarea schimbu­lui II şi extinderea schimbului III, în toate unităţile industriale, pînă la în­ceputul anului 1974, prin devansarea cu cel puţin un trimestru a termene­lor de punere în funcţiune a obiectivelor importante prevăzute în actualul plan cincinal, prin scurtarea perioadei de atingere a parametrilor proiec­­taţi, precum şi prin folosirea mai raţională a actualelor suprafeţe de pro­­ducţie, ORGANIZATIA DE PARTID A CAPITALEI SE POATE ANGAJA IN CIN­STEA CONFERINTEI NATIONALE A PARTIDULUI SA REALIZEZE PLANUL ^mP^Ua’IVTtI75' LA produCTIA globala industriala, în patru ANI Sl JUMATAle. Acest angajament impune ca toate organele şi organizaţiile de partid, consiliile şi comitetele oamenilor muncii, muncitorii, inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii în frunte cu comuniştii, să-şi mobilizeze întreaga lor capacitate şi putere de muncă în vederea depistării de noi resurse şi transpunerii în viaţă, în mod hotărit, a sarcinilor ce ni le asumăm. In acelaşi timp, chemăm organizaţiile de partid judeţene ca in cadrul angajamentelor asumate să aibă în vedere necesităţile rezultate din am­­­aajamentul Capitalei. Totodată ministerele economice și organele centrale de sinteză să coreleze planurile anuale ce le vor elabora, cre­a condi ii pentru îndeplinirea angajamentului asumat de organizația noastră de partid Forța organizaţiei noastre de partid, potenţialul economic şi tehnic al Capitalei, precum şi bogatul şi valorosul fond de cadre de care dispunem, sînt o garanţie că vom reuşi să ne achităm cu cinste de sarcinile ce ne revin. Îndeajuns de sigur pentru a-şi putea gindi în afara oricărei influenţe lucră­rile. Ioan Gh. Vrăneanţu evoluează de cîţiva ani în pictură pe un drum plin de obstacole, dar şi de satisfacţii ne­bănuite. Reuşitele de pînă acum Îndrep­tăţesc această aventură de explorator şi este, poate, momentul să se bucure de o mai mare atenţie întru descifra­rea sensurilor adinci din pînzele sale, sensuri legate de viaţa satului. Sim­pla sa clasificare în categoria pictori­lor narativi nu spune nimic ; mai mult, această formulă, deşi acoperă într-o oa­recare măsură creaţia sa, îi micşorează semnificaţiile, subliniind exact ceea ce el nu şi-a propus niciodată : anecdoti­cul. „Nu ştiu — ne-a declarat — d­« unde se poate reţine anecdota din pîn­zele mele,­ dar vă mărturisesc sinea» că eu nu o văd, nu o caut niciodată şi vă mai pot spune că pentru realizar­ea unui singur ciclu, redus ca număr, da lucrări, am parcurs aproximativ 8 mii de proverbe, incercînd foarte multa Variante pentru redarea lor plastică, mai ales sub latura caracterizării fiecărui personaj“. Am privit cîteva din aceste lucrări plina cu astfel de personaje. .Şi prima senza­ţie a fost aceea a aflării în faţa unui univers al lumii satului surprins în plină mişcare. Rareori se întîmplă ca o lu­crare de mari dimensiuni — şi loan Gh. Vrăneanţu este atras în general de astfel de pinze — să nu impună ochiului o dis­tanţă apreciabilă pentru a putea fi contemplată, pentru a-i cuprinde uni­tatea» şi semnificaţiile. Numărîndu-se printre excepţii, opera lui Vrăneanţu îţi impune să te apropii de ea pînă cînd ochiul, ajutat de lupă, îţi va permită să iei parte la viaţa care clocoteşte pe fiecare porţiune de cîţiva centime­tri pătrat­ de pînză. Se spune de obicei că lucrările cutărui artist creează o lume a lor . 1?» Vrăneanţu, fiecare lu­crare are o lume numai a ei, cu deve­nirea şi curgerea proprie, cu perfecţiu­nea şi imperfecţiunea caracteristice. Astfel, în ciuda dimensiunilor mari crea­te, Vrăneanţu rămîne un desăvîrşit mi­niaturist de caractere şi atitudini şi toc­mai de aceea nu-i nici o exagerare spu­­nînd că după fiecare din lucrări, un cineast încercat poate „desprinde“ un film gata făcut, iar un mînuitor atent al cuvînt­ului o poveste cu spirit pro­fund. Legătura lui cu satul se face prin permanentele spirituale ale acestuia, prin obiceiurile existente parcă dintot­­deauna, prin datinile şi credinţele sale. Se spune despre un astfel de mod de a picta că este narativ. Şi sunt destui pictori care susţin că pictura nu poate avea nimic comun cu naraţiunea, spe­cifică doar literaturii. Dar sunt destule nume de rezonanţă care infirmă o ast­fel de părere. Acestora, Ioan Gh. Vrăneanţu li se adaugă în mod îndrep­tăţit. Miruna Ionescu Centrul de informare şi documen­tare al învăţămîntului a scos de sub tipar numărul 1—2 pe acest an al buletinului de informare „Educaţie­­învăţămint“. In care — selectiv — sunt semnalate o seamă de articole apărute în periodice de specialitate despre problemele învăţămîntului con­temporan. Buletinul, propunîndu-şi o informare profundă şi la zi a organe­lor de decizie şi cercetare din dome­niul educaţiei şi învăţămîntului, are astfel un veritabil caracter de ghid. Din tematica recentului număr, sem­nalăm : bugetul de timp , conduce­rea, planificarea, democratizarea în­­vățămîntului ; educația politic­o-ideo­­logică, prin muncă şi pentru muncă, permanentă ; metodica predării ; pe­dagogia experimentală, comparată, ci­bernetică ; practica productivă ; prog­noza. A­TELIER MAIA BELCIU. Pregăteşte pentru Editura Eminescu volumul „Eu şi Rockefeller“, reportaje-ficţiune dintr-o călătorie reală in America. Pentru Editura „Cartea românească“ scrie romanul „Os domnesc“ ; acţiunea se desfăşoară între 1940—1944 Volumul de reportaje „Marmura neagră“ va fi o selecţie din publicistica apărută în ultimii ani, la care se adaugă şi pagini inedite. în prezent, scriitoarea lucrează la romanul-verité intitulat „Pavană pentru infanta defunctă“, în care surprinde consecinţele dra­matice — urmărind firul unui dosar — ale uşurinţei cu care o tinără işi distruge viaţa, ION OMESCU. Pre­zent nu de mult în li­brării cu un volum de eseuri — „Hamlet sau ispita posibilului“ — şi unul de teatru — „Iadul şi pasărea“ — apărute în Editura „Cartea românească“, scriitorul-actor are sub tipar un al doilea volum de eseuri, tot despre Shakespeare, intitulat „Semnul iro­niei“, în care exami­nează — ispitit de a­­celaşi „posibil** — piesele „Coriolan“ şi „Măsură pentru mă­sură“. De asemenea, a predat Studioului cinematografic Bucu­reşti un scenariu de lung metraj — „Lacul lebedelor“ — în care nu există nici un Iad­ și nu e vorba de le­bede. Scriitorul ADRIAN BELDEANU este în aşteptarea apariţiei romanului „Să mai cîştigi o zi“ (Editura Alba­tros), inspirat din lumea justiţiei. La Editura Eminescu are în lucru volu­mul de rondeluri „Babilonul zilei“, cuprinzînd şi 37 de ilustraţii ale ar­tistului plastic Adrian Beldeanu. In­tr-o fază avansată de elaborare se află şi romanul „Hotarul“, oglindind viaţa tinerilor constructori ai Com­binatului siderurgic din Galaţi. Pen­tru Editura Dacia din Cluj, a pre­gătit un volum de eseuri plastice şi o selecţie din cărţile de versuri pu­blicate pînă acum­­ „La ţărm ascuns In luna octombrie, pictorul Adrian Beldeanu va deschide la Craiova o expoziţie de acuarelă şi desen, cu­­prinzind peste 30 de planşe elaborata In ultimii ani. METAMORFOZE (Urmare din pag■ I)­ ardă sau să nu-i bată, alţii că întreprinderea X prezintă că­măşile cu grijă şi cu gulere de rezervă, alţii şi altele de a fi aflat prin „Laleaua" parfumul care-i Incintă. Ca să nu mai vorbim de cei care descoperă în „specialitatea casei" a cine ştie cărui restaurant mâncarea preferată. Toţi încearcă aceeaşi bucurie de a şti că de aici înainte la chioşcul de vizavi, la magazinul din colţ, la cofe­tăria din dreapta, la băcănia din stingă, sau chiar la restau­rantul aflat, nu in vecini, ci, să zicem, la zece-douăzeci de kilometri, se găseşte marfa sau produsul preferat, că se poate duce oricînd să şi-l cumpere, să-l guste sau să-l deguste. Şi aşa se şi petrec lucrurile în cea mai mare parte, dar nu peste tot, nu cu toţi şi nu cu toate. Apare, pe alocuri, surpriza neplăcută de a nu mai găsi, la un moment dat, ceea ce ţi se părea a fi veşnic. Excelenta la ţigară s-a metamorfozat, deve­nind fadă, pentru că din cine ştie ce pricină, tutunul nu mai e tratat cum se cuvine ; berea nu mai este lăsată să fermen­teze cit trebuie de vreunul gră­bit să bifeze livrarea; în pan­tof au apărut cuie pentru că in timp ce talpa s-a subţiat, ele au rămas aceleaşi. Din „specia­litatea casei", odată renumele cîştigat, încep să dispară Ingre­dientele care-i făceau deliciul, se diluează sosul, vita devine pasăre şi fasolea mazăre. Mer­ge, zic unii, şi zic, mai ales, cei cărora le e la îndemînă să spună aşa, adică le este mai comod să înlocuiască, prin te miri ce, elementele care dă­deau gust aparte,, aromă pro­prie, deliciu etc. Poate pentru ei merge, dar nu merge pentru toţi ceilalţi, deloc dispuşi la asemenea surprize, fără nici un fel de disponibilitate pentru metamorfozele pe care şi le permit unii. Nu „schimbarea la faţă", ci „cinstea obrazului“ este de sea­mă in acest domeniu, ca şi în altele. „Cinstea obrazului", care este una cu „marca fabricii", cu renumele localului, al maga­zinului, cu obligaţia şi, am zice, ambiţia calităţii. MADAME BUTTERFLY azi ora 19-30 ; RĂPIREA din SERAI miine ora 11; DON QUIJOTTE miine ora 19.30 — Opera ro­mâna, tel. 16.48.20. CONCERT SIMFONIC. Dirijor : EMIL SIMON — azi ora 20 — Ateneul român, DULCEA PASARE A TINEREŢII azi ora­ 20; IADUL ŞI PASAREA miine ora 20 — Teatrul naţional „IX. Caragiale", sal„ Comedia, tel. 14.71.71. GEAMANDURA azi ora 20. COMEDIE CU OLTENI miine ora 20 — Teatrul Giu­­lești, tel 18.04.85. CONTELE DE LUXEMBURG azi ora 20. SE MĂRITA FETELE miine ora 20 — Teatrul de operetă prezintă la Teatrul de vară „23 August". FELIX ȘI OTIXIA — Unirea (17.10 21) - 16.30. DESCULT IN PARC — Victoria (16.28.79) — 8. 11.15, 13.30. 16. 18.SQ. 20.45; Gri­vita (17.08.58) - 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15. 20.30 ; Gloria (22.44 01) — 0. 11.15, 13.30. 16. 18.15. 20.30.. ANCHETA DE LA HOTEL EXCELSIOR - Buzesti (15 62 79) - 15.30. 18 . Cosmos (35.19 151 — 15 30 17.45 20. ROBIN HOOD — Volga (11.91.26) — 9. 11 15. 13.30. 15.45 18.15. 20.30 ; Tomis (21 49 46) - 0. 11.15. 13 30. 18. 18.15 . Bu­cea­ (17.05.47) - 15.45. 18. PĂDUREA PIERDUTA — Cringasi (49 21 15) _ 15.30. 18. 20.15 TOAMNA CHEYENNILOR _ Lumina (16.23 35) — 9. 12.30. 16. 19.30 ; Arta (21.31.86) — 15. ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE - Ferentari (23.17.50) - 15.15. 18. 20.15 . Popular (35.15.17) - 15.30. 18. 20.15. MAREA DRAGOSTE — Viitorul (11.48.03) — 16. 18. 20. PE PLAIURILE MIORIŢEI azi ora 18.3­1 — Ansamblul artistic „Rapsodia român­ia", tel. 13.13.00. CIRCUL MARE DIN MOSCOVA şi ma­rea atracţie OMUL INVIZIBIL azi ora 19.30, miine orele 16. 19.30 — Circul „Bucureşti“, tel. 11.01.20. MAREA SPERANŢA ALBA - Patria (11 86.25) - 10 12.45. 16. 18.45. 21.15 ; Luceafărul (15.87 67) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.30. 21 ODISEEA GENERALULUI JOSE - Central (14.12.24) - 9.15. 11-30. 13.45. 18. 18 15. 20 30 SI TOTUȘI EOLIS EXISTA _ Doina ora 11.30. 13.45. 16. PROGRAM DE FILME PENTRU CO­PII - Doina (16.35.3SI­­ 10 PETRECEREA — Doina (16.35.33) — 18. 20 MĂRTURISIRILE UNUT COMISAR DE POLITIE FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLICII — Capitol (16.29.17) — 9 11.15 14. 16 15­­H 15. 21 ; Favorit (31 OB 1S) - 9.15 11 30, 13.45, 16, 18 15. 20 30: Modern (23 71 01) - 8.45 11.15. 13 30. 15. 18 30 20 45 20 00a DE LEGHE SUB MARI - Feroviar (16 22.73) - 8.30. 11, 13 30 16. 18.15. 21 ■ Melodia (12.06.83) -3.30 11. 13.30. 16 18 30. 21. O FLOARE SI DOI GRĂDINARI - Festival (15.63 84) — 8 12.30 16. 19 15. AVENTURILE LUI TOM SAWYER - Timpuri Noi (15 61 10) - 9—18 30 in con­tinuare. PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE - Timpuri Noi (15.61 I0) _ 20 15 CASA DE SUB ARBOR) - Scala (11.03 72) - 8 45. 11 15. 13 45. 16.15. 18.45. 21 15 ; București (15 61 54) - 8.45. 11. 13.15 16 18.30. 20 45 ! AVENTURI LA MAREA NEAGRA Exc.ellor (Ifi 10­­8) - 9. 12.30 18. 19 30 ; Aurora (36 04 66) - 9 12 15 18.30 ; Fla­­mura (23 07 40) - 9 12 30 18 19 39. LEGENDA - Drurnul Sării (31 28 13) - 15 30. 11.45. 20. TRAFIC _ Ura (31.71.71) — 15.30. 18. FEMEI IN OFSAID — Moşilor (12.52.93) - 15 30. 18. EVADARE DIN PLANETA MAIMUTE­LOR - Dacia (16.28.10) - 8. 11.13, 13.30, 16. 18 15. 20.30. DOAMNA SI VAGABONDUL — GIU­­lesti (17.55 46) - 15.30 18. 20.30 . Floreasca (33 29.71) — 15.30. 14, 20.30 ; Mioriţa (14.27.14) — 10. 12.30. 15. SILVIA - Mioriţa (14.27 . 4) — 17.30, 20. 19 FETE ŞI UN MARINAR - Itabova (23.91.00) — 13.30, 18. 20 15 PRERIA — Pacea (31.32.52) — 15.45, 18. 20 ; Progresul (23.9440) — 15.30, 18. 20.15 TAINA SOFIEI GRUSKO — Laroraet (bd Bucureştii Noi 166) — 15.30, 17.30; 19.30. LOVE STORY — Vitan (21.39.82) — 15.30 1845 BATALIONUL INVIZIBIL — Munca (21 50.97) - 16 18. 20. ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT — Flacăra (21,35 40) — 15.30, 18. 20.15. ELDORADO — 16.80, 18.45 . AMANTII DIN TOLEDO — 21 — Cinema­teca (sala Union) — 13.49.04. GR­A­DINI-CINEMATOGRAFE CASA DE SUB ARBORI — Select 114.27 14) - 20 15. O FLOARE SI DOI GRĂDINARI — Festival (15.63.84) — 20 15. MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR DE POLIȚIE FĂCUTE PROCURORULUI RE­PUBLICII - Capitol (162047) — 20 15. Modern (23 71 01) _ 20 15 ANCHETA DE LA HOTEL EXCEL­SIOR - Buzesti (15.62.79) - 20 30. ROBIN HOOD - Bucegi (17.05.47) — 29 39 . Tomis (21 49.46) — 20.30. FELIX SI OTILIA — Unirea (1740.21) — 20 in RITMURI SPANIOLE - Lira (31.71.71) _ 20.39 AVENTURI LA MAREA NEAGRA — Aurora (35 04 66) — 20 15 EVADARE DIN PLANETA MAIMUTE­LOR - Mosilor (12.52.93) - 2045 MAREA SPERANTA ALBA — Doina (15.87 67) - 20 30. TOAMNA CHEYENNILOR — Arta 121.31.86) - 9045, viziune AZI PROGRAMUL I 16.30 Deschiderea emisiunii da după-amiază. Emisiune La limba germană. 18.15 Ritm, tinereţe, dans. 19.05 Publicitate. 19.15 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In Intîmpinarea Conferin­ţei Naţionale a Partidului Comu­nist Român şi a celei de a 25-a aniversări Republicii. Ţara în­treagă In întrecere. 20.15 Teleenciclopedia. 20.55 Film serial : Schulmeister : Episodul al III-lea. „Schulmeister Împotriva lui Schulmeister“. 21.50 „Zlmbiţi... vă rog !« Emi­siune de divertisment cu Dem. Rădulescu, Mihaela Mihai, Ştefan Tapalagă, Ovid Teodorescu, Puiu Călinescu, Victor Vlase, Maria Mitrache și Sergiu Cioiu, condu­cerea muzicală : Sila Dinicu. 22.40 Telejurnal. 22.50 Box — finala campionate­lor individuale de seniori ale Ro­mâniei, înregistrare de la patinoa­rul „23 August”. PROGRAMUL I 16.30 Agenda. 16.40 Ansambluri folclorice. Or­chestra de muzică populara „Fla­­căr­, Prahovei** din Ploieşti. So­list­ : Maria Văduva, Maria Cră­ciun, Ion Duca şi Nelu Huţu. Di­rijor : Constantin Busuioc. 17.10 Reportaj bucureştean. 17.25 Moment coregrafic : „Bole­ro“ de Ravel în Interpretarea unui grup de balerini de la Tea­trul muzical din Constanţa. 17 40 Film artistic : Omul zilei. Regia : Julien Duvivier. Cu: Mau­rice Chevalier şi Elvira Pop­es­cu. MIN­E PROGRAMUL I 8.15 Gimnastica pentru toţi. 8 30 Cravatele roşii. 10.00 Viaţa satului. 11.10 Să înţelegem muzica ~ ciclu de educaţie muzicală pre­zentat Leonard Bernstein, Igor Stravinski. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune In limba ma­ghiară. 14.00 Telesport. Automobilism . Marele premiu al Belgiei — cursă de formula I pentru campiona­tul mondial piloţilor. Transmi­siune de la Nivelles. Comentator Andrei Bacalu. Cu 60 de zile înaintea Jocurilor Olimpice d­e vară — pregătiri Intense la Mün­chen Prezintă Cristian Ţopescu. 15.25 Postmeridian. 16.55 Potcoava de piatră. In dis­tribuţie • Boris Ciornei. Mihai Me­reu­tă. Gheorghe Cozob­el. Florina Luiean Matei Alexandru Catita Ispas-Berceanu, George Negoescu, Candid Stoica, Traian Stă­nes­cu, Paul Joachim, Marius Marinescu, Radu Gh. Zaharia, Napoleon Cre­­tu, Vasile Lucian. Emil Reissen­­auer Paul Nadolschi. 17.25 Vetre folclorice. Tara Chio­­arului. 17.50 Publicitate. 17.55 Fotbal. Transmisiuni d­i­recte alternative din ultima eta­­pa a Campionatului national .* Divizia A. Comentatori : Radu Urziceanu și Eftimie Ionescu. 19 50 b­ot de seri. 20.00 Telejurnal. 20.30 Reportajul săptămînii: Zile fierbinţi pe Insula mare a Brăi­lei. Reportaj de Carmen Dumi­tres cu 20 55 Film artistic : Jandarmul se însoară. O coproducţie fran­­co-italiană cu Louis de Fun­es, Jean Lefebvre. Regia: Jean Ole­rault. 22.30 Telejurnal. 22.40 Duminica sportivă. PROGRAMUL . 12.20 Promenada duminicală. 15.00 închiderea emisiunii de Prinz. 20 00 Deschiderea emisiunii de «oară. Nemuritorul Beethoven. * Uvertura „Egmont” — Orchestra simfonică î* Radioteleviziunii Di­rt Igor Markevitch (Elveţia). 20.45 Săptămîna culturală bucu­resteană. 21.00 Seară de romanţe cu Adina­ Codreanu, Ionela Voicu si George Hazgan. Acompaniază o formatiiă condusă de Tean Lucaei# 21 3(C­D la lumea științei. 21 50 Film serial : Schulmeister DainijtfAle episodului ÎTO * s­oluri­(m­ ister împotriva lui Schulmeist­ter.

Next