Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)

1973-03-21 / nr. 6083

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-V­A ! INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XX­­ Nr. 6083 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 21 martie 1973 Produse de calitate costuri cit mai superioară reduse # Creșteri ale productivității muncii intre 200 si 500 la sută # Măsuri specifice fiecărui sector de activitate # Un început promițător in utilizarea maselor plastice # La ordinea de zi, înlăturarea cheltuielilor neeconomicoase rîntre obiectivele care polari-­ zează atenţia tuturor colecti­velor de muncă din fabrici şi uzine în marea întrecere pen­tru realizarea cincinalului în patru ani şi jumătate se află şi găsirea celor mai eficiente mijloace pentru reducerea cheltuielilor de producţie, îndeosebi pe calea valorificării la urt nivel superior a materiilor pri­me,­­ în general, şi a metalului, în special. Redăm, în acest sens, cîteva dintre preocupările de prezent şi de viitor pe care am avut prilejul să le consemnăm la uzina „TIMPURI NOI“.­­ Rezultatele bune, precum şi greutăţile şi lipsurile din activitatea înregistrată " , anul trecut au con­stituit, pentru colectivul uzinei noas­tre, tot atîtea motive de profundă analiză ale cărei, rezultate au stat la baza acţiunilor ce le întreprin­dem pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor mobilizatoare stabilite pentru acest an — ne spune tov. Constantin Barbu, inginer şef al uzi­nei. Accentul l-am pus Îndeosebi pe îmbunătăţirea laturilor calitative ale producţiei — reducerea cheltuielilor , mia de lei producţie marfă şi creşterea productivităţii muncii pe baza căreia preliminăm să realizam integral sporul la care ne-am an­gajat. — Concret, care sunt sursele de­pistate şi, în ce mod se veţi valori­fica ? — Am pornit de la premisa lichi­dării tuturor cheltuielilor neecono­micoase. Aceste cheltuieli, raportate la întregul preţ de cost, pot părea, la prima vedere, mărunte. Dar nu­mai la prima vedere, căci, însuma­te de la o perioadă la alta, ele re­prezintă valori importante. De unde necesitatea unor măsuri energice ca­re să ducă la închiderea „fisurilor“ care le generează. Turnătoria, spre exemplu, are încă numeroase punc­te nevralgice asupra cărora va tre­bui să acţionăm prin soluţii eficien­te, aplicabile, din mers. Unul din capitolele mari ale planului de mă­suri este consacrat tocmai perfecţio­nării tehnologice în acest important sector de producţie. Preconizăm ast­fel ca, numai prin reducerea adao­surilor de prelucrare la piesele tur­nate din fontă şi oţel, în paralel cu extinderea turnării în coji de ba­­chelotă, să obţinem o diminuare a consumurilor de metal cu cel puţin 46 de tone. Pornind de la faptul că în 1972 rezultatele bune obţinute intr-un sector (ne referim în special la eco­nomiile de metal) au fost diminuate sau chiar „înghiţite“ de risipa în­registrată în alte sectoare, gospodarii uzinei şi-au propus aplicarea simul­tană, gradată în funcţie de­ necesi­tăţi, a unor măsuri tehnice şi orga-Emil Munteanu-Retevoescu (Continuare în pag a IV-a) Un imperativ al eficienței Cu planul trimestrial îndeplinit • Colectivul întreprin­derii „PIONIERUL­ * înscris pe graficul în­trecerii un deosebit succes — îndeplinirea sarcinilor maximale de plan la producţia glo­bală şi marfă pe pri­mul trimestru al la­nului. Este efectul a­­doptării unor judici­oase măsuri, prin­tre care reorganizarea procesului tehnologic la liniile de cusut şi tras, generalizarea schimbului doi de lu­cru in toate secţiile de fabricaţie, precum şi extinderea celui de al treilea schimb la atelie­rul de vulcanizare. Hotărît să fructifice avansul cîştigat, colec­tivul fabricii s-a anga­jat să realizeze pînă la sfîrşitul lunii martie o producţie suplimentara in valoare de circa 6 milioane lei. De con­semnat că, faţă de a­­ceeaşi perioadă a anu­lui trecut, fabrica a în­registrat o creştere de 20 la sută a producţiei globale — spor obţinut integral pe seama creş­terii productivității muncii. D­e la o vreme, cum-necum, parcă-mi aare un ochi o specie deloc simpatică. Sînt atotştiutorii, te găseşti mai ales dincoace sau dincolo de viaţa cea adevărată cu atîtea decolări şi aventuri, cu izbinzi, riscuri şi căderi. Ca şi anume spectatori ultracompetenţi, in­failibili, geniali ai meciurilor de fotbaî, care știu «â Mita­che * se omoară după ghiudem și că ..i«iiilflllH2IIHHHllHiîiin». Jftrvjuae Atotstiutori Hiiiiimmnimimiiiiinmimmnmimmm EUGEN FRUNZĂ Tiimiiimmmimiimmmmmmimimmii Mitache n are un văr sasiu plus o pată la călcîiu! sting, ceea ce — vezi mata — ţi poartă no­roc; la şat, astfel şi mărginaşii ceilalţi sunt doldora de cunoş­tinţe, de istorii şi previziuni, de judecăţi şi verdicte fără drept de apel. Ei cunosc totul. Ei nici nu mai ascultă. Ei varsă necon­tenit din preaplinul lor. Vine vorba, să zic, de brutăria din cucuieţi. Ei ştiu că acolo, azi noapte, s-au copt şase pi­m mai puţin şi doi covrigi mai mult. Vine vorba, să zic, de o hi­drocentrală. Ei ştiu că acolo, un lacul de acumulare, s-a înecat azi noapte un cîine şchiop. Vine vorba, să zic, de cutare institu­ţie. Ei ştiu că acolo şeful e P® (Continuare In pag. a IV-a) Grădiniţa de copii, educaţia fizică şi profesoara de... limba română La pian, împrăştiind în aer note zglobii, profesorul de muzică Mircea Voicu. In sală, pe parchetul lustruit, patru perechi fac mişcări de dans, sub îndrumarea educatoarei Iu­­lia Ţăranu. Se pregăteşte cu co­piii o serbare pentru aniversarea a 23 de ani de existenţă a grădini­ţei — aflăm de la tovarăşa Manica Corban, directoarea Grădiniţei de copii a M.A.I.A.A., din str. Arme­nească nr. 35, Red.: Ne-ar interesa să aflăm ce tec ocupă educaţia fizică în dezvol­tarea generală a copilului preşcolar. Florica Corban : Avind in vedere că acum se formează şî se cizelează deprinderile motrice de bază (mer­sul, alergatul, săriturile, menţinerea echilibrului), ca şi cele complexe (căţărat, tîrît etc.), educaţia fizică acţionează, direct asupra călirii or­ganismului, astfel ca preşcolarul să reziste la oscilaţiile de temperatură şi în general la schimbările bruşte Leonard Gavriiiu (Continuare în pag. a lil-a) Prezenţe bucureştene la tirguri internaţionale Deşi in ultima perioadă aprovi­zionarea s-a făcut în condiţii mai grele, producţia ÎNTREPRINDERII DE CONFECŢII METALICE din ca­drul Centralei construcţii montaj Bucureşti s-a desfăşurat ritmic, în toate compartimentele. Stocurile create au permis să fie reluat transportul de materiale spre şantierele de construcţii. Ast­fel, I.C.P.R. a primit tîmplă­­rie metalică, întreprinderile de construcţii-montaj nr. 2 şi 3, schele autoridicătoare şi cofraje plane, întreprinderii de prefabrica­te şi agregate pentru construcţii i s-au expediat tipare etc. De aseme­nea vor fi expediate, în avans, cu­­vele de betoniere tip 1123 contrac­tate cu o firmă din R. F. Germania, precum şi o serie de piese compo­nente pentru o dragă. După cum ne informează tov. Al. Stoica, directorul întreprinderii, sunt gata pentru expediţie şi pro­dusele cu care ICQM va parti­cipa la tîrgurile internaţionale de la Paris (28 aprilie) şi Hanovra (28 aprilie). Peste două zile vor pleca cu aceste destinaţii două schele autoridicătoare, patru feres­tre metalice cu geamuri duble şi termopan (un produs nou), popi telescopici și grinzi extensibile. I Sesizam organele de anchetă penală IfMM l#!IU in­ alta nainte de a ne argumenta con­cluzia Si pentru o mai bună în­ţelegere a celor ce urmează, este necesar să prezentăm, în cîteva cuvinte, formele de muncă la domiciliu şi ponderea lor în realiza­•­tN CADRUL acţiunii de introducere a prelucrării automate a datelor în uni­tăţile Ministerului construcţiilor Indu­striale. Centrul de cibernetică în con­strucţii a organizat, începînd de ieri, un instructaj cu reprezentanţii trusturilor de construcţii care folosesc sistemul de pro­grame pentru evidenţa gestionării, apro­vizionării şi stocurilor de valori mate­riale. Această acţiune îşi propune extin­derea sistemului­ „Pegas“, sistem care, utilizind coduri unice la nivel de ramuri, creează premisele pentru unificarea evi­denţelor operative, statistice şi contabile (pe această cale se preconizează o redu­cere a timpului de prelucrare a datelor cu 10 zile), rea producţiei. Munca la domiciliu poate fi prestată de cooperatori, de pensionari, de gospodine, precum şi de alte persoane, pe bază de contract. Cooperativa „Arta aplicată“ a an­grenat în această formă de muncă circa 1600 de persoane. In cadrul U.C.M.R. ,,Metal, chimie, lemn, cons­trucţii“, 12 cooperative folosesc munca la domiciliu, a cărei pondere este de 11,2 la sută din totalul producţiei marfă. Este vorba, deci, de o modali­tate de lucru care, bine aplicată şi co­ordonată, asigură multiple avantaje pentru executanţi, cooperativă şi be­neficiari. ...Pornind pe urmele sesizării, ne-am întilnit, intr-adevăr cu fapte de ne­crezut, care frizează Codul penal. A. C. ne-a relatat că, în luna decem­brie 1972, a realizat nişte semne de carte şi cureluşe de ceas, pentru care­ a încasat circa 1 050 lei de la coopera­tivă. In luna ianuarie a.c. a încasat circa .700—800 lei. Confruntăm aceste date cu actele de la cooperativă. Fla­grantă discordantă. Scrie aici negru Liviu Nistor - Livescu (Continuare în pag. a IV-a) amJSL jaarr *Jf» jgm. S ZI UI GIG m de plata, realitate La redacţie a sosit o scrisoare in care ni se relatau o serie de nereguli privind organizarea, muncii la domiciliu în cadrul cooperativei „Arta apli­cată“. Pe scurt, în timp ce numeroşi cooperatori îşi fac cu modestie dato­ria, alţii, profitind de relații, nu fac decit să încaseze bani nemeritați — au se relata. Autorii ne adresau rugămintea să elucidăm acest caz. m­mmm Să credem primăvara pe cuvint. Era telescopul im lujer la capătul căruia se desfăceau in floare mugurii luminii. Ardeau pe boltă, ameţitor de aproape, stelele, intr-un albastru rotitor, ca florile de nufăr de mari, ca florile de măr de multe... Mă aflam ieri seară la Observatorul Astronomic Popu­lar, trecuseră 181 de secunde dincolo de ora 20 şi am ştiut că a început primăvara. Şi am ascultat apoi un copil de 11 ani, Mihai Raiciu, vorbind despre conste­laţii, despre galaxii şi metagalaxii, despre lumină şi timp. Era unul din cei mai tineri candidaţi la titlul de membru al Astroclubului Central Bucureşti, asociaţie ce-şi ţine adunările generale o dată pe an, în ziua echi­nocţiului­ de primăvară în zori, am privit din nou cerul Era soare şi mi-am amintit un cintec sau descintec din copilărie: melc, melc, codobele, scoate coarn­e boureşti... Să credem primăvara pe cuvînt ? • O imagine sur­prinsă de fotoreporte­rul nostru la serele din cartierul Militari (Valea Cascadelor) unde pe o suprafaţă de 2 ha, se fac lucrări de întreţi­nere a culturilor de to­mate, ce­ urmează a fi­­recoltate la sfîrşitul a­­cestei luni. După cum ne informează tehni­ciană Manica Putină, corespondenta noastra, copilitul, prăşi­tul cul­turilor se află în avans faţă de plan. Mihai Bărbulescu La o secţie serală de subingineri Emoţia primului examen Studentul Vasile Copăeru, din anul 1, grupa a 3-a, a sec­ţiei serale de sub­ingineri de la Fa­cultatea de instalaţii pentru construcţii iese din sala de exa­men cu faţa inunda­tă de bucurie , a „luat“ primul exa­men din cariera sa de student, la mate­rialism dialectic, şi încă cu o notă ma­re . 9. — Am avut puţin... trac — ne spune el —, aşa, că la pri­mul examen din stu­denţie. Acum a tre­cut, şi parcă nu-mi vine să cred că a fost aşa de uşor. — Cum aţi pregă­tit examenul ? — N-am mizat ci­­tuşi de puţin pe „no­roc“, ci m-am pre­gătit intens, încă de la începerea cursuri­lor, dîndu-mi silința să iau notițe cit mai complete, prelucrîn­­du-le pentru semina­­rii... De la o biblio­tecă de cartier din Liviu Tîmna (Continuare în pag. a IlI-a) Au fost s oare, cîndva pe acest bulevard troiene de zăpadă „Flaros“ Trei tehnicieni din întreprinderea „Flacăra roşie“ — Constantin Bra­­tu, Leon Kahane şi Marin Ionescu — a îl rCUŞit 3« puiin­ Ia îjUjICl­ui» sistem propriu pentru confecţionarea încălţămintei — „Flaros“ — care prezintă certe avantaje faţă de me­toda tradiţională. Prin simplificarea anumitor operaţiuni de pe fluxul tehnologic, volumul de manoperă este mult diminuat, iar productivi­tatea muncii sporeşte considerabil. Sistemul este aplicat în serie, rea­­lizîndu-se pînă acum aproape 200 000 perechi de încălţăminte pentru băr­baţi. Şi ieri, zeci de mii de bucureşteni au acţionat energic pentru a şterge de pe faţa oraşului urmele iernii. S-a lucrat în continuare la degajarea completă şi evacuarea zăpezii de pe principalele artere şi străzi, la desfundarea şi lărgirea tuturor drumurilor carosabile, curăţirea rigolelor şi a gurilor de canal, la înlăturarea zăpezii de pe toate acope­rişurile. P­e baza planului elaborat de Comitetul Executiv al Consi­liului popular municipal, se află în curs de desfăşurare largi acţiuni pentru identificarea şi re­pararea porţiunilor de străzi degra­date în ultimele zile. (In cursul zilei de luni au fost efectuate repa­raţii pe un număr de 31 străzi, însumînd o suprafaţă de aproape 2 000 m­p). În întreprinderile de construcţii, aparţinînd Centralei construcţii montaj, au fost luate măsuri cores­punzătoare ca activitatea să intre în ritm de lucru normal pe toate şantierele. De la Regionala C.F.. Bucureşti suntem­ informaţi că, da­torită sprijinului efectiv primit din partea comitetelor de partid ale sectoarelor şi a organizaţiilor de partid din întreprinderi în decurs şi pe principa­lele artere de circulaţie din sec­torul 8 s-a­ acţio­nat ieri la repa­rarea pavajelor şi asfaltului. In i­­magine: o echipă in plină activita­te, pe bd. 1 Mai. ACŢIUNI DE GOSPODĂRIRE A ORAŞULUI -mmmmmmmmmimimiammammmsmmmmmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmummmmmmmimmmmmmmmmmmmmmm LA PARAMETRI OPTIMI de 24 de ore au fost descărcate peste 2260 vagoane. Ritm intens se înregistrează și la încărcarea și expedierea vagoanelor cu produse ale industriei bucureștene către beneficiari. (Continuarea grupajului in pag. a III-a). PRIORITĂŢI : • Menţinerea in continuare a unui ritm susţinut pentru înlăturarea definitivă a urmărilor viscolu­lui, in special pe străzile secundare • Asigurarea unei curăţenii exemplare pe intreg teritoriul oraşului • Evacuarea urgentă a tuturor reziduurilor • Repararea zonelor de pavaj sau asfalt deteriorate t • • Azi, ora 18, sub egida Comi­siei Naţionale a Republicii Socia­liste România pentru UNESCO, şi a Casei corpului didactic a municipiului Bucureşti, are loc un simpozion asupra Raportului Co­misiei internaţionale pentru dez­voltarea educaţiei, instituită de UNESCO. Prezintă expuneri prof. univ. dr. docent Jean Uîvescu, preşedintele Comisiei Naţionale a Republicii Socialiste România pen­tru UNESCO, prof. univ. dr. George Vaideanu, directorul Institutului de ştiinţe pedagogice, prof. univ. dr. Petre Burloiu, decan al Fa­cultăţii de economia producţiei (A.S.E.) şi conf. univ. Aculin Ca­­zacu, de la Universitatea din Bucureşti. Simpozionul are loc la Casa corpului didactic, bd. Gh. Gheorgh­iu-Dej nr. 32. • întreprinderea de livrare a produselor petroliere a reluat, li­vrarea la zi a comenzilor de mo­torină şi petrol la domiciliul ce­tăţenilor. In privinţa preschimbă­rii buteliilor de aragaz ni se co­munică : transportul la domiciliu, in urma comenzilor telefonice, va fi reluat de luni 26 martie­­a.c., comenzile începînd să fie primite de simbătă 24 martie. • INSTITUTUL METEOROLO­GIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 3 grade. Timpul probabil de mîine : Vre­mea se menţine frumoasă, cu cerul variabil mai mult senin. Vintul va sufla slab pînă la po­trivit. Temperatura aerului: mi­nima va fi cuprinsă între minus 5 şi minus 3 grade, iar maxima între 8 şi 16 grade. Seara și dimi­neața ceață. Începuturile mişcării muncitoreşti şi socialiste din România pînă la crearea P.S.D.M.R. La 31 martie 1973, poporul român sărbătoreşte 80 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, eveniment remarcabil în istoria mişcării muncitoreşti şi democratice din ţara noastră. Referindu-se la însemnătatea acestui eveniment, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Crea­rea nr 3393 a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România constituie un moment de însemnătate istorică în dezvoltarea luptelor sociale din ţara noas­tră, in organizarea clasei muncitoare pe plan naţional, începutul afirmării sale în principalele probleme care frâmintau viaţa social-politică a societăţii din acea vreme". Partidul Comunist Român cinsteşte tradiţiile de luptă progresiste, pentru eli­berarea naţională şi socială a poporului nostru, găsind în ele un argument de fierbinte patriotism şi o chemare pentru generaţia noastră de a se angaja ple­nar in lupta pentru ridicarea României pe noi trepte de civilizaţie şi progres. A­pariţia şi dezvoltarea mişcării muncitoreşti şi socialiste din ţara noastră sunt indisolubil le­gate de realităţile româneşti, de con­textul vieţii economice şi social-poli­­tice din România celei de-a doua ju­mătăţi a secolului al XlX-lea. Terenul pentru răspîndirea ideolo­giei socialiste a fost pregătit de exis­ Dr. I. ClRJlNA Dr. I. SEFTIUC (Continuare în pag. a ll-a) tenţa unei tradiţii democratice in gin­­direa românească, de afirmarea unor idei progresiste, avansate, de către Cupa transmisibilă a întrecerii pe 1973 Comitetul U.T.C. de la UZOVA MECANICA DE MATERIAL RU­LANT „CRI­VIŢA ROŞIE“, pentru a stimula contribuţia tinerilor mun­citori la îndeplinirea planului şi angajamentelor pe acest an, a iniţiat o valoroasă acţiune, cu un pronunţat caracter mobilizator: „Cupa trans-m­isibilă a întrecerii socialiste pe 1973“. La întrecerea pentru cu­cerirea cupei participă toate orga­nizaţiile U.T.C. din uzină şi din celelalte întreprinderi din secto­rul 8. Lunar — pe baza a şapte criterii de apreciere a realizărilor consemnate in activitatea produc­tivă — cupa este atribuită organiza­ţiei U.T.C. cu cele mai bune re­zultate. Organizaţia care va cuceri cupa de trei ori consecutiv va be­neficia de o excursie cu reducere de preţ, iar primii trei tineri vor fi stimulaţi material.­ ­( INFORMATIA mi ROMÂNEŞTI ÎN GIFUl SAINT - GEORGES Corespondenţă din Beirut Golful Saint-Georges, imensa o­­glindă de apă cu reflexe bleu-ver­­zui, este presărat pînă departe in larg de siluetele zecilor de nav­e ancorate în radă, aşteptîndu-şi rin­­dul să tragă la una din cele 20 de dane ale portului, pentru a încărca sau descărca mărfuri. Anual, Beirutul primește la che­iurile sale peste 3 500 de­ vase sub Crăciun Ionescu corespondent Agerpres (Contopygre­­n pag. a IV-a)

Next