Informatia Bucureştiului, februarie 1973 (Anul 20, nr. 6042-6065)

1973-02-05 / nr. 6045

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XX­­ Nr. 6045 14 PAGINI 30 BANI Luni 5 februarie 1973 „Supramma record de producţie şi calitate“ Angajaţi In întrecerea declan­şată de Biroul C.C. al U.T.G sub deviza „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalu­lui înainte de termen", uteciştii din Capitală depun eforturi susţinute pentru îndeplinirea ritmică a planului de­­produc­ţie şi îşi mobilizează toate for­ţel­e In vederea înfăptuirii o­­biectivelor stabilite de Confe­rinţa Organizaţiei municipale de partid, în fabrici şi uzine, pe şantie­rele de construcţii, In celelalte unităţi economice au loc In a­­ceste zile numeroase acţiuni consacrate mobilizării tineretu­lui la realizarea sarcinilor pre­văzute pentru anul 1973, an ho­­tărîtor al actualului cincinal, sînt preluate şi generalizate i­­niţiativele valoroase, rod al preocupării tinerilor de a munci mai mult şi mai bine. O asemenea acţiune este „saptamina record de PRODUCŢIE ŞI CALITATE", iniţiată de Comitetul municipal al U.T.C., în intîmpinarea con­ferinţei organizaţiei U.T.C. a Capitalei. SAPTAMINA RECORD pro­gramată intre 5 şi 10 februarie este concepută ca o etapă mo­del a prezenţei în producţie a tineretului din unităţile econo­mice ale municipiului, o peri­oadă de intensă activitate poli­­tico-educativă a organizaţiilor U.T.C. din întreprinderi şi de pe şantiere, o săptămînă a re­zultatelor maxime, care trebuie să devină etalonul activităţilor pentru întregul an. Zi de zi, la nivelul sarcinilor maximale - imperativ al IHMέ angajamentului nostru Un obiectiv prioritar: îndeplinirea exemplară a sarcinilor de export La Uzina de pompe, potrivit pre­vederilor planului, 20 la sută din pro­ducţie este destinată exportului. Faţă de realizările din anul trecut, aceasta reprezintă o creştere de 300 la sută. Care este stadiul acoperirii cu con­tracte pentru o producţie care, prac­tic s-a triplat, şi cum se va asigura, o asemenea simţitoare creştere ? — Pînă în prezent, producţia pen­tru export din primele două trimes­tre este asigurată în totalitate cu contracte şi, luînd în considerare stadiul avansat al tratativelor cu par­tenerii externi, sîntem convinşi că cererea va depăşi cu mult oferta noastră — ne spune ing. EUGEN ZARCULA, directorul tehnic al uzi­nei. Exportăm în peste 30 de ţări, solicitările crescînd de la an la an. Faptul se datorează atît promptitu­dinii cu care ne onorăm obligaţiile contractuale, dar mai ales prestigiu­lui de care se bucură produsele u­zinei pe piaţa externă. îmi bazez a­­firmaţia şi pe faptul că, datorită do­tării de înaltă tehnicitate de care dispunem, realizăm nu numai produse cu randamente sporite, ci şi pentru utilizări extrem de diferenţiate, ceea ce, în ultimă instanţă, asigură satis­facerea unor cerinţe exigente. — Participarea la un circuit eco­nomic atît de diversificat presupune atît prospectarea minuţioasă şi per­severentă a pieţei externe, a cerin­ţelor şi tendinţelor acesteia, cit şi adaptarea şi orientarea operativă a producţiei In funcţie de evoluţia pro­gresului tehnic contemporan... — Desigur, prospectarea judicioasă a pieţei, cunoaşterea cererii şi ofertei II POTRI­­MII SIMM! reprezintă condiţii esenţiale pentru menţinerea unei poziţii avansate în competiţia comercială mondială. Pen­tru aceasta avem la dispoziţie atît sondajele şi anchetele realizate cu o­­cazia participărilor la manifestările economice internaţionale — tîrguri, expoziţii — cit şi dialogul direct cu partenerii de afaceri. Desigur, aceasta reprezintă numai o primă etapă, care ar rămîne inefi­cientă fără o cunoaştere şi adaptare a fabricaţiei la cele mai noi cuceriri ale tehnicii, adaptare care să per- Emil Munteanu (Continuare în pag. a II-a) şi\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\w • Produse realizate la parametri de virf ai tehnicii mondiale • In procesul modernizării, întregul flux de fabricație • La producția destinată beneficiarilor externi, un spor de 300 la sută Fotografia noastră o înfăţişează pe­ tovară­şa Mioara Micu, in­gineră, şefa serviciu­lui de sculărie de la Fabrica de cabluri şi materiale electroizo­­lante. O femeie sculer şef? Faptul n-ar tre­bui să mire. Dar este inedit. Şi îl semna­lăm tocmai pentru a marca, o dată în plus, cîmpul larg, de afir­mare a femeilor. Ce factori au determinat numirea ei în această funcţie, aprecierea şi prestigiul de care se bucură ? Evident, ca­lităţile sale de bun conducător şi organi­zator al producţiei, dar — alături de a­­cestea — o trăsătură dominantă a întregii sale activităţi­­ spiri­tul inventiv. Ing. Mi­oara Micu este unul dintre cei mai proli­fici inovatori ai fa­bricii. De pildă o sin­gură inovaţie a sa — dornuri (scule, deci) din carburi dure — a adus economii anuale, prin eliminarea im­portului, de 150 000 lei valută. Şi un intîmplător inginera inovatoare şi-a dezvoltat aptitu­dinile în această fa­brică, fiindcă aici munca . Inginerilor, a celorlalte cadre tehni­ce se desfăşoară sub semnul stimulatoarei cerinţe ca fiecare să realizeze, în afara sar­cinilor ce îi revin prin planul de muncă, eco­nomii echivalente cu minimum retribuţia sa anuală. u Lucrările de dezvoltare ce se desfă­şoară în prezent la uzina „Timpuri Noi“ au determinat, ca urmare a extinderii staţiei de aer comprimat, dezafectarea laboratorului de cercetare uzinală. Evi­dent, în aceste condiţii activitatea de cercetare este serios grevată, fapt, pen­tru care recenta adunare generală a sa­lariaţilor din serviciile tehnice a cerut o urgentă intervenţie. întrebăm deci conducerea uzinei : cum va asigura „repunerea în drepturi" a laboratorului uzinal ? Ambalaje metalizate 5 milioane de chiese (ambalaje) din hîrtie metalizată, pentru bomboane şi prăjituri, vor fi produse lunar în cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Cartonajul“. De remarcat că cele patru modele de chiese din hîrtie metalizată, livrate de către Fa­brica de hîrtie „Palas“ — Constanţa, sunt folosite pentru prima oară în ţara noastră, ca de altfel, şi cartoanele metalizate pentru torturi (producţie lunară : 50 000 bu­căţi, două modele) şi cartoanele metalizate pentru prăjituri (producţie lunară : 500 000 bucăţi in trei modele, pentru 2, 1 şi 6 prăjituri). Noile ambalaje, din hîrtie şi carton metalizate, vor fi livrate în curînd reţelei comerciale. ALEGERI PARŢIALE PENTRU DEPUTAT­ ÎN MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ Ieri, cetăţenii din trei circumscrip­ţii electorale din Capitală s-au pre­zentat în faţa urnelor de votare pentru alegerea deputaţilor în Ma­rea Adunare Naţională, în locurile rămase vacante, a candidaţilor propuşi de Frontul Unităţii So­cialiste. Alegătorii din circum­scripţia electorală nr. 22 Giu­­leşti şi-au dat votul tovarăşului Gheorghe Cioară, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului muni­cipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei , cetăţenii cir­cumscripţiei electorale nr. 34- Ştefan cel Mare au votat pentru tovarăşul Gheorghe Petrescu, vice­preşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, iar cetăţenii circumscripţiei electorale nr. 31-Ana Ipătescu au votat pentru tovarăşul Ioan Ceterchi, preşedintele Consiliului legislativ, vicepreşedinte al Academiei de Şti­inţe Sociale şi Politice. Ca şi în adunările electorale pre­mergătoare acestui eveniment, ce­tăţenii din circumscripţiile respec­tive şi-au exprimat mîndria pentru realizările remarcabile obţinute în ultimii ani atît în cartierele în care locuiesc cit şi pe întreg teri­toriul oraşului. Ei s-au angajat să contribuie la continua dezvoltare edilitar-gospodărească a municipiu­lui, la traducerea în viaţă a pro­punerilor pe care le-au făcut cu prilejul întîlnirilor cu candidaţii Frontului Unităţii Socialiste. Tot­odată, în calitatea lor de creatori de bunuri materiale, alegătorii au subliniat, şi cu acest prilej, hotă­­rîrea nestrămutată de a-şi pune întreaga capacitate în slujba înde­plinirii angajamentului Capitalei realizarea cincinalului în patru ani și jumătate. Sîmbătă s-a deschis, la Sala Dalles, Salonul naţional al cărţii ce prilejuieşte o amplă trecere în revistă a realizărilor editoriale din anul 1972. mrfmmwh De ce nu se respectă termenele de livrare a comenzilor la cooperativa „Arta încălţămintei ? U­nele sesizări privind nerespec­­tarea termenelor de livrare către clienţi a încălţămintei comandate in unităţile coope­raţiei meşteşugăreşti ne-au determi­nat să întreprindem un raid prin centrele de comandă, împreună cu tovarăşul Alexandru Cristea, din Di­recţia „Piele-încălţăminte“ a UCECOM. Un prim popas la Centrul nr. 7 (de pe calea Victoriei) al cooperativei „Ar­ta încălţămintei“, unde aflăm de la tovarăşa responsabilă Ştefania Iove­că despre întîrzieri în livrarea comenzilor nici nu poate fi vorba. Ne-am permis, totuşi, să verificăm cum au fost serviţi unii clienţi. Şi iată...­­ 1. o comandă din 19 decem­brie, anul trecut trebuia livrată la 30 decembrie, dar încălţămintea respec­tivă a fost terminată la 27 ianuarie a.c.; 2) altă comandă din 12 decem­brie trebuia să fie livrată la 27 de­cembrie ; confecţionată pînă la 25 de­cembrie, ea a rămas în magazia ate­lierului de producţie (aflată la bună distanţă de centrul de comandă) pînă la data de 13 ianuarie ; 3) o coman­dă din 16 decembrie trebuia livrată clientului la 10 ianuarie , ni s-a spus că a fost gata la 25 decembrie, dar din magazia atelierului a fost luată abia la 11 ianuarie. Deci, (numai) 3 Liviu Nistor-Livescu (Continuare in pag. a IV-a) Preţul tragic al acei clipe de neglijenţă uuimmiuuiiiumiu RUBIU1B1M1UUBI1IIUI11U!) Pe marginea unor accidente în rindul copiilor uiuiuiuuuimiuiiuiuuiiuii IIIIUlIHUiUIIIIIUI ..Am vrut să-mi fac o instalaţie e­­lectrică... am umblat la sîrme... şi deodată am simţit cum mă cutre­mură... Băiatul (S.P.) povesteşte în şoaptă, cu voce gîtuită. Poantă şi acum In priviri grozăvia celor petrecute. Nu mă simt în stare nici măcar să notez. Imaginile pe care le văd nici nu cred că pot fi notate, le simt prin viscere, ca un cui înroşit în foc. Am senza­ţia că sint eu însumi electrocutat su­fleteşte. Păşesc, ca în transă, şi prin cele­lalte saloane ale secţiei arsuri, din cadrul Spitalului central de copii, în­soţit de dr. Ion San-Marina. Tăcem amîndoi, îndelung, orice explicaţie strict profesională este de prisos, aici durerea ţipă prin ochii copiilor. A­­ceşti copii suportă în mod tragic cli­pa de neatenţie, de neglijenţă, de iresponsabilitate a altora. Un copil sub doi ani (M.F.) are esofagul dis­trus, primeşte alimentele printr-un tub implantat în stomac i a Ingerat o soluţie de sodă caustică, lăsată la îndemînă de părinţi, nesupraveghea­tă, o fetiţă (I.C.), şi-a vărsat pe corp o oală cu lichid fierbinte­­ arsuri profunde ; Gh. T. — oasele capului şi mîinile carbonizate ! a încercat să se urce pe un stîlp ’ de înaltă tensiu­ne ; S.N. s-a jucat în apropierea so­bei , flăcările l-au cuprins îmbră­cămintea. Fiecare caz este de un dramatism acut, faţă de care cuvintele sînt ne­putincioase. Durerea fizică şi psihică a acestor copii trece dincolo de pu­terea verbului. Şi întrebarea pe care o port în mine, pînă la obsesie: de ce s-a ajuns aici ? De ce ? — Această întrebare ne-o punem şi noi, de fiecare dată, se confesează dr. Ion San-Marina. Copii sănătoşi, cu o viaţă întreagă înaintea lor, mu­tilaţi într-o secundă. Scrieţi cu­ma- Sorin Heiban (Continuare in pag. a Ill-a) Fructificînd judicios capacităţile de producţie, colectivul FABRICII DE MOBILA DE BUCĂTĂRIE de pe Platforma de industrializare a lemnului Pipera, a obţinut încă din prima lună a anului importante realizări — peste plan, circa 600 corpuri de mobilă, în imagine , aspect din secţiile de fabricaţie. De la hipism la evazionism fiscal. Un eveniment „monden“ — aşa au caracterizat unele publicaţii vest­­germane mutarea familiei Fritz şi Liselott Linsenhoff de la Frankfurt pe Main (R.F.G.) la Riethi — o mi­că aşezare elveţiană din cantonul St Gallen. Evenimentul a reţinut cu atît mai mult atenţia, cu cit Liselott Linsenhoff a primit medalia de aur la probele de călărie ale ultimei Olimpiade şi este coproprietară a cunoscutei firme VDO-Werke, con-S. Galeriu (Continuare in pag. a IV-a) I Cadran universitar . CURSUL ANULUI 1972, studen­ţii şi cadrele didactice de la insti­tutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ au dus la îndeplinire lucrări pe bază de contract în valoare de 235 000 lei. Beneficiari : întreprinde­rile de construcţii montaj Bucureşti, in­­dustrial-export-Ploieşti, Comitetul jude­ţean U.T.C. Argeş, Teatrul „M. Emi­­nescu“ Botoşani, Studioul cinematogra­fic Bucureşti ş.a. Un contract referitor la restaurarea unor­­ monumente istorice (pictură murală) însumează 86 000 lei. O DATA cu apariţia cursului Pro­cese hidrodinamice de prof. dr. ing. Stan Soare (tipărit de către Editura didactică şi pedagogică), catedra de Inginerie petrochimică din cadrul Facultăţii de tehnologie şi chimi­zare a petrolului şi gazelor (I.F.G-G.) acoperă prin cursuri multiplicate 80 la sută din disciplinele prevăzute în planul de învăţămînt. La catedra de Chimie anorganică, analitică şi de fizică de la aceeaşi facultate, proporţia acoperirii prin cursuri multiplicate a disciplinelor predate aici a devenit aproximativ 85 la sută prin predarea la linotip a cursu­lui de Chimie analitică de conf. dr. A. Şerbănescu. Tot în cadrul acestei cate­dre a apărut, zilele acestea, cursul de Fizică generală de şef de lucrări I. Bum­­bea, destinat secţiei de subingineri. Cursuri noi au mai fost multiplicate în ultimul timp şi de catedra de Inginerie geologică şi geofizică, precum şi de că­tre catedra de Mecanică, energetică şi automatică, ceea ce face ca necesarul de cursuri multiplicate să ajungă aici la 70—75 la sută. (Continuare In pag. a III-a) u tone fire bumbac economisite La Bumbăcaria românească — Ji­lava, ne informează ing. ZlNICA GEORGESCU, directoarea întreprin­derii, ca urmare a unor măsuri teh­nico organizatorice, printre care in­troducerea capetelor în amestecul de fire tehnice şi revizuirii periodice a ecartamentelor de la mașini, s-au realizat economii ce se cifrează la 1,2 tone fire bumbac. AIn construcţie, peste 200 săli de clasă In acest an, în Capitală, se vor­ construi şi da în folosinţă pînă la începerea noului an şcolar un număr de 200 săli de clasă. Noile construcţii sunt amplasate în str. Pandele Roşea (20 săli), cărtierul Berceni-sud I/A (15 săli), Şcoala generală nr. 79 din Spla­iul Unirii (17 săli), Liceul „G. Coş­­buc“ din str. Olari (20 săli), str. Tu­dor Arghezi (16 săli), str. Lereşti (16 săli), Drumul Taberei, microraioanele 5 şi 6 (cîte 24 săli fiecare), Şcoala nr. 156 din str. Dealul Ţugulea (16 săli), Liceul cu predare în limba germană (24 săli) și Școala generală nr. 174 (16 săli). cat gencici |»«&!!iticc8 S­ăptămînă în care păşim instituie în continuare, ca obiectiv de interes major, de largă audien­ţă şi participare, adunările generale ale oamenilor mun­cii. Dezbaterile de pînă acum pledează pentru o şi mai susţi­nută abordare a problemelor vi­tale din întreprinderi şi institu­ţii, în conformitate cu împuter­nicirile acestor adunări —, for­me instituţionalizate ale de­mocratismului orînduirii noas­tre. Sînt frecvente în această săptămînă şi adunările consa­crate dezbaterii proiectului de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echi­tăţii socialiste, conferinţele pe teme ale actualităţii politice, acţiunile de instruire a organe­lor nou alese — toate subsu­mate cerinţelor realizării d­n­ Paul Lampert (Continuare în pag. a IV-a) Bucureştiul-pe coordonatele prezentului şi viitorului Acum, la început de an, cînd pe planşetele proiectanţilor viitoarele ’73 au fost construcţii au căpătat contururi definitive, cînd obiectivele lui de-acum atacate, ne-am propus să abordăm unele aspecte privind planurile de sistematizare — cu referire specială la noile cartiere de locuinţe —, într-o convorbire cu conf. dr. TRAIAN STANESCU, arhitect şef adjunct al oraşului. pitalel au fost astfel concepute incit să realizeze în egală măsură o strîn­­să interdependenţă cu funcţiunile în­tregului oraş şi totodată, să aibă o viaţă proprie, cu centre polarizatoare de interes. In cadrul fiecărui mare ansamblu arhitectonic de locuinţe. Cum realizează acest deziderat pro­gramul de sistematizare , Arh. Traian Stănescu î­­n fiecare cartier nou al oraşului au fost pre­văzute — strins legat de blocurile de locuinţe — şi dotările necesare social-culturale (şcoli, creşe, grădini­ţe, dispensare, unităţi comerciale pe • In zilele de 8 şi 9 februarie, vor avea loc lucrările adunării generale a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Sil­vice. Programul cuprinde prezentarea Raportului cu privire la activitatea A.S.A.S. în anul 1972, expunerea pla­nului de cercetări ce urmează a fi a­­bordate în cumul anului 1973, precum şi o sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice. Intre alte teme, programul sesiunii cuprinde : „Contribuţii la sta­bilirea unor elemente ale tehnologiei şi culturii porumbului“, „Realizări şi pers­pective în ameliorarea florii soarelui", „Soluţii noi pentru prizele de apă ale sistemelor de irigaţie“. Rep.­­ Aceste mari unităţi structu­rale care sunt noile cartiere ale Ca­variate profile, unele edificii cultura­le, spaţii de recreaţie). Toate aceste construcţii sunt distribuite dispersat, în cadrul ansamblului respectiv. Tot­odată, conform unui principiu pe care l-am urmărit — anume, acela al realizării unei policentricităţi pe întregul oraş — vom crea, în fiecare unitate constituită structural, un centru de interes pentru cetăţeni. Dorinţa noastră este de a realiza — prin aceste centre — un contact so­cial care să ofere oamenilor posibi­­ ­leana Coman (Continuare In pag. a IV-a) apropo de 99Timpul liber“ ! EMIL MANU­ ntr-o anchetă (pe care am întreprins-o pentru uzul personal) am întrebat cel puţin 100 de tineri cum îşi petrec timpul liber ; unii, din fericire, nu cei mai mulţi, mi-au răspuns cu un aer de superio­ritate funcţională, că „şi-l o­­moară“ la „o parolă“, în cafe­nea , alţii mi-au vorbit de filme şi de dans, de romane poliţiste. Cei mai puţini au afirmat că fac sport, muzică, pictură, lite­ratură. Nu sunt nici împotriva cafenelei atâta timp cît nu devi­ne un atentat la universul mo­ral, la timpul liber şi la pro­fesiunea cuiva. Nu cer nici claus­trarea în bibliotecă sau într-un atelier de pictură, dar nu ac­cept degradarea orelor de agre­ment, risipirea lor într-o inuti­litate. Noi privim, peste timp, cu superioritate, calificindu-le naive, de exemplu, distracţiile intelec­tuale ale membrilor Academiei arcadienilor din Roma, de pe la jumătatea veacului al XVIII-lea, care se strîngeau şi organizau (Continuare în pag. a III-a) ÎGGGGGGGGGGG • In str. Blănari nr. 12 s-a des­chis magazinul „Tricodava“ — u­­nitatea de prezentare şi desfacere a fabricii cu acelaşi nume. Sînt puse în vînzare confecţii tricotate, (rochii, cămăşi, două piese, pu­lovere, fulare etc) din poliester, PNA şi amestecuri, pentru femei, bărbaţi şi copii. Programul de func­ţionare al magazinului este zilnic 9,30—18, iar sîmbăta 9—13. Su/ef/n mefearo/off/c INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 4 grade. Maxima de ieri în aer a fost de plus 1 grad, iar minima din cursul nopţii de minus 5 grade. Timpul probabil de mîine: Vrema relativ calda cu ceaţă mai ales dimi­neaţa şi seara. Cerul va fi tempo­rar noros. Vînt în general slab. Tem­peratura aerului : minima va fi cu­prinsă între minus 5 și minus 3 grade, dar maxima între 2 și 4 grade.

Next