Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-30 / nr. 6424

Pag. 2 d R­ealismul nu s-a constituit pesta noapte. A trebuit sä treacă un timp în­delungat pînâ cînd, în secolul al XlX-lea, sä ia fiinţă o nouă metodă de apropiere de reali­tate din partea artiştilor, spre a contopi rostul fanteziei cu ob­servaţia, punînd la îndemina conştiinţei sociale un instru­ment de cunoaştere a vieţii, spr­e a servi în toate sensurile dezvoltării istorice a omului. Realismul coincide cu refor­ma cea mai valoroasă a artei în timpurile moderne şi această reformă, nu numai că nu a slăbit ci, dimpotrivă, progresea­ză din ce în ce mai mult la toate latitudinile. Este vorba de un culrent uriaş, experimentat şi fortificat necontenit, pe care nici o altă încercare de schim- Realism şi valoare care nu l-a înlocuit şi în care s-au manifestat talente dintre cele mai mari ale lumii, de la Balzac la Dostoievsky de la Stendhal la Thomas Mann şi Hemingway. Aceste talente au izbutit să consolideze valoarea realismului, fixîndu-i metodele şi procedeele de afirmare. De­parte de a se fi epuizat, realis­mul modern şi contemporan gă­seşte noi forme de a se adapta necesităţilor societăţii de azi şi de a merge mai departe. El în­găduia construcţii epice enor­me, interpretări mai esenţiale decit s-au produs vreodată, contribuind la prezentarea po­zitivă şi la autocunoaştere, adi­că la oglindirea mersului îna­inte, prin metoda artistică, al societăţii umane, creîndu-se o disciplină nouă, paralelă cu is­toriografia, care poate expri­ma sensul etic, politic, educativ al organizării societăţii. Valoa­rea realismului nu mai are ne­voie de vreo teoretizare, ea fiind ilustrată prin însăşi expe­rienţa literaturii. Puterea de afirmare a rea­lismului In epoca noastră se bi­­zuie pe însuşi capitalul ei de realizare, elanul său este creat şi se dezvoltă pe baza trecutu­lui său de mai mult de un secol de literatură mondială, care a perfecţionat regulile de măies­trie ale travaliului scriitoricesc. DRAGOŞ VRÂNCEANU r Bătrinul măr de lingă drum... Intinde-mbietor, de peste gard, Albastre cuișoare, liliacul; Ulciorul de lumină-n cer s~a spart, Inundă raze, pomii, zarea, lacul. Încolonate buburuze trec, Albinele organizează coruri Şi mierlele-n copacii verzi petrec — E luna tinereştilor amoruri. Attrnă falduri de azur prin ramuri, Azur şi aur şi rubin­e-n flamuri, Aripi desfăşurate pe cetate. Şi tu, bătrine măr de lingă drum ? Vei înflori de-a pururi şi acum In vatra ţării binecuvintate. MIHAI BENIUC Piloni ai unui pod inefabil un adevăr cunoscut că versu­­liă­rile nu se nasc fără autori. I­a­r nu vin pe lume „anonime“. Aşa se cheamă însă, fatal, crea­ţiile populare, ai căror autori au rămas necunoscuţi, din lipsa tiparu­lui, stihurile trecînd din gură în gură, fără menţionarea numelui, trans­­formîndu-se în variante. De cele mai multe ori şi părinţii variantelor se pierd în timp. Nu totdeauna. Dovadă, noul volum de poezie populară ro­mânească, apărut în limba maghiară, la Editura Kriterion (traducător : Kiss Jenő), îngrijitorul ediţiei, Faragó József, e un vechi pasionat al folclo­rului, tot atit de preocupat, ca Bar­tók, de motivele populare româneşti. Volumul de fată e al patrulea din­tr-o suită : primul cuprindea baladele cele mai cunoscute, in versiunile „cla­sice“, al doilea reunea pentru prima oară baladele risipite ale Novăceşti­­lor intr-un epos eroic (munca lui Farago asemuindu-se cu cea a lui Elias Lenrot, care a adunat la un loc episoadele eroului Kalevalei). Ti­părite laolaltă şi în româneşte, fap­tele de vitejie ale Novacilor au a­­testat prezenţa epopeii în folclorul de sub Carpaţi. Dacă al treilea vo­lum, Feciorii preschimbaţi în cerbi, cuprindea poeme epice ocazionale (căci ce altceva erau colindele ?), in ultima culegere, Farago a editat o „carte de autor", adunînd „gestele“ zise de Petrea Cretu Şolcan. Fireşte, nu acesta e autorul „vitejiilor“ savir­­site de Iovan Iorgovan, Iencea Să­­biencea, Dobrişan, Chiţă Cătănuţă, Corbea, al dramei Kirei Kiralina şi mai ales al legendei Meşterului Ma­nole. Insă, fiecărei balade, menestre­lul — care, spre finele veacului tre­cut, cînta la urechea bolnavilor ve­niţi la băile din I­ac­u-Sărat — i-a imprimat o mlădiere a sa, i-a dez­voltat cite un episod, o „stare sufle­tească" a eroului, un „of“, un zîm­­bet, o descripţie colorată, care, îm­preună, fac ca varianta să merite a fi socotită „a sa". Contribuţie uşor descifrabilă la lectura paralelă fie şi numai a legendei Mănăstirii Arge­şului, din colecţia lui Alecsandri, şi a versiunii lui Solcan. Cit despre tălmăcire, ea recreează bogăţia expresivă, savoarea, timbrul originalului. VERONICA PORUMBACU • Un interesant ciclu de manifestări a fost inaugurat ieri la Casa de cultură a sectorului 5. Este vorba de „seri literare“, organizate cu concursul cenaclului „George Bacovia“ şi intitulate „Cărţi apărute şi dedicate celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi celui de al XI-lea Congres al partidului“. Ciclul a debutat cu prezentarea cărții­­de versuri a lui George Păun, „Elegii eroice", apărută la Editura mi­litară. Festival muzical Se află în plină desfăşurare a doua ediţie a Festivalului muzical „Mîndră zi a libertăţii — August 23“, organizat de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului, Centrul de îndru­mare a creaţiei populare şi a miş­cării artistice de masă, Consilul­ municipal al sindicatelor şi Co­mitetul municipal al U.T.C. Festi­valul se va încheia luni, 6 mai, ora 19:30, cu un concert susţinut la Ateneul Român de orchestra de cameră a medicilor (la pu­pitru, dr. Ermil Nichifor). în pauza spectacolului cu „Chiţi­­mia“ de Ion Băieşu, spectatorii au avut, deunăzi, o surpriză : autorul — emoţionat, cum se cuvine în aseme­nea momente — le-a oferit şi cite un autograf, fireşte, pe o carte recentă de teatru : „Cine sapă groapa altuia“, apărută in Editura Eminescu. Se pare că nu numai scriitorul este emo­ționat... — După cite ştiu, în ultimii ani au­ rescris, în mod substanţial, a­­proape toate romanele mai vechi, in­clusiv recentul „Fiu risipitor“. — Era o datorie faţă de mine în­sumi şi, în acelaşi timp, un drept , fiindcă altminteri nu m-a silit ni­meni la această operaţiune. — Totuşi, după cine mi-am dat seama, „modernizarea“ vizează doar stilul şi mai puţin concepţia artis­tică...­­ — Cuvintul modernizare e foarte potrivit. E tocmai ceea ce am ope­rat asupra unora dintre cărţile mele scrise mai demult. Declar sus şi tare că nu-mi recunosc cărţile decit în forma lor nouă ! N-am distrus însă şi n-am eliminat nimic din ele , dar am simplificat felul de exprimare, făcînd ca fondul să apară în relie­furi mai accentuate. Deşi numărul de pagini a scăzut, conţinutul s-a extins prin îmbogăţirea viziunii.­­Con­cepţia nu s-a schimbat, nici nu s-ar fi putut : de aici ar fi început e­­roarea. Fiindcă oricare dintre cărţile in cauză rămîne a vremii cînd a fost scrisă prima oară. Dacă, prin rescriere, ele devin şi ale vremii noastre, sînt mulţumit ! — Pornind de la succesul cărţilor dv., unii confraţi vă consideră un fel de „fiu risipitor“ al literaturii române, un răsfăţat al unui anume public ci­titor. De fapt, pe ce public contaţi cind scrieţi o carte ? — Nu ştiu dacă mi-am pus eu în­sumi vreodată această întrebare, atit de, direct şi de necruţător ! Vreau să răspund şi sincer şi fără echivoc. In­tr-adevăr, cind construiesc o carte şi cind încep s-o scriu, mă gindesc la cineva care o s-o citească. La un număr de oameni, uneori definiţi clar in conştiinţa mea, cu identităţi precise, cu nume şi profesiuni ştiute de mine. Intre toţi, însă, — şi arbitrul principal, la a cărui înţelegere mă refer în momentele dificile, de neîn­credere, de dubiu sau de răscruce — trebuie să fie o fiinţă căreia să-i port afecţiune. Gîndul că fiinţa a­­ceasta va citi într-o zi paginile mele mă emoţionează. Intr-un fel, scrisul meu, în cea mai epică dintre for­mele lui, este de fapt o confidenţă , de multe ori, o confidenţă continuă — Se spune — sau se crede — că sînteţi pornit, adeseori, să faceţi concesii publicului... — Aşa şi este ! Şi mă bucur să i le fac. _ Înclinîndu-mă în faţa lui, a­­tunci cind el este reprezentat de fi­inţa căreia ii port afecţiune. Fiindcă această fiinţă mă reprezintă pe mine şi ar fi păcat să nu recunosc, cu mina pe inimă ! — Vă aparţine una dintre cele mai cunoscute devize pentru tineret, lan­sate de un scriitor : „Toate pînzeie sus Aducînd-o din tinereţea dv. tinerilor de azi, consideraţi că ea ră­­mîne la fel de actuală ? — Cu toate prefacerile care s-au petrecut în lume şi care, sigur, au adus unele schimbări şi in sufletele noastre, ba chiar şi in temperamente citeodată, nu cred că între tinereţea mea, cum o ţin minte, şi tinereţea de astăzi, să fie deosebiri esenţiale, în ce priveşte aspiraţia spre marile împliniri. Fireşte că tinerii au nevoie să-şi găsească devize morale proprii, in funcţie de epoca In care trăiesc. Dar toate pornesc de la cîteva prin­cipii­ pe care se bizuie viata In so­cietate. Fără ele, însăşi existenta u­­mană ar părea searbădă şi, poate, fără sens. Ion Butnaru RADU TUDORAN: „SC e o confidența continuă 6i Sub semnul poeziei... T-4, după cum se ştie, este un club al tineretului. La o ase­menea instituţie, deci, activitatea trebuie să poarte marca tinere­ţii, chiar dacă aceas­tă virstă este „mas­cată“ printr-o iniţia­lă. Iar tinereţea în­seamnă, nu in ulti­mul rind, iniţiativă şi pasiune. Sunt două dintre elementele ce caracterizează, de la un timp, acţiunile organizate aici. Cu sprijinul ziarului „Informaţia Bucu­­reştiului“, conducerea clubului a „atacat“ unele modalităţi mai atractive ale muncii cultural-educative. N­u de mult, bunăoară, relatam în coloanele noastre despre veri­tabilul festival al artelor ce s-a desfă­şurat aici, sau des­pre o­­seară de sim­­bătă în care dansul venise însoţit de no­bila lui parteneră — cultura. Ultima întîlnire a fost dedicată poeziei actuale. Interesul ti­nerilor faţă de arta contemporană este justificat. Ei reflectă setea lor de frumu­seţe şi puritate, do­rinţa firească de a-şi regăsi cele mai intime aspiraţii, cele mai profunde senti­mente în imagini care să emoţionezi şi să instruiască în acelaşi timp. Era fi­resc, deci, ca între­bările­­participanţilor la dezbatere — între care muncitorul Vir­gil Georgescu, de la I.O.R., elevele Lu­miniţa Dobranici şi Andreea Dascălu, de la Liceul nr. 43, pro­fesorul Dan Mugur Rusiecki, sau tînărul poet Nicolae Breb Popescu — să se re­fere atit la condiţia artistică a poeziei actuale, la raportu­rile complexe dintre modernitate şi tradi­ţie, cit şi la impli­caţiile etice ale va­lorilor estetice, au­dienţa la public a creaţiei actuale, an­gajarea scriitorului în epoca noastră. N-au lipsit, desigur, ca în orice dezba­tere serioasă, punc­tele de vedere con­tradictorii, fie faţă de un scriitor sau altul, fie faţă de o valoare consacrată de timp, sau abia confirmată de critică. In faţa atîtor pro­bleme şi replici, în­crucişate intr-un viu „duel“, invitaţii se­rii — poeţii Ion Bă­­nuţă, Eugen Frunză şi Platon Pardău — au trăit, în accep­ţiunea ei concretă, condiţia poeziei de a comunica de la om la om. „Împăcarea“ s-a făcut tot sub sem­nul poeziei : micro­­recitalul susţinut a fost încă un argu­ment, de data aceas­ta practic, că tinerii receptează fără com­plexe, dar şi fără rabat calitativ, ade­vărata artă. Seara s-a bucurat de pre­zenţa unei echipe de tineri actori în­drăgostiţi de poezie — Marina Maican, Mihai Velcescu, Va­sile Mentzer şi Va­sile Pupeza — în repertoriul căreia fi­gurează cîteva ba­lade populare de o neasemuită frumu­seţe şi prospeţime magistică. I. B­. „Informaţia“ la T-4 „Recunoaşteţi interpretul V Organizat, de Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, in colaborare cu revista „Ateneu“, concursul cu premii „Re­cunoaşteţi interpretul V“ a ajuns in faza finală : azi, ora 17, va avea loc , la sediul A.T.M., din str. Fi­­limon Sîrbu nr. 1() —* tragerea la sorţi a cîştigătorilor acestei competi­ţii de cultură artistică. Felicitările noastre ! INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI • Televiziunea programează, în ora 17.00, unul dintre derbiurile campiona­tului diviziei A , meciul Universitatea Craiova (aflată, după cum se ştie, pe locul I în clasament) şi F.C. Constanţa (locul I­), ultima echipă beneficiind de avantajul terenului (partida se trans­mite in direct, de la Constanţa). # Spectacolul muzical-literar transmis la ora 20,15 este un colaj de cîntece şi versuri patriotice, dedicate zilei de 1 Mai. Din creaţia lui Ciprian Porum­­bes­cu, Doru Popovici, Ioan Chirescu, Mircea Chiriac, Radu Palladi, Gheorghe Dumitrescu şi a poeţilor Nicolae Labiş, Victor Eftimiu, Nicola© Tăutu, Victor Tulbure, Mihai Beniuc, Ion Horea, Radu Boureanu, Ion Baniţa, Adrian Pău­­nescu, Florenţa Albu, Adrian Munţiu, Cinta corul Radioteleviziunii şi recită actorii Ilinca Tomoroveanu, Aimée Ia­­cobescu, Magda Popovici, Mircea Albu­­lescu, Silviu Stănculescu, Emanoil Pe­­truţ, Mircea Başta, George Paul Avram. Dansează : Magdalfina Popa şi Amatta Checiulescu (fragment din baletul „Vă­paia“ de Mircea Chiriac). „Balada“ lui Ciprian Porum­bescu va fi interpretată de Ion Voicu. Momentele folclorice au ca invitaţi pe Maria Pietraru şi Ion Bogza. • „EXPEDIŢIILE CUTEZĂTO­RII“. Apărut in întîmpinarea ce­lei de-a 25-a aniversări a înfiin­ţării Organizaţiei pionierilor din ţara noastră, volumul intitulat „Expediţiile Cutezătorii“ (Editura „Ion Creangă“, sub îngrijirea lui Constantin Diaconu) este o emoţionantă mărturie „documen­tară“ a investigaţiilor ştiinţifico­­afective pe care pionierii le-au întreprins în diferite colţuri ale ţării, în cadrul expediţiilor pa­tronate de­ revista „Cutezătorii“. Textul se parcurge cu încîntare, descoperirea lumii de către copii avînd farmecul spontaneităţii şi rigoarea setei de adevăr speci­fice acestei vîrste. © „CÎNTECE BÂTRÎNEŞTI“. Atit prin seria „Meşterul Mano­­le“, cit şi prin apariţiile din afara ei, Editura Minerva desfă­şoară o susţinută acţiune de va­lorificare şi tezaurizare a neste­matelor noastre folclorice. în aceste zile, a văzut lumina tipa­rului încă o apariţie semnifica­tivă : „Cîntece bătrîneşti", ediţie critică de Al. I. Amzulescu. (Se urm­­emnţ­ e MIHU DRAGOMIR INEDIT. Publicat de Editura Minerva, volumul „Minutar peste netimp“ (alcătuit de Chira Dragomir, cu un cuvînt înainte de Aurel Mar­tin) vine să lumineze profilul în timp al lui Mihu Dragomir, unul dintre reprezentanţii de seamă ai poeziei româneşti postbelice, cel care a înălţat profundele „Cîn­tece ale pămîntului natal“ a ştiut să intoneze, „Pe struna fulgere­lor“, imnuri de slavă noii vieţi.­­ ÎN SERIA „PATRIMONIU“. După „Ion“ de Liviu Rebreanu, „Nicoară Potcoavă“ de Mihail Sadoveanu , doi­ scriitori de ge­niu, reprezentaţi prin tot atîtea capodopere ale lor şi, fireşte, ale literaturii române. Indiscutabil, încă de la debut, seria ,,Patri­moniu“ a Editurii Minerva îşi justifică denumirea, îşi realizează programul , prin operele incluse, prin opiniile critice despre ele, ea este destinată mai ales cadre­lor didactice, elevilor şi studen­ţilor. 9 „FUGA DE LUNGA NOAP­TE“. Este titlul volumului auto­biografic pe care poetul Ion Moc­lea îl semnează în seria „Măr­­turii-documente de viaţă“ a Edi­turii Eminescu. Avînd un centru destinul unui fiu de ţăran, car­tea oferă o convingătoare ima­gine a avatarurilor prin care a trecut autorul în încercarea lui dramatică de a-şi depăşi condiţia socială din trecut. © „CÂRUŢA CU MERE“. Gru­­pind s­ cb acest titlu o parte din­tre scrierile mică Întindere ale lui Dumitru Radu Popescu, Editura Albatros pune la înde­mîna tinerilor acea parte a crea­ţiei sale în care talentul se ma­nifestă cu aceeaşi vigoare ca în romanele sau în piesele de tea­ tra. Cabinetul de orientare şcolară şi profesională al „Informaţiei“ Continuăm să vă prezentăm liceele de specialitate care, în­­cepând din anul şcolar 1974—1975, îşi vor deschide larg porţile pentru absolvenţii clasei a VIII-a, promoţia 1973—1974. Unul dintre acestea este şi Liceul de construcţii nr. 3 Meserie nouă şi frumoasă A fi constructor, indiferent pe ce şantier lucrezi, este — vi mărturisesc sincer — o cinste deosebită, ai posibilitatea să participi efectiv la tot ceea ce se edifică, în ritm atit de susţinut, în folosul nos­tru, al tuturor. Simt o mare bucurie cind văd ca oamenii din bri­gada de montori de prefabricate pe care o conduc caută să se în­treacă pe ei înşişi. Luna trecută, de pildă, brigada noastră a înregistrat un ritm record în montarea panourilor prefabricate la noile locuinţe -~ 4,38 apartamente/ macara. Meseria de montor pre­fabricate — impusă de industrializarea construcţiilor — este relativ nouă. Dar, în acelaşi timp, frumoasă. Afirm aceasta pentru că e prac­tic, ca şi ceilalţi membri ai brigăzii, de ani de zile. Pentru califi­carea în această meserie şantierul nostru şi Întreprinderea (I.C.P.R.) oferă celor interesaţi multiple posibilităţii calificarea la lo­cul de muncă, cursuri de şcolarizare de scurtă durată, instruiri prac­tice, consultaţii date de specialişti etc. Ca un constructor cu vechi stagiu — mîndru de meseria pe care mi-am ales-o — invit tinerii să vină să ponteze alături de noi. Cred că Liceul de construcţii nr. 3, înfiinţat recent, profilat pentru pregă­tirea viitorilor oameni ai şantierelor, va fi deosebit de solicitat. HANS EDLING şef de brigadă, şantierul 3 al I.C.P.R. — Liceul de construcţii nr. 3. — ne spună orb. Georgeta Sipos, directoarea şcolii, este organizat şi tutelat de Comitetul pentru problemele consiliilor populare. Durata de şcolarizare este de 5 ani. Planul de învăţămînt asigură tinerilor o pregătire umanistă, politică şi socială, precum şi o pregătire tehnică de bază de un înalt nivel, corespunzător stadiu­lui de dezvoltare a societăţii noastre, iar pentru obiectele ma­tematică, fizică, pregătirea este echivalentă cu cea dată de liceele cu profil real. In paralel, liceul asigură şi o pregătire tehnică de specialitate, care dă posibilitate absolvenţilor să poată fi imediat încadraţi în producţie. In prima treaptă a liceului (anii I şi II de studii) se fac o pregătire de cultură tehnică de specialitate corespunzătoare profilului, pre­cum şi o pregătire practică in următoarele meserii : - laborant încercări fizico­­tm­ecanice pentru materiale de construcţii ; fi laborant determinări geoteh­nice ; • muncitor topograf ; • parchetar, montator pardo­seli de covoare sintetice şi mo­chetă ; • zugrav, vopsitor şi tapetar. Absolvenţii primei trepte se pot încadra în producţie în insti­tutele şi întreprinderii« de pro­fil.In treapta a doua — următorii trei ani — elevii care continui» liceul primesc o specializare Sft activitatea de „arhitectură şi sis­­tematizare“. Ei sunt pregătiţi pen­tru activităţi tehnice de execuţie a lucrărilor de proiectare, de evi­denţă, Îndrumare şi control. Absolvenţii se pot Încadra ime­diat in producţie, pe baza repar­tiţiei, in institutele de proiectare centrale şi judeţene, pentru lu­crările de arhitectură şi sistema­tizare , la direcţiile de sistemati­zare, arhitectură şi control , pentru sectorul avizare şi sec­torul disciplină in construcţii , în municipii, oraşe şi comune — la serviciile tehnice de sistematizare şi arhitectură din cadrul consili­ilor populare d in Întreprinderi şi şantiere de construcţii pentru ur­mărirea executării lucrărilor. Liceul asigură o temeinică pre­gătire teoretică, ce dă absolven­ţilor posibilitatea de a continua studiile de specialitate în institu­tele de învăţămînt superior. Li­ceul primeşte candidaţi din Bucu­reşti şi de pe întreg teritoriul ţă­rii, dispunind de cămin şi canti­nă. Pe timpul şcolarizării, elevii primesc gratuit echipament de protecție pentru activitățile prac­tice și burse, în conformitate cu reglementările în­­­rigoare. (Locuri disponibile : 144. Adre­sa : str. Occidentului nr. 12, tele­fon 50.26.80.) n senioare pe zi „Cumpărînd cu cităva vreme in urmă trei sculuri de melană maro pentru a-mi confecţiona un pulovăr, nici pe departe nu bănuiam că voi fi supusă unor probe de... verificare a nervilor. Două din cele trei sculuri erau încurcate de parcă s-ar fi jucat o armată de mite cu ele. Am per­severat vreo 8 ore in incăpăținarea mea de a le descurca, dar degeaba. Așa că, am mai cumpărat un ghem. Nu, acesta nu era tot atit de rău incurcat, era insă... bicolor. Un singur scut costă 30,40 lei. O pagubă nu prea mică, căreia i se adaugă „proba nervilor“. In plus, trebuie notat faptul că toate aceste sculuri de melană poartă viza C.T.C. a cooperativei meşteşugăreşti „Deser­virea“ din Giurgiu“. Carmen Dobrescu şoseaua Mihai Bravu nr. 116—122 Probă de verificare a nervilor ? V. Dragnea, şef de serviciu la UCECOM : „Faptele relatate de tov. Carmen Dobrescu s-au dovedit înte­meiate. în consecinţă, i s-au expediat la domiciliu patru sculuri de melană maro". Paguba materială a cititoarei noas­tre a fost, aşadar, recuperată. Dar cum rămine cu responsabilitatea di­minuată a controlului tehnic de cali­tate, ca de altfel şi cu recepţia fă­cută la nivel de magazine ? N-am aflat încă nimic în legătură­ cu mă­surile menite să conducă la înlătu­rarea unor astfel de deficienţe. Pen­tru că in fond „cazul“ nu-l putem socoti încheiat, doar cu această „re­paraţie“... E. Eftimiu Cititorilor, pe adresa „Informaţiei“ • „Paiul" din ochiul altuia.. M. Alexandru, str. Berzei nr. 24 , în timp ce eraţi salariat la magazi­nul alimentar din bd. Dinicu Golescu nr. 23—25 aţi comis un „lanţ“ de aba­teri, care au culminat, la 1 ianuarie a.c., cind, după ce aţi luat salariul, n-aţi mai venit la serviciu pînă la 14 ianuarie. Motiv pentru care con­ducerea unităţii v-a pus la dispoziţia serviciului personal din întreprindere. Tot din verificări — se spune în răs­punsul primit de la organele de mi­liţie — rezultă că, in timp ce deţi­neaţi gestiunea unei băcănii, la numai 17 zile după ce aţi fost investit cu această funcţie (la un control inopi­nat), s-a constatat un consistent mi­nus în gestiune. Cu un asemenea „palmares“, ne surprinde strădania dv. de a vedea numai „paiul“ din­­ochiul altuia... “ De-ale gospodarilor Grigore Moholca, intrarea Neatâr­nării nr. 6 . Deocamdată nu există posibilităţi tehnice pentru extinderea reţelei de canalizare pe intra­rea Neatîrnării — se spune în răs­punsul serviciului de gospodărire, în­treţinere drumuri şi spaţii verzi al Consiliului popular al sectorului 8. Asfaltarea trotuarelor şi a părţii caro­sabile pe o porţiune a bd. Gloriei se va executa, însă, în cursul acestui an. Depozitul de bitum din str. Elocinţei va fi desfiinţat pînă la 15 iunie a.c., dată pînă la care terenul respectiv va fi nivelat şi transformat într-o zonă verde.­ ­ Sancţiune promptă Dumitru Stoicescu, str. Compozito­rilor nr. 30 . Taxatoarea Gherghina Pop (de pe autobuzul 73), care va anulat trei bilete (din tichetul de călătorie) într-un moment de ener­vare, a fost sancţionată disciplinar cu „avertisment“ , ne comunică conducerea întreprinderii de trans­porturi Bucureşti. Totodată, a fost pusă în discuţia colectivului de linie. Vi se cer scuze pentru cele întîm­­plate. ş­ i Complexul de la C-8 Mircea Ionescu, str. Tg. Neamţ nr. 28 . La întrebările formulate în scrisoarea dv. ne răspunde tov. Tudor Niculescu, prim-vicepreşedinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 7 , informîn­­du-ne că, în trimestrul III a.c., se va da în folosinţă Complexul comer­cial nr. 15, situat la parterul blocuri­lor C-7 şi C-8, din microraionul 5, fapt care va concura la o substan­ţiala îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei din cartierul Drumul Ta­berei. Cit priveşte starea unor artere de circulaţie din acest cartier ,■ ni se promite că întreprinderea de con­strucţii edilitare şi drumuri (ICED) va efectua toate aceste lucrări in cursul trimestrului II 1974. © Control oportun Ion Gălăţeanu, loco . Semnalul dv. a fost recepţionat de către conduce­rea I.A.P.L. „Izvorul rece“. Ca ur­mare, la secţia „Gospodina“ a restau­rantului „Mediaş“ — ne informează tov. I. Cocoloş, directorul întreprin­derii — a fost efectuat un riguros control. Constatările ? La plecarea din schimb, cinci salariaţi ai secţiei amintite au fost surprinşi cu diferite preparate de tip „Gospodina“ sustrase din unitate. Toţi şi-au primit pe­deapsa conform Codului muncii. E. Chiuaru EPIGRAME UNUIA CE... SCRIE In scris eu văd o misiune, Ce-o-ndeplinesc de-atîţia ani : Scriu mult şi plin de pasiune, Lui tata........să-mi trimită bani. VICTOR HILMU CONSACRARE După, debut a spus cuiva : Un nou volum şi pot să mor ! Dar editura nu-l mai­ vrea Şi iată-l azi nemuritor... MIRCEA TRIFU Va trebui să mai adăugăm vreo • De centimetri? ■ Nu, de lei!!! 70... La dispeceratul de urgenţe al cooperati­vei „Metalocasnica“ din str. Cobălcescu nr. 10, întrebăm pe şeful unităţii unde sunt de­panatorii. — Pe teren,, noi răs­punde, dar nu întot­deauna meseriaşilor noştri le şade bine cu drumul... — Cum adică ? — Păi, să vedeţi. Unii cetăţeni ne soli­cită la domiciliu pen­tru lucrări urgente la: frigidere, aragazuri, de­blocări de uşi etc. Dar cînd meseriaşii ajung la adresă — şi opera­tivitatea a sporit în ultima vreme — au uneori neplăcuta sur­priză de a constata că solicitanţii au „uitat“ de comanda făcută ,şi au plecat de acasă. Pierdem în felul a­­cesta cam trei-patru ore pe zi, timp d­in care am fi putut re­zolva lucrări realmen­te urgente. — Aveţi cîteva a­­drese de astfel de ca­zuri ? — Cite doriţi '■ C. V. (bd. I. Cuza nr. 22), Gh. S. (bd. Bucu­reştii Noi nr. 76), P. S. (str. Turul Eiffel nr. 62), Al. S. (calea Mo­şilor nr. 98). Este a­­devărat, şi noi — în alte cazuri — am in­­tirziat. Dar nu putem să nu „luăm un cal­cul“ şi timpul irosit din cauza unor „co­menzi“ cum sunt cele amintite. P. D Depanatorului nu-i şade (uneori) bine... cu drumul Optica opticienilor ar avea nevoie de... dioptrii în­­ ultimii doi ani, activitatea de optică a cooperaţiei meşteşugăreşti bucureştene a suferit o serie de me­tamorfoze organizatorice, menite sâ-i îmbunătăţească conţinutul. Pe scurt, prestaţia tutelată de cooperativa „Deservirea“, a fost — vreme de cîteva luni — de sine stătătoare, după care a trecut în cadrul coope­rativei ,,Artă şi precizie“. Din păca­te, deşi formele de organizare au vi­zat îmbunătăţirea activităţii, în uni­tăţile de servire continuă să persiste unele vechi carenţe. D­e pildă, termenele de confecţio­nare a unor lentile cilindrice rămân la aceeaşi... constanţă : 40—45 de zile. Ing. Alexandru Bob, vicepreşedinte al cooperativei „Artă şi precizie“, faţă de care ne ex­primam mirarea în legătură cu terme­nele exagerat de lungi, ne declară că, totuşi, acestea au scăzut : „Erau înainte 60 de zile“. Erau, intr-adevăr. Acum... doi ani. Dar de atunci şi pînă in prezent reducerea a devenit aproape simbolică, din moment ce în atelierele de confecţionat lentile ale cooperativei nu s-a mai înregistrat vreun progres demn de remarcat. La­cune serioase persistă în ca priveşte penuria din unităţi a unor lentile de diferite dioptrii. În 11 unităţi din cele 20 existente, la un test efectuat de noi, n-am găsit (alături de cetă­ţenii interesaţi) lentile albe de plus 2 şi 4 şi minus 1,25 ; 2,25 ; 2,50 ; 2,75 şi 3,75. Nu­­mai vorbim de lentilele colorate (tot cu dioptrii), unde sor­­timentaţia este şi mai săracă. — N-am primit aceste len­tile de la I.O.R., motivează preşedintele co­operativei, Petre Niculescu. Că unele contracte n-au fost ono­rate la timp de către unii furnizori ai cooperativei — este o realitate. Dar aceasta nu înseamnă că în cele 4 ateliere proprii ale cooperativei nu s-ar fi putut intensifica eforturile (există condiţii) pentru ca din uni­tăţi să nu lipsească astfel de sorti­mente. Lucrurile stau şi mai ciudat cu producţia de rame. Atelierul pro­priu al cooperativei produce rame de calitate nesatisfacătoare (nefini­sate corespunzător), în sortimente re­­strinse şi neatrăgătoare . in plus,, de la vînzare lipsesc ramele de oche­lari pentru copii. A­cum aproape doi ani, din par­tea unor specialişti opticieni ai cooperaţiei exista­ mai mult optimism. Se anunţa, de e­­xemplu, nu numai asigurarea unor prestaţii corespunzătoare în ce pri­veşte termenele de execuţie, sorti­mentele de lentile şi rame, ci şi or­ganizarea unui serviciu de urgenţe, în care un medic oftalmolog să a­­corde consultaţii. Angajamentele — unele dintre ele — insă au rămas şi acum pe hîrtie... — Vom acorda atenţie cuvenită activităţii de optică — ne spunea, în încheierea unei discuţii pe această temă, preşedintele cooperativei. în curind se va centraliza activitatea celor 4 ateliere de confecţionat len­tile ; treburile vor merge mai bine. (N.N. Să sperăm că am reținut bine : „treburile", nu... promisiunile). P« Cinesc«­­•

Next