Lumea, februarie-iunie 1923 (Anul 6, nr. 1295-1400)
1923-03-21 / nr. 1330
A Anul VI NF. 1330 *.....................AB——MN Red. și Administrat!* «tr. Ștefan «el Ilar» ! Ateferul Tipograf!« ■te. Axmd No. 33 Afi «TELEFON 31* Anunțuri și publicați te primesc la birourile administrației cât și ale tipografiei I LEU NUMĂRUL Politica $1 socială - Ziar Independent ON și străinătate ULTIMA din țară Marea întrunire de eri = a opoziției în Capitală = Discursurile fruntașilor opoziție! -• Publicul prizonier in sală.-- Cortegiul spre Piața Teatrului.-« Intervenția armatei. Buc. 20 — Emi la orele 1 î ,45 fruntașii partidelor național și țărănesc în frunte cu d. Vaida Se îndreptau spre sala Dacia, unde era adunată o mulțime de oameni cari nu mai puteau găsi loc în sală. Veneau d-nii Vaida, Lupu, Mihalache, Bujor, Mihai Popovici. La intrarea fruntașilor mulțimea izbucnește în aplauze și urale cari nu mai contenesc. Armata barează intrarea In sala . La orele 12 au început să sosească detașamente de soldați, cari au Înconjurat străzile din jurul salei Dacia și au barat toate intrările din sală. Alte forțe puternice militare erau concentrate in jurul Teatrului. La orele 12 fruntașii opoziției își fac apariția pe scenă. Dl. Vaida Voevod prezidează întrunirea. »Poporul e împotriva Constituției*" * Dl. Vaida, acoperit de aplauze declară, că ziua de eri a dovedit că massele sunt împotriva Constituției adună de guvernul liberal care caută să se adăpostească de furia mulțimei, mantia regală sub aureola și Ziua de ezi înseamnă începutul luptei Împotriva Constituției mișslești, care încă nu are aprobarea formală a Regelui. Noi suntem hotărăți să ducem lupta până la capăt ! Dacă hoții urnelor încearcă să câștige pe Suveran de partea lor să aprobe proectul de Constitute, noi nu vom permite votarea unei Constituții care suprimi toate drepturile și libertățile cetățenești. Dl. Petre Lungu face un aspru rechizitoriu actualului regim. „Guvernul a declarat război Torai’’ — Dl. Mihai Popovici protestează împotriva faptului că guvernul a adus forța armată pentru a împiedica Poporul să-și spună voința. Prin felul cum a procedat eri cu ocazia manifestației opoziției, guvernul a declarat războiu Poporului Românesc. Sub regimul teroarei i al ilegalităților nu se respectă egale. POPORUL va ști singur să-și apere libertățile de care are dreptul să se bucure. Dl. Borcea spune că Regele a nesocotit voința mafselor și a acceptat venirea la guvern a unui partid care s'a făcut vinovat de actele cele mai ilegale și de teroare. Dl. Grigore Iungan. Peste câteva ore am să fiu nevoit să părăsesc frontul de luptă dela Dacia*, pentru a mă duce să lupt pe frontul dela Dealul Mitropoliei.* Cuvântul d-lui Mad— geam — Dl. Virgil Madgearu prevede după începutul luptei guvernului, care se servește de forța armată pentru a impune Țarei Constituția, că vor pune pe Rege în situația de a revoca actualul guvern de la cârmă. Dacă Regele nu va asculta de voința Poporului va vedea că toți Regii cari au nesocotit voința suverană a mafieior, singura care are dreptul săși ceară dreptul la viață și normele după cari dorește să fie condusă, Regale va vedea că toți Suveranii aceștia perdut Tronurile. și au Intrarea In sală oprită La orele 12 juni. Intrarea în sala „Dacia" este barată de puternice cordoane de armată. Accesul cetățenilor in sală este interzis. In urma intervenției d-lui Maniu s’a putut croi un pasaj printre cordoane. Declarațiile d-rului Lupu D. dr. Lupu face un istoric al evenimentelor care au avut loc in ziua de Duminică. D-sa spune: Regele era eri la vânătoare. Azi primul ministru a fost la Palat. Suveranul a intretat pe d. Brătianu ce vrea POPORUL. Primul ministru foarte calm i-a răspuns: Au fost doar 500 de copii. Dar eu cred —spune de Lupu — că Regele nu este un copil și dacă totuși la 57 ani Regele este un copil, el nu mai poate sta pe Tron. Sunt bine informat că guvernul plătește câte 10 lei pe zi soldaților cari ne împiedică să ne exprimăm voința. Noi am fost provocați prin actuala Constituție, vom lupta prin toate mijloacele pentru apărarea drepturilor noastre cetățenești. D. Mihalache se ridică împotriva actelor ilegale comise de guvern. Protestează împotriva încercărei de a zădărnici întrunirea și manifestația masselor. Publicul prizonier în sală După ce întrunirea de la Dacia a luat sfârșit, mulțimea n’a putut părăsi sala întrucât toate eșirile erau barate de puternice cordoane de armată. In afară de cetățenii cari voiau să se ducă să manifesteze in fața Parlamentului din Dealul Mitropoliei, deputații opoziționiști n’au putut ieși din sală spre a se duce la lucrările Camerei In cele din urmă, o mare parte din public a reușit si se strecoare printre cordoane. După ce «sfâția a'au folosit de această stratagemă pentru a se strecura printre cordoane, comandamenul suprem al oștirei a observat prezența manifestanților în spatele Ceilalți rămași în sală trupelor, aust făcuți prizonieri. Cortegiul spre „Piața Teatrului Cortegiul de manifestanți care a reușit să iasă din sala Dacia a pornit spre Piața Teatrului”. Trupele au format un cordon puternic, împiedicând înaintarea. S’a cerut manifestanților să se împrăștie. Dl. Mihalache a luat contact cu primul procuror Racoviceanu, pe care l-a asigurat că va liniști massele. Intervenția d-lui Mihalache a avut efect. Cortegiul s’a împărțit in mai multe grupuri, cari apoi s’au unit, pornind spre „Gubul partidului Național”. La auzul acestei vești, un detașament a alergat in grabă având în frunte ofițeri cu sabia scoasă. Armata a baricardat Calea Victoriei și toate intrările spre sala Dacia*. Incidente Intre civili și militari S’au produs incidente Intre public și armată. Un ziarist care voia să fotografieze trupele alergând cu baionete la armă asupra mulțimei, a fost arestat din ordinul unui ofițer de stat major. Circulația pe Calea Victoriei era oprită. La Clubul Partidului Național se vedea la fereastră mai mulți șobolani și un cașcaval. Membrii partidului național și țărănesc manifestau din balcon, huiduind guvernul Parchetul militar și civil era in Întregime concentrat pe Calea Victoriei. Soldați arestați au avut loc în permanență incidente între civili și militari. Un caporal și 2 soldați au fost arestați, pentru că n’au vroit să se supună ordinelor de a respinge mulțimea. In momentul acesta când va telefonez străzile intre Capșa și Palat sunt baricardate. Circulația e cu desăvârșire oprită. Toate străzile care duc spre Dealul Mitropoliei sunt păzite de puternice cordoane de soldați. Se face un control foarte riguros. N’a putut pătrunde în sală decât foarte puțin public. Controlul deputaților și publicului care vrea să intre în Parlament îl face dl. chestor Manolescu-Strunga. Camera Ședința se deschide la orele 3 într'o atmosferă apăsătoare. Lojele rezervate publicului sunt aproape goale. Se remarcă lipsa unui mare număr de deputați opoziționiști, (au fost reținuți închiși în sala „Dacia"). Se fac comunicări fără importanță. Armata luptă împotriva Țorei la cuvântul apoi dl. Măgură (p. naț.) D-sa spune : Eri Capitala era ocupată militărește. Nu ne ridicăm Împotriva armatei, ci nu contra tiraniei guvernului, care a înțeles să aducă armata să lupte nu împotriva dușmanilor țârei, ci contra POPORULUI. Dacă cu ocazia manifestației de eli, un deputat al partidului țărănesc, dl. Nicolae Ioan s’a ales cu 3 coaste rupte, aceasta nu ne va împiedica să ducem până la sfârșit lupta incepută. Aduc salutul meu eroului pentru libertate. (Opoziția in picioare aplaudă zgomotos). „Cadavrul" liberalilor Voci din majoritate . N’aveți nici un cadavrul Dl. Măgură. E drept noi n’avem nici un cadavru, d r În schimb aveți D-voastra unul. Constituția. Vorbitorul arată ca guvernul nu poate impune Țârei o Constituție de partid. Dl. Vaida Întreabă pe d. ministru de Interne, general Văitoianu, de ce a intervenit cu forța armată, încercând să împiedice întrunirea și manifestația POPORULUI. (Se produce tumult. Dl. Văitoianu vrea să răspundă, dar nu se aude nimic. In momentul acesta își face intrarea d. Ionel Brătianu, primul ministru. Majoritatea aplaudă, opoziția huiduește, flueră. Dl. Ciornei face un zgomot îngrozitor). Un „nesupus" Președintele întreabă majoritatea dacă admite să trimită pe daiorn ei disciplină, în fața comisiunei de Majoritate. aprică: Opoziția protestează. D. Aurel Lazăr (p. nat.) ia cuvântul, dar nu poate vorbi de loc, deoarece se nasc apostrofe violente între membrii majorităței și ai opoziției. Președintele se vede silit să suspende ședința. La redeschidere Președintele nu vrea să-i mai dea cuvântul d-lui Aurel Lazăr. Interpelarea d-lui Paul Bujor D. Paul Bujor se adresează d-lui Ionel Brătianu. D-le Prim- Ministru, am fost peste măsură de scârbit de cele întâmplate ori. De aceea, in numele amintirilor trecute, vă rog să-mi răspundeți dacă conștiința D-vs. aprobă depotismul milităresc desfășurat ori pe străzile Capitalei. Am și însă se provoace dezordini, stăruit in această atitudine măsurile luate, pentru a dovedi neputința D-voastră. Dl. Maniu (întrerupe). Opoziția urmărește retragerea Constituției. Dl. Ionel Brătianu: Opoziția văzând acțiunea acestui Parlament”. „Acesta nu e Parlament" Dl. Maniu: Să nu greșești de prim-ministru, acesta nu e Parlament. Dl. Ionel Brătianu: Opoziția incearci să zădărnicească opera pozitivă a guvernului. Dacă ea va continua, vom continua și noi. Dl. Maniu. Aceasta înseamnă lămurit că dl. Prim Ministru nu*țelege să guverneze prin forța baionetelor. Dl. Ionel Brătianu * La discuții cuviincioase și acțiuni legale răspundem cu măsuri legale. O acțiune anarhică ca a Dvs. o vom reprima cu toată energia. Dl. Maniu. Nu vă putem răspunde decât așa cum va răspundem. Dl. Ionel Brătianu. D-voastră nu duceți lupta împotriva Constituției, ci numai la dorința de a veni la putere. Dl. Maniu protestează împotriva afirmației primului ministru. Când a fost vorba de tratativele între partidul liberal și național, i-am spus limpede d-lui Brătianu că, chiar în cazul când s'ar face această înțelegere, eu nu ași putea sta alături de D-sa, pe aceiaș bancă ministerială. "Majoritatea protestează. Se naște un tumult enorm. Președintele e silit să suspende ședința. La redeschidere, d. Solomonescu citește raportul comisiei de disciplină prin care d. Ciornei e eliminat de la ședințele Camerei.Opoziția în valoare protestează. Din cauza tumultului sare la proporții, Președintele se vede silit să ridice ședința). SENATUL Ședința se deschide la 3 sub preșidenția dlui M. Ferichide. Se continuă discuția pe articole a proectului de Constituție. La articol:* 5 privitor la libertățile românilor au luat cuvântul episcopul Bartolomeu, preotul Drăghici, Emil Fangratti și d. ministru Aurel Cosma. Articolul se votează nemodificat. Se ia apoi în discuții articolul 7, privitor la naturalizarea străinilor. Dl. Păcurariu cere că ca elementele străine să nu fie lăsate să pătrundă în țară. Crede că naturalizarea ar trebui să se facă de Parlament, nu de Consiliul de Miniștrii. Părintele Drăghici spune că teama d-lui Păcurariu e neîntemeiată. D- Gaița cere să se mențină textul articolului 7 din vechea Constituție. D-sa spune că evreii în cererea drepturilor se bazează pe tratatele internaționale. Dl. ministru Al. Constantinescu răspunde arătând că evreii sunt cetățeni români. Toate acuzațiile aduse împotriva evreilor sunt neîntemeiate. Articolul privește pe străinii, care vor veni în țară și vor pretinde sa i se acorde drepturi. Vechiul articol a fost cerut din rațiuni superioare de stat, care azi au dispărut. Cer Senatului să voteze articolul. Articolul se votează nemodificat. La articolul 8, dl. senior Moșoiu cere precizarea datoriilor militare ale minorităților etnice. Se votează până la articolul 15. Senatorii trec în secțiuni. .Medinja se ridică. Circulația oprită.— Incidente Intre armată și civili. Arestările. ------———— LA CAMERA: Manifestația de stradă a opoziției. LA SENAT: Naturalizarea străinilor „Poporul nu-l vrea«” — primul ministru— Dl. Grigore Filipescu. Am venit In fața D-voastră, noi deputații aleși de D-voastri să vă reprezintăm in Parlamentul Țârei, să vă arăt că guvernul liberal vrea să impună Țârei o Constituție absolutistă, prin care să îngrădească toate libertățile de cari vă mai puteți bucura acum. Noi suntem cei mai înverșunați dușmani ai absolutismului, întronat fn țară de la Sembrie 1916. Regele, care vede bine că POPORUL nu-l vrea pe Primul Ministru și Întregul regim liberal de jaf și ruină, trebue să-l revoce cât mai neîntârziat. La îndrăzneala d-lui Brătianu vom răspunde cu hotărârea a 17 milioane de cetățeni (Aplauze prelungite). Dl. General Datesky înfierează actele comise de guvern cu ocazia manifestației de ort a opoziției. (Strigăte fo cală: Rușine genp.rahiliii Yaim Jaöuk Răspunsul primului ministru D. Ionel Brătianu, primul ministru. Răspund d-lui Bujor, fiindcă fi cunosc din copilărie și știu de câtă naivitate e capabil. Am vroit să fac dovada intențiilor pe cari le urmărește opoziția, care din capul locului a manifestat In mod atât de brutal in interiorul Parameetinu. Nu putem admit* Se prohibește asportul cerealelor ! Printre cerealiștii din localitate domnește o mare fierbere, în urma unei telegrame venite din Brăila, de la locuri competente. După ea, cerealiștii ar fi aflat, că guvernul, față de lipsa mereu crescândă a cerealelor, in special a porumbului și fasolei, ar intenționa, cu începere de la 1 Aprilie curent să prohibească complect exportul acestor cereale, sau în cazul cel mai bun, să mărească cu mult taxele de export pentru fasole și porumb. Știrea aceasta, neconfirmată încă oficial, a produs o mare perturbare în comerțul cerealelor. Birourile locale de cereale, se abțin de la orice cumpărături, ceia ce a făcut ca prețul cerealelor să scadă. Pe ziua de er s-au oferit : orzul cu 28—36,ooolei vagonul, orzoaica cu 32—34,ooolei, ovăzul 33—34,000 lei, porumbul uscat cu 32—33,000 lei, cel de retertă cu 28-—3<g>oole, . Meretîni 21 Martie 1923 Se primesc ABONAMENTE , In provincie LA DEPOZITARI Pe an an . 300 ! Pe 6 luni . ICO Fj £ gf Pe 3 luni . 80 Un număr vecfilu 2 lei V Consiliu de miniștrii] Buc. 20— Eni dimineață a avut loc un consiliu de miniștrii sub preșidenția d-lui Ionel Brătianu. Consiliul s’a ocupat de măsurile care trebuesc luate împotriva întrunirilor și manifestațiilor opoziției. S’a luat apoi în discuție chestiunea episcopilor din Basarabia recomandați de guvern. Consiliul a hotărât ca Parlamentul să admită modificările propuse de membrii majorităței la proectul de Constituție. Anglia admite Întrunirea unei conferințe de pase Buc. 20.— O telegramă din Seafild anunță că guvernul englez a admis Întrunirea unei conferențe de pace la Constantinople pentru a soluționa conflictul greco-turc. Grecia a declarat că participă la conferință, condiția ca Ismed Pașa să nu ia parte. — Din sursă autorizată aflăm că într’un eventual guvern, în care ar intra și partidul poporului, portofoliul instrucțiunei nu va mai fi încredințat d-lui P. P. Negulescu. Titularul acestui departament se spune că va fi un intim prieten al d-lui Argetoianu. Dl. P. P. Negulescu e învinuit că n’a prea fost curant cu membrii învățământului superior și secundar. De asemenea i se obiectează că în politica militantă, atât la guvern cât și in actuala perioadă de opoziție a avut o activitate aproape inperceptibilă. Cu începere de astăzi prețul pâinei albe a fost urcat cu 50 de bani. De la 1 Aprilie înainte, urmând a se modifica în întreaga țară regimul pânnei, este de așteptat o nouă urcare a prețului . După rapoartele sosite aseară la direcția regională a căilor ferate, circulația spre București se face în mod normal, fără nici o intrerupere, cu unele întârzieri însă, din cauza slăbirei terasamentului în mai multe puncte, unde trenurile trebuesc pilotate. Un caz caracteristic de imbecilitate birocratică. După cum s’a anunțat din timp comuna Iași a obținut de la Ministerul Industriei încă un vagon de zahăr pentru funcționari, cu prețul de 20 lei kilogramul. Oficiul de distribuție a zahărului, în loc să repartizeze această aprobare la fabricele Ripiceni sau Roman, atât de aproape de Iași, a găsit cu cale ca primăria locală să ridice zahărul, tocmai de la o fabrică din Ardeal, astfel că transportul acestei cantități de zahăr va dura cu siguranță câteva săptămâni. Ora 3 noaptea Consiliul de Miniștri de la Palat Buc. 20—Aseară pe la orele 9 a avut loc la Palat un Consiliu de miniștrii sub preșidenția Regelui. Suveranul a cerut Consiliului sâ-i dea toate detaliile asupra felului cum a decurs miniUesUule din vizipiile cile.