Lumea, februarie-iunie 1923 (Anul 6, nr. 1295-1400)

1923-03-23 / nr. 1332

> y -A x A Anul VI Nr. K­M Red. și Administrația str. Ștefan cel Mare - Atel­erul Tipografic str. Uzinei No. 33 Iași TELEFON 310 Anunțuri și publicații se primesc la birourile administrației cât și ale tipografiei 1 LEU MUHARUL Politică ș i socială - Ziar Independent Se primesc ABONAMENTE In provincie A DEPOZITARI Pe un an Pe 6 luni Pe 3 luni 300 160 80 Un număr vechi si 2 lei din țară STULTIMA Un comunicat al opoziției unite Buc. 22 — Reprezentanții opo­ziției unite au redactat următorul comunicat: „Partidul național romăn și partidul țărănesc consecvente de hotărârile din trecut, răspunzând voinței națiunei și-au dat toate silințele ca prin mijloace legale să împiedice luarea în considerare a proectului de Constituție al gu­vernului liberal. „Cu toate stăruințele deputați­lor din partidele opoziției unite, și cu tot protestul opiniei publice guvernul Parlamentul loviturilor de stat și urnelor furate, în noaptea de 19 Martie a votat la Cameră luarea in considerare a proectului de Constituție. lar „Deputații și senatorii partide­opoziției’se desolidarizează complect de răspunderea și ur­mările acestei nelegiuiri, protes­tând din nou împotriva încercărei de a impune Țărei printr’un Par­lament ilegal noua așezare de stat — au hotărât să nu se mai pre­zinte în Parlament tot timpul cât va ține parodia discuțiilor actuale asupra Constituției. In tot acest timp opoziția unită va duce lupta extraparlamentară pentru a împie­dica votarea actualei Constituții. Guvernul împiedică viitoarele manifestații ale opoziției Buc. 22. — Guernul a hotărât ca, în cazul când opoziția va mai face manifestații de stradă să decreteze starea de asediu în Ca­pitală și să dea în judecată pe d-nii dr. Lupu și I. Mihalache, pentru „atentat la siguranța sta­tului“ Bursa de închidere Paris Paris 21,­ Londra 69,89, New­ York 14,92, Berlin 0,075, Bruxelles 87,70 , Milano 72,60, praga 44,50. Leul a cotat la deschiderea Bursei 7,30 (șoapte trei­zeci). La inchidere leul necotat. Importantele declarații făcute de d. Al. vaida Voevod Buc. 22 — Dl. Al. Vaida Voe­vod a declarat următoarele unui ziar din Capitală: „Alcătuirea unei Constituții are o importanță cul puțin tot atât de mare ca un războiu câștigat sau perdut. Războiul după vechea constatare nu e altceva decât continuarea demersurilor diplo­matice și politice cu alte mijloace. In momente de grea cumpănă pentru state, Dinastie, și națiune, când intrarea în războiu devine inevitabilă nu se întâmplă altceva dacă politica de până atunci a statului a fost înălțime sau nu. Pentru România, alcătuirea Con­stituție înseamnă determinarea e­­voluției ei viitoare. Orice greșală, ori­cât de mică ar fi, poate să aibă ca urmări în viitorul mai apropiat sau depărtat învingeri și dezastre, atât pe frontul intern cât și extern. „Actualele Corpuri Legiuitoare, născute prin jaf nu au căderea morală de a legifera o Constitu­ție. „Provinciile unite în întregime și vechiul regat, cu excepția in­fimei minorități reprezintată de liberali, fiind scoase din viața constituțională și puse în imposi­bilitate morală și fizică de a co­labora la crearea Constituției, a­­ceasta rămâne o operă obligato­rie numai pentru partidul astă­zi întâmplător la putere. „Regele în momentul de față nu e angajat oficial în nici o di­recție. Proectul liberal de Con­stituție s­e datorește inițiativei parlamentare, ordonate de șeful guvernului. E de la sine înțeles că acest șef și-a mobilizat întregul arsenal, pentru a acoperi defec­tele din naștere ale fătului din flori, căci ce altceva este această Constituție eșită din patul nele­giuit al urnelor furate, pentru a acoperi toate defectele ei, cu le­genda că sancțiunea regală va fi obținută la tot cazul și în orice împrejurări, dl. Brătian nu fiind ta­re la Palat, ba mai tare decât însuși Palatul“. Corpurile Legiuitoare Discuția pe articole a proectului de -----------------Constituție ----------------------­ Camera Prezidează dl. M. G. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii V. Brătianu, Gh. Mârzescu, V. P. Sassu, C. Anghelescu, I. Inculeț. Două ședințe pe zi Dl. Iuca secretarul Biroului Ca­merei, propune să se țină în fie­care zi câte 2 ședințe: una dela 3-7 iar alta dela 9-12 noaptea. Camera admite. Comunicări Dl. Jianu roagă pe dl. ministru de războiu să acorde medicilor civili aceleași grade pe care le au colegii lor militari activi. Dl. Crupensky cere d-lui mi­nistru al comerțului să lase liber exportul de vin din Ardeal, de­oarece producția lui întrece ne­voile consumului intern. Dl. ministru Gh. Mârzescu de­pune un proect pentru deschi­derea unui credit de 3 milioane lei pe seama ministerului Sănă­­tății Publice. Se intră în ordinea de zi. Dis­cuția pe articole a proectului de Constituție. Naturalizarea străinilor La art. 7 care se ocupă de na­turalizarea străinilor vorbesc d-nii Leonte Moldoveanu, Ionas Gră­­dișteanu, Toni, Ior­ga, Atanaso­­vici. Toți vorbitorii au cerut ca naturalizarea să se facă de Par­lament nu de Consiliul de miniș­trii, cum prevede articolul. După propunerea d-lui minis­tru Gh. Mârzescu, soluționarea acestei chestiuni se amână până când comitetul delegaților va pro­pune noua redactare a acestui ar­ticol. Articole 9-16 se votează nemo­dificate. Discuția asupra articolelor 18, 19 și 20 care vorbeau despre pro­prietate și naționalizarea subso­lului, după cererea băncii minis­teriale se amână până la întruni­rea comitetului delegaților. Problema bisericească La art. 22 c. Petre Gărbo­­viceanu propune un amendament în sensul următor: „Biserica or­todoxă este Biserică Dominantă iar Biserica Unită are întăetate asupra celorlalte confesiuni“. A­­mendamentul e primit Ședința se ridică. Senatul Votarea bugetului pe exercițiul viitor DL M. Ferechide prezidează. Pe banca ministerială d-nn­ gene­ral Mărdărescu, C. Banu, A. Cosma. Dl. Arboreanu depune pe Bi­roul Senatului proectul de buget pe exercițiul viitor, pe termen de 9 luni. Proectul se admite fără discuție. Se continuă discuția pe articole a proectului de Consti­tuție. DL Schullerus cere ca să se prevadă în Constituție că minori­tățile să fie judecate în limba lor. DL Tony Iliescu, spune că Romănii sunt un stat național, nu un stat federal. Dl. Pangratti, spune că, ce­rerile sașilor sunt incompatibile cu pregătirile suveranităței națio­nale. Nu putem admite un stat în stat. Dl. ministru AL Constanti­­nescu, spune că, scopul urmărit de reprezentanții minorităților es­te de a cere guvernului român să se acorde privilegii speciale pentru minorități. Intr’ucăt aceas­tă cerere nu poate să întâmpine din partea noastră decăt un refuz, minoritățile se vor plânge că se creiază decreturi speciale numai pentru majorități. Articolele de la 32-45 se votea­ză nemodificate. Ședința se ridică. întrunirile organizate de opoziție în provincie Buc. 22.— D-nii Sever Dan Voicu Nițescu, V. Moldovanu­, și preotul Man au primit însărcina­rea de a organiza o serie de în­truniri publice în Ardeal. Vor participa delegați din toate păr­țile țărei. Ceilalți conducători ai opoziției organizează în orașele din Vechiul Regat. Un nou protest al Germa­­­­niei — Paris 21.— In ședința de ort a Reichstagului președintele a de­clarat că, guvernul german a pro­testat pe lângă guvernul francez împotriva luătei de ostateci în teritoriile ocupate, după cum s-a întâmplat la Essen, în urma unui atentat german împotriva autori­tăților franceze. Deputații majoritari a­­menință opoziția Buc. 22.­ Un mare număr de deputați din majoritate au decla­rat că,­ la prima ședință a Ca­merei la care vor participa de­putații opoziției, vor face uz de forță, înainte chiar de a se pro­duce cel mai mic incident din partea deputaților minoritari. Un deputat din opoziție a de­clarat : La această măsură trebue răspuns cu o altă identică. Deputații opoziționiști cari și-au isprăvit „pe­deapsa“ Buc. 22.—Eli s’a împlinit ter­menul de reîntoarcere în Cameră a deputaților excluși de la 10 șe­dințe de comisia de disciplină. Printre aceștia se află d-nii Mihalache, dr. Lupu, Gr. Filipes­­­cu și Măcărescu. Ei au luat ho­tărârea de a nu participa la­­ lu­crările Camerei. Grecia dispusă să parti­cipe la noua conferință orientală Athena 21.— Guvernul grec a făcut cunoscut Aliaților că e­gat­ să trimită delegați la o eventual nouă conferință pentru încheierea păcei în Orient, cu condiția ca s­ă nu se ia în discuție chestiunea despăgubirilor căzută de Turcia . Constantinopol 21.—Ere au so­sit la Constantinopol 30 deputați ai Adunărei Naționale din Angora ORA și străinătate Dl. Vintilă Brătianu amenință cu --------------------- DEMISIA-------------------­ Raportorul proectului de buget ataci pe dl. mins­­tru de finanțe pe chestia sporurilor insuficientei­­ acordate funcționarilor. Buc. 22.— Eri dimineață la o­­rele 9 s’a întrunit la ministerul de finanțe marea com­isiune bu­getară sub președinția d-lui Vin­tilă Brătianu. Au luat par­e d-nii miniștrii V. P. Sassu, C. Anghe­lescu, general Moșoiu, I. Inculeț C. Banu. D-l Vintilă Brătianu, ministru de finanțe, a făcut o lungă ex­punere asupra budgetului, pe ex­ercițiul viitor întocmit pe 9 luni. A spus că nouile impozite sunt foarte drepte, ele vor contribui mult la consolidarea și refacerea țării. Arată că în noul budget a prevăzut suma de 500 milioane lei, destinată pentru îmbunătățirea situației funcționarilor. In ce pri­vește împărțirea acestui fond se vor institui comisiuni la fiecare minister, cari vor ofer­i în cursul lunilor Aprilie și Mai, repartizând cotele de scumpete funcționarilor. De data aceasta sporul nu va fi acordat ca acel din Octombrie trecut, deoarece atunci, s’au făcut unele nedreptăți. Vor fi excluși de la spor acei funcționari ai sta­tului cari se bucură de alte a­­vantagii, cum sunt funcționarii dela c. f. r., și alte instituțiuni. Sporul pe care l-am­ acordat a­­cum—spune d-l ministru de fi­nanțe—va fi un spor de dreptate. Pănă acum am acordat pentru funcționari și ofițeri sporuri în sumă de 2 miliarde lei. Dl. Traian Lalescu, raporto­rul marei comisiuni bugetare a ministerului de finanțe ,­a imputat d-lul Vintilă Brătianu că suma de 500 milioane lei înscrisă în buget nu rezolvă nici pe departe problema funcționarilor publici, ea con­­stitue numai o dezamăgire. DL Lalescu a cerut d-lui mi­nistru de finanțe să soluțio­neze cât mai neîntârziat a­­ceastă importantă problemă. Dl. Vintilă Brătianu declară că e surprins de acest atac v­nit din partea raportorului. D-sa a spus: Atăta pot face pentru func­ționari și dacă comisiunei bugetare și majorităților parlamentare nu le plac so­luția pe care am propus-o, n’au decât să nu voteze proectul de buget. Eu sună gata să demisionez imediat și să las locul unei alte com­­­petințe. Opoziția nu participă la discuția pe articole a Constituției Buc. 22.— Reprezentanții opo­ziției unite au avut ori dimineață o consfătuire. S’a hotărât ca, a­­tâta timp cât va dura discuția și votarea pe articole a proectului de Constituție, reprezentanții o­poziției unite să n­u participe la lucrările Corpurilor Legiuitoare. Deputații vor veni la Cameră nu­mai Joi, zi fixată pentru comu­nicări și interpelări. Anglia nu acceptă o nouă conferință In Orient Constantinopol 21.—In cercuri­le engleze din Constantinopol se crede că Anglia nu convocarea unei noui va accepta conferințe de pace la Constantinopol, pen­tru soluționarea conflictului greco­­turc. Contra propunerile tur­cești vor fi acceptate de guvernul englezi Paris 21. — O notă a agenției Reuter spune următoarele cu pri­vire la conferința anglo-italo­­franceză care va avea loc la 28 Martie la Londra: Studiul propunerilor turcești nu modifică impresia cercurilor en­gleze, care cred că, cu buna-vo­­ința reciprocă, contra propunerile turcești ar putea deveni compati­bile cu propunerile și cu hotărâ­rile stabilite în proectul de tratat al Aliaților.________ WMF. ȘTIRI .Comisiunile de disciplină ale direcției regionale a căilor ferate au fost astfel alcătuite pentru a­­nul în curs: Comisitunea superioară: Dl. Carp V. Directorul Serv. Trac­­­iunei: Dl. Belloni V. Șef. Serv. Personal: Dl. Xenopol D. Șef. Serv. Contencios. Supleanți: Cambureanu V. Șef Serv. Intreținerei, Georgescu N. Șef. Serv. Contabilității, Alexan­­drescu V. avocat Serv. Conten­ds, Ștefănescu D. idem., Ștefă­­nescu St. Sub. dir. Serv. Mișcare. Comisiunea centrală: Râpeanu Tr. Inspector pr. Serv. Intreț., Zarifopol Al. Inspector pr. Trac­­iune, N. Ionescu-Râmniceanu a­­ocat Serv. Cont. Supleanți: Nanu D. Inspector ntreținere, Merlescu E. controlor principal, Sadbey Gh. Subinspec­­tor Serv. Mișcare, Grefier, Isă­­cescu M., Șef de birou. — Eri după amiază a avut loc la direcția regională a căilor fe­rate o importantă conferință pre­zidată de d-nul C. Scutaru la care au participat d-nii Ifrim­, Miclescu și Apostolescu directorii serviciilor­ de mișcare a regiona­lelor Iași, Cernăuți și Chișinău, precum și d. Macovei de la­ in­specția Galați. S’a discutat noua repartizare a parcului de vagoane între regio­nale organizarea transporturilor de cereale și combustibil și cre­area de noi trenuri de marfă. — In legătură de reduceri­e bud­getare împuse impuse de Minist­­­rul de Finanțe Serviciului Sanitar și despre care ne ocupăm și în altă parte a ziarului, aflăm că d­i­recția regională locală va fi ne­voită să revie asupra unor avan­sări rece­te, concediind în același timp unii funcțion­ri noi angajați.­­ Pentru luarea ultimelor dis­­pozițiuni în legătură cu aplicarea impozitelor, Ministerul de Finanțe a convocat pe Luni, la o ultimă consfătuire, inspectorii generali și inspectorii financiari din toată îară­ Vineri 23 Martie 1923 • Atragem atențiunea d-lui Prefect de județ asupra propa­gandei periculoase ce unii în­cearcă cu tot dinadinsul a o in­­tinde peste întregul județ. Acum căte­va zile am semna­lat cazul din Șipote. Căți­va din acea comună în frunte cu agro­nomul plășei, amenință pe evrei cu alungare din sat și bătae. Un locuitor Cojocaru Avram a fost bătut de acelaș agronom, pentru faptul de a fi­­ îndrăznit să-l re­clame la prefectură. Acum aflăm că preotul din Cotnari se folosește de ședințele bisăptăm­ănale cu­­ solemn și face propagandă antisemită, strângând semnături contra șederei evreilor la țară. Cazul a fost anchetat de ofițe­rul de jandarmi și dosarul înain­tat prefecturei. Pentru buna or­dine ce ar trebui să domnească la sate și pentru a nu zăpăci mințile sătenilor, autoritățile ar trebui să ia măsuri din timp.­­ Primăria Tg.­Frumos a fost autorizată de Ministerul și Ocrotirilor sociale să Muncei lanseze liste de subscripții pentru strân­gerea fondurilor destinate ridică­rii unui Mausoleu al soldaților morți în timpul războiului pe te­ritoriul acelei comuni. — Servitorul V. D. Dudău de 43 ani din serviciul d-lui Const. Manea din Țuțora, a fost găsit eri dimineața, în casa sa, spân­zurat de o grindă. Parchetul fiind încunoștiințat, a dispus înmormântarea. S’a des­chis o anchetă de către șeful pos­tului de jandarmi respectiv. — Ministerul de Finanțe a tăiat din bugetul Minsterul Sănătății Publice sporurile care fuseseră prevăzute pentru mărirea lofurilor personalului inferior. suri Ca o consecință a acestei mă­spitalele vor rămâne fără sanitari odată cu începerea cam­paniei agricole.­­ Direcția regională a căilor ferate a luat măsuri urgente pen­tru repararea terasamentului între Dagâța-Vulpășești, unicul punct din regiune, unde circulația este întreruptă. In acest scop a plecat la fața locului d-l Ștefănescu, sub­ direc­­torul serviciului de mișcare.­­ In astăzi seară se repre­zintă pentru a 3-a oară la Tea­trul Național după 2 succese re­marcabile, MAURA de d. Procu­ror Iorga. Piesa a suferit unele modificări pentru o mai puternică terminare de acte: au participat d-ni­ Scutaru, la Problema naționaliză­­rei subsolului Buc. 22.—Joi dim. va avea loc o importantă consfătuire a majo­rităților. Se va lua în discuție problema naționalizărei subsolului. De data aceasta chestiunea va căpăta forma definitivă întrucât zilele acestea problema naționali­zărei subsolului va face obiectul unor importante discuții în Par­lament. Ora 3 noaptea Ședința de noapte a Camerei » Cum se va face naturalizarea străinilor — Buc. 22.— Camera a ținut a­­seară ședință de noapte, pentru a trece mai repede votarea pe ar­ticole a proectului de Constituție. Ședința se deschide la orele 9 sub președinția d-lui M. G. Or­leanu. S’a continuat discuția pe articole a Constituției. Au luat cuvântul rând pe rând mai mulți deputați, care au cerut să se admită luarea în discuție a articolului­­ privitor la naturali­zarea străinilor. In urma insis­tențelor depuse de deputații ma­joritari, guvernul a trebuit în se­te din urmă să cedeze, acceptând ca naturalizarea străinilor să se facă de Parlament nu de consili­ul de miniștrii, așa cum era re­dactat articolul în forma veche. Pe această chestiune s’a năs­cut o polemică între d-nii N. Iorga și ministru Gh. Mârzescu. S’a trecut apoi la discuția art. 22, care se ocupă de chestiunea bisericească. Camera a admis a­­mendamentul votat la Senat în sensul că „Biserica ortodoxă este Biserică dominantă, iar Biserica unită are întăetate asupra tutu­ror celorlalte confesiuni,

Next