Informatia Bucureştiului, iunie 1972 (Anul 19, nr. 5836-5861)

1972-06-24 / nr. 5856

IN PREZENTA TOVARĂŞULUI MAE CEAUŞESCU AZI AU AVUT IOC LUCRĂRILE CONFERINŢEI EXTRAORDINARE A ORGANIZAŢIEI MUNICIPALE BUCUREŞTI­­ A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, azi, s-au desfăşurat lucrările conferin­ţei extraordinare a organizaţiei municipale de partid Bucureşti, care are loc In întîmpinarea Con­ferinţei Naţionale a partidului — eveniment de importanţă majoră In viaţa politică a ţării. Intrarea In sala de şedinţe a secretarului general al partidului este salutată de participanţi cu vii şi îndelungi aplauze. Minute în şir se ovaţionează pentru partid, pen­tru secretarul general. Este o at­mosferă de puternic şi vibrant en­tuziasm. In prezidiu au luat loc tovarăşii­­ Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Ră­­dulescu, Gheorghe Cioară, Theodor Burghele, ministrul sănătăţii, Gheor­ghe Buruc, lăcătuş la uzina „23 August“, Elena Ceauşescu, director general al I.C.E.C.H.I.M., Mihail Cruceanu, scriitor, membru de partid cu stagiu din ilegalitate, Lina Cioba­­nu, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 2, Ion Constan­­tinescu, director al Centralei in­dustriale de automatizări, Ion Că­­păţînă, director al Uzinei de ma­şini agricole „Semănătoarea“, Con­stantin Chiriţă, scriitor, secretarul comitetului de partid al Uniunii Scriitorilor, Constantin Dumitrache, director general al Uzinei de uti­laj chimic „Griviţa Roşie“, Elisa­­beta Dicu, muncitoare la Filatura Românească de Bumbac, Gheorghe Dolgu, rector al Academiei de Stu­dii Economice, Ilie David, preşe­dintele Comisiei de revizie a Comi­tetului municipal Bucureşti al P.C.R., Leonard Braşcu, mecanic la Cen­trala electrotermică Bucureşti- Sud, Maria Flucsă, director gene­ral al Centralei industriei bumba­cului, Ion Fătăceanu, director ge­neral al Institutului de proiectări pentru construcţii de maşini, Ste­­lian Grindeanu, secretar al Comi­tetului municipal Bucureşti al P.C.R., Dumitru Gheorghe, prim­­secretar al Comitetului de partid al sectorului 3, Dumitru Gheorghi­­şan, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C., gene­­ral-locotenent Vasile Ionel, adjunct al ministrului Forţelor Armate, Dumitru Joiţa, prim-vicepreşedin­­te al Comitetului executiv al Con­siliului popular al municipiului Bucureşti, Nicolae Matei, secretar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., Ion Oprişoiu, dire­­tor al Grupului şcolar al Ministe­rului, Industriei Uşoare, Ilie Rădu­­lescu, secretar al Comitetului muni­cipal Bucureşti al P.C.R., Irina Ră­­chiţeanu-Şirianu, actriţă la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale“, Gheorghe Stuparu, preşedintele Consiliului municipal al sindicate­lor şi Aneta Spornic, preşedinta Comitetului municipal al femeilor. La conferinţă au participat, de asemenea, tovarăşii Maxim Ber­­ghianu, Gheorghe Stoica, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Mari­­nescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, membri de partid cu vechi stagiu în ilegalitate. Au luat parte membri şi membri supleanţi ai Comitetului municipal de partid Bucureşti, precum şi de­legaţii desemnaţi în adunările ge­nerale ale tuturor comuniştilor, sau în plenare cu activul ale comite­telor de partid din întreprinderile, instituţiile şi cartierele Capitalei. După deschiderea şedinţei, tova­răşul Gheorghe Cioară, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal Bucureşti al P.C.R., a prezentat informarea cu privire la înfăptuirea sarcinilor rezultate din hotărîrile Conferinţei Naţiona­lă a partidului din decembrie 1967 şi ale Congresului al X-lea al P.C.R. privind perfecţionarea orga­nizării, conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, dez­voltarea democraţiei socialiste, sis­tematizarea municipiului Bucureşti. In cadrul dezbaterilor s-au analizat, într-o atmosferă de înaltă responsabilitate comunistă, proble­mele principale ale vieţii politice, economice, sociale şi administra­tive ale Capitalei ţării. Totodată au fost examinate modalităţile de per­fecţionare a conducerii de către partid a economiei, formele şi me­todele menite să contribuie la creş­terea rolului şi competenţei orga­nizaţiilor de partid în îmbunătăţi­rea activităţii în toate domeniile. Au luat cuvîntul Dumitru Gheor­ghe, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 3, Teodor Gorceag, director general al Cen­tralei industriale de mecanică fină şi scule, Maria Flucsă, director ge­neral al Centralei industria bum­bacului, Ion Roman, directorul In­stitutului de cercetări pentru teh­nologia construcţiilor de maşini, Virgil Florea, prim-secretar al Co­mitetului de partid al sectorului 5, Constantin Zamfir, secretar al Co­mitetului de partid de la Uzinele de utilaj chimic „Griviţa Roşie“, Marin Ioniţă, strungar la Uzinele de pompe, Gheorghe Marinescu, directorul Trustului de construcţii­­montaj, Gheorghe Borş, preşedin­tele Comisiei de validare, Lina Ciobanu, prim-secretar al Comite­tului de partid al sectorului 2, Ti­­beriu Ricci, arhitectul şef al mu­nicipiului Bucureşti, Petre Oprea, directorul Uzinei de anvelope „Da­nubiana“, Radu Prişcu, rectorul In­stitutului de construcţii, Marin Grigore, director general al Cen­tralei industriale pentru electroni­că şi tehnica vidului, Constantin Nicolae, montator la uzinele „Se­mănătoarea“, şi Nicolae Manea, di­rectorul întreprinderii „Acumula­torul“. Evaluînd cu maximă exigenţă rezultatele obţinute în sfera eco­nomiei, reliefînd în spirit critic şi autocritic lipsurile care mai per­sistă în conducerea întreprinderi­lor, în­ celelalte sectoare de acti­vitate, participanţii au arătat că mai există importante rezerve a căror valorificare poate conduce spre noi realizări şi au subliniat necesitatea mobilizării­ întregii ca­pacităţi tehnice, organizatorice şi politice a cadrelor de conducere, a tuturor colectivelor de muncă. A fost relevată necesitatea creşterii continue a productivităţii muncii, a generalizării schimbului doi şi extinderii schimbului trei, în toa­te unităţile industriale, pînă la în­ceputul anului 1974, a devansării cu cel puţin un trimestru a terme­nelor de punere în funcţiune a obiectivelor importante prevăzute în actualul plan cincinal, a scurtă­rii perioadei de atingere a para­metrilor proiectaţi şi a folosirii mai raţionale a actualelor suprafe­ţe de producţie. Animaţi de un puternic patriotism, însufleţiţi de entuziasmul cu care întregul nos­tru popor a pornit să dea viaţă măreţului obiectiv — cincinalul înainte de termen — participanţii la conferinţă s-au angajat să mun­cească cu abnegaţie şi dăruire pentru realizarea planului cincinal 1971—1975, la producţia globală industrială, în patru ani şi jumă­tate. In legătură cu problemele puse în discuţie, au fost făcute nume­roase observaţii, sugestii şi propu­neri, de o deosebită însemnătate principială şi practică, care vor fi sintetizate şi supuse atenţiei şi dezbaterii Conferinţei Naţionale a partidului. In încheierea dezbaterilor, întîm­­pinat cu vii aplauze, cu ovaţii, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Ampla cuvîntare rostită de se­cretarul general al partidului a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice şi îndelungi aplauze. După ce a mulţumit secretarului general al partidului pentru pre­ţioasele indicaţii cuprinse în am­pla expunere la Conferinţă, to­varăşul Gheorghe Cioară a făcut cunoscută hotărî­rea Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. de a adresa tuturor comitetelor ju­deţene de partid chemarea la în­trecere pentru realizarea actualu­lui plan cincinal în patru ani şi jumătate. Conferinţa organizaţiei munici­pale de partid Bucureşti a ales din rîndurile celor mai destoinici comunişti care lucrează în uzine şi fabrici, în instituţii ştiinţifice, cultural-artistice şi de învăţămînt, din unităţi militare din Capitală delegaţi la Conferinţa Naţională a partidului. Participanţii la conferinţă şi-au manifestat cu însufleţire dragostea şi ataşamentul faţă de partid şi patria socialistă, faţă de conducăto­rul partidului şi statului, adeziu­nea deplină la politica marxist-le­­ninistă, internă şi externă, a parti­dului şi statului nostru, hotărîrea fermă de a milita neabătut pen­tru înfăptuirea acestei politici. Ei şi-au exprimat, în acelaşi timp, cu înflăcărare, angajamentul de a-şi mobiliza întreaga capacitate şi pu­tere de muncă în vederea realiză­rii cincinalului înainte de termen, a transpunerii în fapt a grandiosu­lui program de înflorire multila­terală a României socialiste, ela­borat de partid. (Agerpres). Foto : D. Lăzărescu Informarea prezentată de tovarăşul Gheorghe Cioară, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P. C. R. Conferinţa extraordinară a organi­zaţiei de partid a Capitalei are la ordinea de zi analizarea activităţii desfăşurate de organele şi organiza­ţiile de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor adoptate de Conferinţa Naţională din 1967 şi de Congresul al X-lea al partidului, privind per­fecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei, dezvoltarea democraţiei socialiste, îmbunătăţirea structurii administrativ-teritoriale şi sistematizarea Capitalei. Pe această bază, conferinţa urmează să adopte măsuri pentru îmbunătăţirea activi­tăţii economice şi social-culturale, a activităţii organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, în vederea mobili­zării tuturor oamenilor muncii la realizarea înainte de termen a pla­nului cincinal — angajament pe care organizaţia de partid a Capitalei şi l-a asumat în întîmpinarea Conferin­ţei Naţionale a partidului şi a ani­versării unui pătrar de veac de la proclamarea Republicii. Conferinţa Naţională a partidului, din decembrie 1967, pornind de la ce­rinţele noii etape de dezvoltare a societăţii socialiste în ţara noastră, a adoptat un amplu program pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, a întregii vieţi sociale, pentru creşte­rea eficienţei economice şi a veni­tului naţional, pentru ridicarea nive­lului de trai al populaţiei, întărirea rolului conducător al partidului în activitatea economică şi social-poli­­tică. Acest program, dezvoltat şi îm­bogăţit de Congresul al X-lea al partidului, şi-a dovedit în practică realismul său, deplina sa valabilitate. In aceste condiţii, Capitala a cunos­cut, în anii care au trecut de la Conferinţa Naţională, o etapă de im­portante succese în dezvoltarea eco­nomiei, a ştiinţei, a învăţămîntului de toate gradele, a activităţii de crea­ţie literar-artistică, în dezvoltarea edilitar-gospodărească a oraşului. Activitatea politico-organizatorică desfăşurată în această perioadă de Comitetul municipal, de comitetele de partid ale sectoarelor, de organi­zaţiile de partid, de masă şi obşteşti, a avut ca rezultat antrenarea tot mai activă a oamenilor muncii la dezba­terea şi soluţionarea­ problemelor ce au stat în faţa întreprinderilor şi instituţiilor, pentru transpunerea în (Continuare în pag. a II-a) Titan, purtind atributul modernului, una din marile realizari ale Bucurestiului PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI­ V A­­ ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX­­ Nr. 5856 |­6 PAGINI 30 BANI | Sîmbătă 24 iunie 1972 intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu­­ , cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului Vineri La prînz, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, s-a întîl­­nit cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea- Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secre­tar general al partidului, care face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, la invitaţia C.C. al P.C.R. Au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei şi Ion Dincă, secretari ai C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul întîlnirii, s-a efectuat un amplu schimb de informaţii şi de vederi în probleme de interes comun privind activitatea şi preo­cupările celor două organizaţii po­litice şi raporturile reciproce dintre P.C.R. şi P.A.I.G.C. Totodată, s-a efectuat un schimb de vederi pri­vind situaţia politică internaţională contemporană, evoluţia luptei po­poarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismu­­lui. Exprimînd întreaga lor satisfac­ţie faţă de dezvoltarea raporturilor de prietenie, sprijin multilateral şi solidaritate militantă dintre cele două partide, reprezentanţii P.C.R. şi P.A.I.G.C. au convenit să le extindă şi să le diversifice, pe căi şi prin mijloace diverse, în folosul prieteniei dintre popoarele lor, al cauzei unităţii forţelor antiimpe­­rialiste de pretutindeni. In numele delegaţiei P.A.I.G.C., tovarăşul Amilcar Cabrai a trans­mis salutul combatanţilor şi po­porului din Guineea-Bissau şi Insu­lele Capului Verde poporului ro­mân, Partidului Comunist Român şi Comitetului său Central, tovară­şului Nicolae Ceauşescu şi a reafir­mat sentimentele de prietenie, so­lidaritate şi admiraţie faţă de po­porul român, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru con­struirea societăţii socialiste, pentru progres, înţelegere şi cooperare in­ternaţională. Tovarăşul A. Cabrai a apreciat că succesele dobîndite de poporul român constituie o contri­buţie importantă la dezvoltarea victorioasă a luptei popoarelor con­tra imperialismului, pentru pacea şi progresul umanităţii. Mulţumind pentru salutul adre­sat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis tuturor combatanţilor mişcării de eliberare din Guineea- Bissau şi Insulele Capului Verde salutul călduros al poporului ro­mân, al Comitetului Central al P.C.R. şi al său personal, împreună cu asigurarea întregului lor sprijin în lupta dreaptă pentru lichidarea dominaţiei colonialismului portu­ghez şi urările de succes deplin în înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă naţională, progres so­cial. Convorbirile au decurs într-o am­bianţă de deplină înţelegere reci­procă şi caldă prietenie. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut pe membrii delegaţiei P.A.I.G.C. la dejun. Unităţi comerciale Reţeaua comercială a Capitalei s-a ex­tins, zilele acestea, prin darea in folo­sinţă a unor noi spaţii de desfacere a mărfurilor alimentare şi nealimentare. In cartierul Drumul Taberei şi-a început activitatea complexul comercial nr. 7, care înglobează 16 unităţi, o farmacie, o date in folosinţă casierie I.D.E.R., precum fii o piaţă a§r°" alimentară. Astăzi pe str Teiuş (şos. Alexandriei) s-a deschis un punct comercial care cu­prinde un magazin de pline, un altul de legume-fructe, o unitate cu profil ali­mentar cu raioane de băcănie, dulciuri, mezeluri-brînzeturi, lapte, came. O uni­tate de mezeluri-brinzeturi s-a deschis în cartierul Rahova.Vicina In spaţiile utilizate Pînă nu de mult în scopuri ex­­tracomerciale — bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. ei şi piaţa ,13 Septembrie — au fost am­enajate şi deschise două magazine. In afara noilor construcţii comerciale date In folosinţă, în urma măsurilor luate de către Direcţia generală comer­cială, o serie de unităţi au fost moder­nizate. Astfel, în ultima săptămînă s-au efectuat lucrări de modernizare la 18 magazine, dintre care 12 în sectorul ali­mentar, 3 în sectorul nealimentar, şi 3 în alimentaţia publică. Au fost înfiinţate, de asemenea, în magazinele Alimentara, în cofetării şi bufete un număr de 145 puncte de desfacere a băuturilor răcori­toare. In diverse zone ale oraşului s-au înfiinţat 65 puncte de vînzare a legu­melor şi fructelor, precum şi opt centre de desfacere a gheţii. Unităţile de ali­mentaţie publică au amenajat, pe tro­tuare, mici terase de vară însumînd 80 de locuri. Uzina de maşini grele Bucureşti. Imagine din moderna hală de turboagregate Consiliilor şi senatelor universitare le revin O sporită răspundere în perfecţionarea învăţămîntului In ultima vreme, în viaţa institu­telor de învăţămînt superior a avut loc un eveniment deosebit : adunările generale ale personalului didactic. Cu acest prilej, a fost dezbătută activi­tatea desfăşurată de consiliile profe­sorale şi senatele universitare pe par­cursul ultimilor patru ani şi s-a de­semnat, totodată, componenţa noilor organisme de conducere universitară — consiliile şi senatele. Lucrările pregătitoare constituirii consiliilor profesorale au decurs sub îndrumarea directă a organizaţiilor de partid, a conducerii colective a universităţii. Prof. dr. George Ciucu, rectorul Universităţii, cu care am avut o convorbire pe această temă, aprecia că organizarea adunărilor ge­nerale a fost precedată de o intensă activitate politică, desfăşurată de co­mitetul de partid al universităţii, de biroul senatului, de Consiliul U.A.S. In toate facultăţile s-a manifestat o atmosferă de lucru, de colaborare. Modul cum s-au purtat dezbaterile pe marginea problemelor esenţiale ale procesului didactic, cu răspundere şi simţ comunist, constituie rezultatul Cornel Vădim (Continuare in pag a V-a) : "tfu.-M­ur Su/ct/n meteoro/og/c INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucu­reşti, temperatura aerului a fost de 21 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 30 grade, iar minima din cursul nopţii de 15 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine călduroasă cu cerul va- * riabil, mai mult senin noaptea. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va oscila între 15—17 grade, iar maxima Intre 31—33 grade. • După cum ne Informează Direc­ţia regională de drumuri şi poduri, în ziua de 30 iunie vor fi încheiate lu­crările la cele două pasaje denive­late de la km 7 -f- 848 şi 11 + 270 pe şos. Bucureşti—Constanţa şi lucră­rile de lărgire a şoselei de legătură dintre cele două pasaje. La pasajul de la km 11 -f- 270 vor continua fi­nisările, care se vor executa în con­diţii de trafic. Jfc|»i*o|M» «le METAMORFOZE VIRGIL BRADAŢEANU Adesea, comerţul lansează produse care-ţi plac din cale afară, pe care ai impresia că te-ai aşteptat de cînd te ştii Găseşti, aşadar, băutura sau ţi­gara mult visată, cu arome şi tării potrivite parcă numai ,pen­­tru tine şi eşti fericit, atît cit poate fi fericit un muritor, dar indiscutabil eşti. Alţii, care nu beau sau nu fumează, încearcă bucuria într-un nou şort de în­gheţată, într-o prăjitură cu frişca. Oameni sintem­... Alţii se lasă bucuriei de a fi găsit cine ştie ce marcă de pantof cu piele astfel lucrată Incit să nu­! (Continuare in pag. a II a) ub adresa conducerilor unor unităţi de desfacere ! Legea preţurilor şi a tarifelor nu vă priveşte? Au trecut mai multe luni de la in­trarea în vigoare a Legii nr. 19 1971 cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor. Aşa cum am arătat în arti­colele anterioare, numeroase unităţi economice au luat măsurile necesare, astfel încît între preţuri şi cheltuie­lile sociale de producţie să se menţi­nă o concordanţă judicioasă li se oferă prilejul, pe baza constatărilor Oficiului de preţuri al C.P.M.B. să mai remarcăm, de pildă, că întreprin­derea ,Ascensorul“ a reuşit să înlăture discrepanţa dintre valoa­rea eforturilor proprii depuse la re­pararea instalaţiilor şi preţurile exa­gerate percepute la unele lucrări. La fel şi întreprinderea de industrie lo­­cală­ „Victoria“ a reaşezat preţurile potrivit legii, la o serie de produse. Există, însă, o seamă de carenţe mai vechi care continuă să persiste în sectorul de desfacere a produse­lor. Ne referim la modul necorespun­zător cum sunt stabilite calităţile u­­nor categorii de­ legume şi fructe, la Aurel Radu Al. Rónai (Continuare in pag. a V-a) „DUNĂREA ALBASTRĂ“ VA CĂPĂTA O NOUĂ ALBIE • LUCRĂRI HIDROTEHNICE DESCHISE ÎN CAPITALA AUSTRIACA • O SUPRAFAŢA DE 105 KMP CRUŢATĂ DE INUNDAŢII Străbătind Viena, Dunărea nu i-a inspirat numai pe poeţi Şi pe com­pozitori, ci şi pe ingineri Cu un se­col in urmă, s-au desfăşurat ample lucrări de regularizare a cursului marelui fluviu in capitala austriacă. Acum, un alt proiect Îndrăzneț în­cepe să fie pus in aplicare. Viena (Continuare în pag. a a VI-a)

Next