Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)
1974-04-30 / nr. 6424
Pag. 2 d Realismul nu s-a constituit pesta noapte. A trebuit sä treacă un timp îndelungat pînâ cînd, în secolul al XlX-lea, sä ia fiinţă o nouă metodă de apropiere de realitate din partea artiştilor, spre a contopi rostul fanteziei cu observaţia, punînd la îndemina conştiinţei sociale un instrument de cunoaştere a vieţii, spre a servi în toate sensurile dezvoltării istorice a omului. Realismul coincide cu reforma cea mai valoroasă a artei în timpurile moderne şi această reformă, nu numai că nu a slăbit ci, dimpotrivă, progresează din ce în ce mai mult la toate latitudinile. Este vorba de un culrent uriaş, experimentat şi fortificat necontenit, pe care nici o altă încercare de schim- Realism şi valoare care nu l-a înlocuit şi în care s-au manifestat talente dintre cele mai mari ale lumii, de la Balzac la Dostoievsky de la Stendhal la Thomas Mann şi Hemingway. Aceste talente au izbutit să consolideze valoarea realismului, fixîndu-i metodele şi procedeele de afirmare. Departe de a se fi epuizat, realismul modern şi contemporan găseşte noi forme de a se adapta necesităţilor societăţii de azi şi de a merge mai departe. El îngăduia construcţii epice enorme, interpretări mai esenţiale decit s-au produs vreodată, contribuind la prezentarea pozitivă şi la autocunoaştere, adică la oglindirea mersului înainte, prin metoda artistică, al societăţii umane, creîndu-se o disciplină nouă, paralelă cu istoriografia, care poate exprima sensul etic, politic, educativ al organizării societăţii. Valoarea realismului nu mai are nevoie de vreo teoretizare, ea fiind ilustrată prin însăşi experienţa literaturii. Puterea de afirmare a realismului In epoca noastră se bizuie pe însuşi capitalul ei de realizare, elanul său este creat şi se dezvoltă pe baza trecutului său de mai mult de un secol de literatură mondială, care a perfecţionat regulile de măiestrie ale travaliului scriitoricesc. DRAGOŞ VRÂNCEANU r Bătrinul măr de lingă drum... Intinde-mbietor, de peste gard, Albastre cuișoare, liliacul; Ulciorul de lumină-n cer s~a spart, Inundă raze, pomii, zarea, lacul. Încolonate buburuze trec, Albinele organizează coruri Şi mierlele-n copacii verzi petrec — E luna tinereştilor amoruri. Attrnă falduri de azur prin ramuri, Azur şi aur şi rubine-n flamuri, Aripi desfăşurate pe cetate. Şi tu, bătrine măr de lingă drum ? Vei înflori de-a pururi şi acum In vatra ţării binecuvintate. MIHAI BENIUC Piloni ai unui pod inefabil un adevăr cunoscut că versuliările nu se nasc fără autori. Iar nu vin pe lume „anonime“. Aşa se cheamă însă, fatal, creaţiile populare, ai căror autori au rămas necunoscuţi, din lipsa tiparului, stihurile trecînd din gură în gură, fără menţionarea numelui, transformîndu-se în variante. De cele mai multe ori şi părinţii variantelor se pierd în timp. Nu totdeauna. Dovadă, noul volum de poezie populară românească, apărut în limba maghiară, la Editura Kriterion (traducător : Kiss Jenő), îngrijitorul ediţiei, Faragó József, e un vechi pasionat al folclorului, tot atit de preocupat, ca Bartók, de motivele populare româneşti. Volumul de fată e al patrulea dintr-o suită : primul cuprindea baladele cele mai cunoscute, in versiunile „clasice“, al doilea reunea pentru prima oară baladele risipite ale Novăceştilor intr-un epos eroic (munca lui Farago asemuindu-se cu cea a lui Elias Lenrot, care a adunat la un loc episoadele eroului Kalevalei). Tipărite laolaltă şi în româneşte, faptele de vitejie ale Novacilor au atestat prezenţa epopeii în folclorul de sub Carpaţi. Dacă al treilea volum, Feciorii preschimbaţi în cerbi, cuprindea poeme epice ocazionale (căci ce altceva erau colindele ?), in ultima culegere, Farago a editat o „carte de autor", adunînd „gestele“ zise de Petrea Cretu Şolcan. Fireşte, nu acesta e autorul „vitejiilor“ savirsite de Iovan Iorgovan, Iencea Săbiencea, Dobrişan, Chiţă Cătănuţă, Corbea, al dramei Kirei Kiralina şi mai ales al legendei Meşterului Manole. Insă, fiecărei balade, menestrelul — care, spre finele veacului trecut, cînta la urechea bolnavilor veniţi la băile din Iacu-Sărat — i-a imprimat o mlădiere a sa, i-a dezvoltat cite un episod, o „stare sufletească" a eroului, un „of“, un zîmbet, o descripţie colorată, care, împreună, fac ca varianta să merite a fi socotită „a sa". Contribuţie uşor descifrabilă la lectura paralelă fie şi numai a legendei Mănăstirii Argeşului, din colecţia lui Alecsandri, şi a versiunii lui Solcan. Cit despre tălmăcire, ea recreează bogăţia expresivă, savoarea, timbrul originalului. VERONICA PORUMBACU • Un interesant ciclu de manifestări a fost inaugurat ieri la Casa de cultură a sectorului 5. Este vorba de „seri literare“, organizate cu concursul cenaclului „George Bacovia“ şi intitulate „Cărţi apărute şi dedicate celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi celui de al XI-lea Congres al partidului“. Ciclul a debutat cu prezentarea cărțiide versuri a lui George Păun, „Elegii eroice", apărută la Editura militară. Festival muzical Se află în plină desfăşurare a doua ediţie a Festivalului muzical „Mîndră zi a libertăţii — August 23“, organizat de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, Consilul municipal al sindicatelor şi Comitetul municipal al U.T.C. Festivalul se va încheia luni, 6 mai, ora 19:30, cu un concert susţinut la Ateneul Român de orchestra de cameră a medicilor (la pupitru, dr. Ermil Nichifor). în pauza spectacolului cu „Chiţimia“ de Ion Băieşu, spectatorii au avut, deunăzi, o surpriză : autorul — emoţionat, cum se cuvine în asemenea momente — le-a oferit şi cite un autograf, fireşte, pe o carte recentă de teatru : „Cine sapă groapa altuia“, apărută in Editura Eminescu. Se pare că nu numai scriitorul este emoționat... — După cite ştiu, în ultimii ani au rescris, în mod substanţial, aproape toate romanele mai vechi, inclusiv recentul „Fiu risipitor“. — Era o datorie faţă de mine însumi şi, în acelaşi timp, un drept , fiindcă altminteri nu m-a silit nimeni la această operaţiune. — Totuşi, după cine mi-am dat seama, „modernizarea“ vizează doar stilul şi mai puţin concepţia artistică... — Cuvintul modernizare e foarte potrivit. E tocmai ceea ce am operat asupra unora dintre cărţile mele scrise mai demult. Declar sus şi tare că nu-mi recunosc cărţile decit în forma lor nouă ! N-am distrus însă şi n-am eliminat nimic din ele , dar am simplificat felul de exprimare, făcînd ca fondul să apară în reliefuri mai accentuate. Deşi numărul de pagini a scăzut, conţinutul s-a extins prin îmbogăţirea viziunii.Concepţia nu s-a schimbat, nici nu s-ar fi putut : de aici ar fi început eroarea. Fiindcă oricare dintre cărţile in cauză rămîne a vremii cînd a fost scrisă prima oară. Dacă, prin rescriere, ele devin şi ale vremii noastre, sînt mulţumit ! — Pornind de la succesul cărţilor dv., unii confraţi vă consideră un fel de „fiu risipitor“ al literaturii române, un răsfăţat al unui anume public cititor. De fapt, pe ce public contaţi cind scrieţi o carte ? — Nu ştiu dacă mi-am pus eu însumi vreodată această întrebare, atit de, direct şi de necruţător ! Vreau să răspund şi sincer şi fără echivoc. Intr-adevăr, cind construiesc o carte şi cind încep s-o scriu, mă gindesc la cineva care o s-o citească. La un număr de oameni, uneori definiţi clar in conştiinţa mea, cu identităţi precise, cu nume şi profesiuni ştiute de mine. Intre toţi, însă, — şi arbitrul principal, la a cărui înţelegere mă refer în momentele dificile, de neîncredere, de dubiu sau de răscruce — trebuie să fie o fiinţă căreia să-i port afecţiune. Gîndul că fiinţa aceasta va citi într-o zi paginile mele mă emoţionează. Intr-un fel, scrisul meu, în cea mai epică dintre formele lui, este de fapt o confidenţă , de multe ori, o confidenţă continuă — Se spune — sau se crede — că sînteţi pornit, adeseori, să faceţi concesii publicului... — Aşa şi este ! Şi mă bucur să i le fac. _ Înclinîndu-mă în faţa lui, atunci cind el este reprezentat de fiinţa căreia ii port afecţiune. Fiindcă această fiinţă mă reprezintă pe mine şi ar fi păcat să nu recunosc, cu mina pe inimă ! — Vă aparţine una dintre cele mai cunoscute devize pentru tineret, lansate de un scriitor : „Toate pînzeie sus Aducînd-o din tinereţea dv. tinerilor de azi, consideraţi că ea rămîne la fel de actuală ? — Cu toate prefacerile care s-au petrecut în lume şi care, sigur, au adus unele schimbări şi in sufletele noastre, ba chiar şi in temperamente citeodată, nu cred că între tinereţea mea, cum o ţin minte, şi tinereţea de astăzi, să fie deosebiri esenţiale, în ce priveşte aspiraţia spre marile împliniri. Fireşte că tinerii au nevoie să-şi găsească devize morale proprii, in funcţie de epoca In care trăiesc. Dar toate pornesc de la cîteva principii pe care se bizuie viata In societate. Fără ele, însăşi existenta umană ar părea searbădă şi, poate, fără sens. Ion Butnaru RADU TUDORAN: „SC e o confidența continuă 6i Sub semnul poeziei... T-4, după cum se ştie, este un club al tineretului. La o asemenea instituţie, deci, activitatea trebuie să poarte marca tinereţii, chiar dacă această virstă este „mascată“ printr-o iniţială. Iar tinereţea înseamnă, nu in ultimul rind, iniţiativă şi pasiune. Sunt două dintre elementele ce caracterizează, de la un timp, acţiunile organizate aici. Cu sprijinul ziarului „Informaţia Bucureştiului“, conducerea clubului a „atacat“ unele modalităţi mai atractive ale muncii cultural-educative. Nu de mult, bunăoară, relatam în coloanele noastre despre veritabilul festival al artelor ce s-a desfăşurat aici, sau despre oseară de simbătă în care dansul venise însoţit de nobila lui parteneră — cultura. Ultima întîlnire a fost dedicată poeziei actuale. Interesul tinerilor faţă de arta contemporană este justificat. Ei reflectă setea lor de frumuseţe şi puritate, dorinţa firească de a-şi regăsi cele mai intime aspiraţii, cele mai profunde sentimente în imagini care să emoţionezi şi să instruiască în acelaşi timp. Era firesc, deci, ca întrebărileparticipanţilor la dezbatere — între care muncitorul Virgil Georgescu, de la I.O.R., elevele Luminiţa Dobranici şi Andreea Dascălu, de la Liceul nr. 43, profesorul Dan Mugur Rusiecki, sau tînărul poet Nicolae Breb Popescu — să se refere atit la condiţia artistică a poeziei actuale, la raporturile complexe dintre modernitate şi tradiţie, cit şi la implicaţiile etice ale valorilor estetice, audienţa la public a creaţiei actuale, angajarea scriitorului în epoca noastră. N-au lipsit, desigur, ca în orice dezbatere serioasă, punctele de vedere contradictorii, fie faţă de un scriitor sau altul, fie faţă de o valoare consacrată de timp, sau abia confirmată de critică. In faţa atîtor probleme şi replici, încrucişate intr-un viu „duel“, invitaţii serii — poeţii Ion Bănuţă, Eugen Frunză şi Platon Pardău — au trăit, în accepţiunea ei concretă, condiţia poeziei de a comunica de la om la om. „Împăcarea“ s-a făcut tot sub semnul poeziei : microrecitalul susţinut a fost încă un argument, de data aceasta practic, că tinerii receptează fără complexe, dar şi fără rabat calitativ, adevărata artă. Seara s-a bucurat de prezenţa unei echipe de tineri actori îndrăgostiţi de poezie — Marina Maican, Mihai Velcescu, Vasile Mentzer şi Vasile Pupeza — în repertoriul căreia figurează cîteva balade populare de o neasemuită frumuseţe şi prospeţime magistică. I. B. „Informaţia“ la T-4 „Recunoaşteţi interpretul V Organizat, de Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, in colaborare cu revista „Ateneu“, concursul cu premii „Recunoaşteţi interpretul V“ a ajuns in faza finală : azi, ora 17, va avea loc , la sediul A.T.M., din str. Filimon Sîrbu nr. 1() —* tragerea la sorţi a cîştigătorilor acestei competiţii de cultură artistică. Felicitările noastre ! INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI • Televiziunea programează, în ora 17.00, unul dintre derbiurile campionatului diviziei A , meciul Universitatea Craiova (aflată, după cum se ştie, pe locul I în clasament) şi F.C. Constanţa (locul I), ultima echipă beneficiind de avantajul terenului (partida se transmite in direct, de la Constanţa). # Spectacolul muzical-literar transmis la ora 20,15 este un colaj de cîntece şi versuri patriotice, dedicate zilei de 1 Mai. Din creaţia lui Ciprian Porumbescu, Doru Popovici, Ioan Chirescu, Mircea Chiriac, Radu Palladi, Gheorghe Dumitrescu şi a poeţilor Nicolae Labiş, Victor Eftimiu, Nicola© Tăutu, Victor Tulbure, Mihai Beniuc, Ion Horea, Radu Boureanu, Ion Baniţa, Adrian Păunescu, Florenţa Albu, Adrian Munţiu, Cinta corul Radioteleviziunii şi recită actorii Ilinca Tomoroveanu, Aimée Iacobescu, Magda Popovici, Mircea Albulescu, Silviu Stănculescu, Emanoil Petruţ, Mircea Başta, George Paul Avram. Dansează : Magdalfina Popa şi Amatta Checiulescu (fragment din baletul „Văpaia“ de Mircea Chiriac). „Balada“ lui Ciprian Porumbescu va fi interpretată de Ion Voicu. Momentele folclorice au ca invitaţi pe Maria Pietraru şi Ion Bogza. • „EXPEDIŢIILE CUTEZĂTORII“. Apărut in întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a înfiinţării Organizaţiei pionierilor din ţara noastră, volumul intitulat „Expediţiile Cutezătorii“ (Editura „Ion Creangă“, sub îngrijirea lui Constantin Diaconu) este o emoţionantă mărturie „documentară“ a investigaţiilor ştiinţificoafective pe care pionierii le-au întreprins în diferite colţuri ale ţării, în cadrul expediţiilor patronate de revista „Cutezătorii“. Textul se parcurge cu încîntare, descoperirea lumii de către copii avînd farmecul spontaneităţii şi rigoarea setei de adevăr specifice acestei vîrste. © „CÎNTECE BÂTRÎNEŞTI“. Atit prin seria „Meşterul Manole“, cit şi prin apariţiile din afara ei, Editura Minerva desfăşoară o susţinută acţiune de valorificare şi tezaurizare a nestematelor noastre folclorice. în aceste zile, a văzut lumina tiparului încă o apariţie semnificativă : „Cîntece bătrîneşti", ediţie critică de Al. I. Amzulescu. (Se urmemnţ e MIHU DRAGOMIR INEDIT. Publicat de Editura Minerva, volumul „Minutar peste netimp“ (alcătuit de Chira Dragomir, cu un cuvînt înainte de Aurel Martin) vine să lumineze profilul în timp al lui Mihu Dragomir, unul dintre reprezentanţii de seamă ai poeziei româneşti postbelice, cel care a înălţat profundele „Cîntece ale pămîntului natal“ a ştiut să intoneze, „Pe struna fulgerelor“, imnuri de slavă noii vieţi. ÎN SERIA „PATRIMONIU“. După „Ion“ de Liviu Rebreanu, „Nicoară Potcoavă“ de Mihail Sadoveanu , doi scriitori de geniu, reprezentaţi prin tot atîtea capodopere ale lor şi, fireşte, ale literaturii române. Indiscutabil, încă de la debut, seria ,,Patrimoniu“ a Editurii Minerva îşi justifică denumirea, îşi realizează programul , prin operele incluse, prin opiniile critice despre ele, ea este destinată mai ales cadrelor didactice, elevilor şi studenţilor. 9 „FUGA DE LUNGA NOAPTE“. Este titlul volumului autobiografic pe care poetul Ion Moclea îl semnează în seria „Mărturii-documente de viaţă“ a Editurii Eminescu. Avînd un centru destinul unui fiu de ţăran, cartea oferă o convingătoare imagine a avatarurilor prin care a trecut autorul în încercarea lui dramatică de a-şi depăşi condiţia socială din trecut. © „CÂRUŢA CU MERE“. Grupind s cb acest titlu o parte dintre scrierile mică Întindere ale lui Dumitru Radu Popescu, Editura Albatros pune la îndemîna tinerilor acea parte a creaţiei sale în care talentul se manifestă cu aceeaşi vigoare ca în romanele sau în piesele de tea tra. Cabinetul de orientare şcolară şi profesională al „Informaţiei“ Continuăm să vă prezentăm liceele de specialitate care, începând din anul şcolar 1974—1975, îşi vor deschide larg porţile pentru absolvenţii clasei a VIII-a, promoţia 1973—1974. Unul dintre acestea este şi Liceul de construcţii nr. 3 Meserie nouă şi frumoasă A fi constructor, indiferent pe ce şantier lucrezi, este — vi mărturisesc sincer — o cinste deosebită, ai posibilitatea să participi efectiv la tot ceea ce se edifică, în ritm atit de susţinut, în folosul nostru, al tuturor. Simt o mare bucurie cind văd ca oamenii din brigada de montori de prefabricate pe care o conduc caută să se întreacă pe ei înşişi. Luna trecută, de pildă, brigada noastră a înregistrat un ritm record în montarea panourilor prefabricate la noile locuinţe -~ 4,38 apartamente/ macara. Meseria de montor prefabricate — impusă de industrializarea construcţiilor — este relativ nouă. Dar, în acelaşi timp, frumoasă. Afirm aceasta pentru că e practic, ca şi ceilalţi membri ai brigăzii, de ani de zile. Pentru calificarea în această meserie şantierul nostru şi Întreprinderea (I.C.P.R.) oferă celor interesaţi multiple posibilităţii calificarea la locul de muncă, cursuri de şcolarizare de scurtă durată, instruiri practice, consultaţii date de specialişti etc. Ca un constructor cu vechi stagiu — mîndru de meseria pe care mi-am ales-o — invit tinerii să vină să ponteze alături de noi. Cred că Liceul de construcţii nr. 3, înfiinţat recent, profilat pentru pregătirea viitorilor oameni ai şantierelor, va fi deosebit de solicitat. HANS EDLING şef de brigadă, şantierul 3 al I.C.P.R. — Liceul de construcţii nr. 3. — ne spună orb. Georgeta Sipos, directoarea şcolii, este organizat şi tutelat de Comitetul pentru problemele consiliilor populare. Durata de şcolarizare este de 5 ani. Planul de învăţămînt asigură tinerilor o pregătire umanistă, politică şi socială, precum şi o pregătire tehnică de bază de un înalt nivel, corespunzător stadiului de dezvoltare a societăţii noastre, iar pentru obiectele matematică, fizică, pregătirea este echivalentă cu cea dată de liceele cu profil real. In paralel, liceul asigură şi o pregătire tehnică de specialitate, care dă posibilitate absolvenţilor să poată fi imediat încadraţi în producţie. In prima treaptă a liceului (anii I şi II de studii) se fac o pregătire de cultură tehnică de specialitate corespunzătoare profilului, precum şi o pregătire practică in următoarele meserii : - laborant încercări fizicotmecanice pentru materiale de construcţii ; fi laborant determinări geotehnice ; • muncitor topograf ; • parchetar, montator pardoseli de covoare sintetice şi mochetă ; • zugrav, vopsitor şi tapetar. Absolvenţii primei trepte se pot încadra în producţie în institutele şi întreprinderii« de profil.In treapta a doua — următorii trei ani — elevii care continui» liceul primesc o specializare Sft activitatea de „arhitectură şi sistematizare“. Ei sunt pregătiţi pentru activităţi tehnice de execuţie a lucrărilor de proiectare, de evidenţă, Îndrumare şi control. Absolvenţii se pot Încadra imediat in producţie, pe baza repartiţiei, in institutele de proiectare centrale şi judeţene, pentru lucrările de arhitectură şi sistematizare , la direcţiile de sistematizare, arhitectură şi control , pentru sectorul avizare şi sectorul disciplină in construcţii , în municipii, oraşe şi comune — la serviciile tehnice de sistematizare şi arhitectură din cadrul consiliilor populare d in Întreprinderi şi şantiere de construcţii pentru urmărirea executării lucrărilor. Liceul asigură o temeinică pregătire teoretică, ce dă absolvenţilor posibilitatea de a continua studiile de specialitate în institutele de învăţămînt superior. Liceul primeşte candidaţi din Bucureşti şi de pe întreg teritoriul ţării, dispunind de cămin şi cantină. Pe timpul şcolarizării, elevii primesc gratuit echipament de protecție pentru activitățile practice și burse, în conformitate cu reglementările înrigoare. (Locuri disponibile : 144. Adresa : str. Occidentului nr. 12, telefon 50.26.80.) n senioare pe zi „Cumpărînd cu cităva vreme in urmă trei sculuri de melană maro pentru a-mi confecţiona un pulovăr, nici pe departe nu bănuiam că voi fi supusă unor probe de... verificare a nervilor. Două din cele trei sculuri erau încurcate de parcă s-ar fi jucat o armată de mite cu ele. Am perseverat vreo 8 ore in incăpăținarea mea de a le descurca, dar degeaba. Așa că, am mai cumpărat un ghem. Nu, acesta nu era tot atit de rău incurcat, era insă... bicolor. Un singur scut costă 30,40 lei. O pagubă nu prea mică, căreia i se adaugă „proba nervilor“. In plus, trebuie notat faptul că toate aceste sculuri de melană poartă viza C.T.C. a cooperativei meşteşugăreşti „Deservirea“ din Giurgiu“. Carmen Dobrescu şoseaua Mihai Bravu nr. 116—122 Probă de verificare a nervilor ? V. Dragnea, şef de serviciu la UCECOM : „Faptele relatate de tov. Carmen Dobrescu s-au dovedit întemeiate. în consecinţă, i s-au expediat la domiciliu patru sculuri de melană maro". Paguba materială a cititoarei noastre a fost, aşadar, recuperată. Dar cum rămine cu responsabilitatea diminuată a controlului tehnic de calitate, ca de altfel şi cu recepţia făcută la nivel de magazine ? N-am aflat încă nimic în legătură cu măsurile menite să conducă la înlăturarea unor astfel de deficienţe. Pentru că in fond „cazul“ nu-l putem socoti încheiat, doar cu această „reparaţie“... E. Eftimiu Cititorilor, pe adresa „Informaţiei“ • „Paiul" din ochiul altuia.. M. Alexandru, str. Berzei nr. 24 , în timp ce eraţi salariat la magazinul alimentar din bd. Dinicu Golescu nr. 23—25 aţi comis un „lanţ“ de abateri, care au culminat, la 1 ianuarie a.c., cind, după ce aţi luat salariul, n-aţi mai venit la serviciu pînă la 14 ianuarie. Motiv pentru care conducerea unităţii v-a pus la dispoziţia serviciului personal din întreprindere. Tot din verificări — se spune în răspunsul primit de la organele de miliţie — rezultă că, in timp ce deţineaţi gestiunea unei băcănii, la numai 17 zile după ce aţi fost investit cu această funcţie (la un control inopinat), s-a constatat un consistent minus în gestiune. Cu un asemenea „palmares“, ne surprinde strădania dv. de a vedea numai „paiul“ dinochiul altuia... “ De-ale gospodarilor Grigore Moholca, intrarea Neatârnării nr. 6 . Deocamdată nu există posibilităţi tehnice pentru extinderea reţelei de canalizare pe intrarea Neatîrnării — se spune în răspunsul serviciului de gospodărire, întreţinere drumuri şi spaţii verzi al Consiliului popular al sectorului 8. Asfaltarea trotuarelor şi a părţii carosabile pe o porţiune a bd. Gloriei se va executa, însă, în cursul acestui an. Depozitul de bitum din str. Elocinţei va fi desfiinţat pînă la 15 iunie a.c., dată pînă la care terenul respectiv va fi nivelat şi transformat într-o zonă verde. Sancţiune promptă Dumitru Stoicescu, str. Compozitorilor nr. 30 . Taxatoarea Gherghina Pop (de pe autobuzul 73), care va anulat trei bilete (din tichetul de călătorie) într-un moment de enervare, a fost sancţionată disciplinar cu „avertisment“ , ne comunică conducerea întreprinderii de transporturi Bucureşti. Totodată, a fost pusă în discuţia colectivului de linie. Vi se cer scuze pentru cele întîmplate. ş i Complexul de la C-8 Mircea Ionescu, str. Tg. Neamţ nr. 28 . La întrebările formulate în scrisoarea dv. ne răspunde tov. Tudor Niculescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 7 , informîndu-ne că, în trimestrul III a.c., se va da în folosinţă Complexul comercial nr. 15, situat la parterul blocurilor C-7 şi C-8, din microraionul 5, fapt care va concura la o substanţiala îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei din cartierul Drumul Taberei. Cit priveşte starea unor artere de circulaţie din acest cartier ,■ ni se promite că întreprinderea de construcţii edilitare şi drumuri (ICED) va efectua toate aceste lucrări in cursul trimestrului II 1974. © Control oportun Ion Gălăţeanu, loco . Semnalul dv. a fost recepţionat de către conducerea I.A.P.L. „Izvorul rece“. Ca urmare, la secţia „Gospodina“ a restaurantului „Mediaş“ — ne informează tov. I. Cocoloş, directorul întreprinderii — a fost efectuat un riguros control. Constatările ? La plecarea din schimb, cinci salariaţi ai secţiei amintite au fost surprinşi cu diferite preparate de tip „Gospodina“ sustrase din unitate. Toţi şi-au primit pedeapsa conform Codului muncii. E. Chiuaru EPIGRAME UNUIA CE... SCRIE In scris eu văd o misiune, Ce-o-ndeplinesc de-atîţia ani : Scriu mult şi plin de pasiune, Lui tata........să-mi trimită bani. VICTOR HILMU CONSACRARE După, debut a spus cuiva : Un nou volum şi pot să mor ! Dar editura nu-l mai vrea Şi iată-l azi nemuritor... MIRCEA TRIFU Va trebui să mai adăugăm vreo • De centimetri? ■ Nu, de lei!!! 70... La dispeceratul de urgenţe al cooperativei „Metalocasnica“ din str. Cobălcescu nr. 10, întrebăm pe şeful unităţii unde sunt depanatorii. — Pe teren,, noi răspunde, dar nu întotdeauna meseriaşilor noştri le şade bine cu drumul... — Cum adică ? — Păi, să vedeţi. Unii cetăţeni ne solicită la domiciliu pentru lucrări urgente la: frigidere, aragazuri, deblocări de uşi etc. Dar cînd meseriaşii ajung la adresă — şi operativitatea a sporit în ultima vreme — au uneori neplăcuta surpriză de a constata că solicitanţii au „uitat“ de comanda făcută ,şi au plecat de acasă. Pierdem în felul acesta cam trei-patru ore pe zi, timp din care am fi putut rezolva lucrări realmente urgente. — Aveţi cîteva adrese de astfel de cazuri ? — Cite doriţi '■ C. V. (bd. I. Cuza nr. 22), Gh. S. (bd. Bucureştii Noi nr. 76), P. S. (str. Turul Eiffel nr. 62), Al. S. (calea Moşilor nr. 98). Este adevărat, şi noi — în alte cazuri — am intirziat. Dar nu putem să nu „luăm un calcul“ şi timpul irosit din cauza unor „comenzi“ cum sunt cele amintite. P. D Depanatorului nu-i şade (uneori) bine... cu drumul Optica opticienilor ar avea nevoie de... dioptrii în ultimii doi ani, activitatea de optică a cooperaţiei meşteşugăreşti bucureştene a suferit o serie de metamorfoze organizatorice, menite sâ-i îmbunătăţească conţinutul. Pe scurt, prestaţia tutelată de cooperativa „Deservirea“, a fost — vreme de cîteva luni — de sine stătătoare, după care a trecut în cadrul cooperativei ,,Artă şi precizie“. Din păcate, deşi formele de organizare au vizat îmbunătăţirea activităţii, în unităţile de servire continuă să persiste unele vechi carenţe. De pildă, termenele de confecţionare a unor lentile cilindrice rămân la aceeaşi... constanţă : 40—45 de zile. Ing. Alexandru Bob, vicepreşedinte al cooperativei „Artă şi precizie“, faţă de care ne exprimam mirarea în legătură cu termenele exagerat de lungi, ne declară că, totuşi, acestea au scăzut : „Erau înainte 60 de zile“. Erau, intr-adevăr. Acum... doi ani. Dar de atunci şi pînă in prezent reducerea a devenit aproape simbolică, din moment ce în atelierele de confecţionat lentile ale cooperativei nu s-a mai înregistrat vreun progres demn de remarcat. Lacune serioase persistă în ca priveşte penuria din unităţi a unor lentile de diferite dioptrii. În 11 unităţi din cele 20 existente, la un test efectuat de noi, n-am găsit (alături de cetăţenii interesaţi) lentile albe de plus 2 şi 4 şi minus 1,25 ; 2,25 ; 2,50 ; 2,75 şi 3,75. Numai vorbim de lentilele colorate (tot cu dioptrii), unde sortimentaţia este şi mai săracă. — N-am primit aceste lentile de la I.O.R., motivează preşedintele cooperativei, Petre Niculescu. Că unele contracte n-au fost onorate la timp de către unii furnizori ai cooperativei — este o realitate. Dar aceasta nu înseamnă că în cele 4 ateliere proprii ale cooperativei nu s-ar fi putut intensifica eforturile (există condiţii) pentru ca din unităţi să nu lipsească astfel de sortimente. Lucrurile stau şi mai ciudat cu producţia de rame. Atelierul propriu al cooperativei produce rame de calitate nesatisfacătoare (nefinisate corespunzător), în sortimente restrinse şi neatrăgătoare . in plus,, de la vînzare lipsesc ramele de ochelari pentru copii. Acum aproape doi ani, din partea unor specialişti opticieni ai cooperaţiei exista mai mult optimism. Se anunţa, de exemplu, nu numai asigurarea unor prestaţii corespunzătoare în ce priveşte termenele de execuţie, sortimentele de lentile şi rame, ci şi organizarea unui serviciu de urgenţe, în care un medic oftalmolog să acorde consultaţii. Angajamentele — unele dintre ele — insă au rămas şi acum pe hîrtie... — Vom acorda atenţie cuvenită activităţii de optică — ne spunea, în încheierea unei discuţii pe această temă, preşedintele cooperativei. în curind se va centraliza activitatea celor 4 ateliere de confecţionat lentile ; treburile vor merge mai bine. (N.N. Să sperăm că am reținut bine : „treburile", nu... promisiunile). P« Cinesc«•