Lumea, februarie-iunie 1923 (Anul 6, nr. 1295-1400)
1923-03-23 / nr. 1332
> y -A x A Anul VI Nr. KM Red. și Administrația str. Ștefan cel Mare - Atelerul Tipografic str. Uzinei No. 33 Iași TELEFON 310 Anunțuri și publicații se primesc la birourile administrației cât și ale tipografiei 1 LEU MUHARUL Politică ș i socială - Ziar Independent Se primesc ABONAMENTE In provincie A DEPOZITARI Pe un an Pe 6 luni Pe 3 luni 300 160 80 Un număr vechi si 2 lei din țară STULTIMA Un comunicat al opoziției unite Buc. 22 — Reprezentanții opoziției unite au redactat următorul comunicat: „Partidul național romăn și partidul țărănesc consecvente de hotărârile din trecut, răspunzând voinței națiunei și-au dat toate silințele ca prin mijloace legale să împiedice luarea în considerare a proectului de Constituție al guvernului liberal. „Cu toate stăruințele deputaților din partidele opoziției unite, și cu tot protestul opiniei publice guvernul Parlamentul loviturilor de stat și urnelor furate, în noaptea de 19 Martie a votat la Cameră luarea in considerare a proectului de Constituție. lar „Deputații și senatorii partideopoziției’se desolidarizează complect de răspunderea și urmările acestei nelegiuiri, protestând din nou împotriva încercărei de a impune Țărei printr’un Parlament ilegal noua așezare de stat — au hotărât să nu se mai prezinte în Parlament tot timpul cât va ține parodia discuțiilor actuale asupra Constituției. In tot acest timp opoziția unită va duce lupta extraparlamentară pentru a împiedica votarea actualei Constituții. Guvernul împiedică viitoarele manifestații ale opoziției Buc. 22. — Guernul a hotărât ca, în cazul când opoziția va mai face manifestații de stradă să decreteze starea de asediu în Capitală și să dea în judecată pe d-nii dr. Lupu și I. Mihalache, pentru „atentat la siguranța statului“ Bursa de închidere Paris Paris 21, Londra 69,89, New York 14,92, Berlin 0,075, Bruxelles 87,70 , Milano 72,60, praga 44,50. Leul a cotat la deschiderea Bursei 7,30 (șoapte treizeci). La inchidere leul necotat. Importantele declarații făcute de d. Al. vaida Voevod Buc. 22 — Dl. Al. Vaida Voevod a declarat următoarele unui ziar din Capitală: „Alcătuirea unei Constituții are o importanță cul puțin tot atât de mare ca un războiu câștigat sau perdut. Războiul după vechea constatare nu e altceva decât continuarea demersurilor diplomatice și politice cu alte mijloace. In momente de grea cumpănă pentru state, Dinastie, și națiune, când intrarea în războiu devine inevitabilă nu se întâmplă altceva dacă politica de până atunci a statului a fost înălțime sau nu. Pentru România, alcătuirea Constituție înseamnă determinarea evoluției ei viitoare. Orice greșală, oricât de mică ar fi, poate să aibă ca urmări în viitorul mai apropiat sau depărtat învingeri și dezastre, atât pe frontul intern cât și extern. „Actualele Corpuri Legiuitoare, născute prin jaf nu au căderea morală de a legifera o Constituție. „Provinciile unite în întregime și vechiul regat, cu excepția infimei minorități reprezintată de liberali, fiind scoase din viața constituțională și puse în imposibilitate morală și fizică de a colabora la crearea Constituției, aceasta rămâne o operă obligatorie numai pentru partidul astăzi întâmplător la putere. „Regele în momentul de față nu e angajat oficial în nici o direcție. Proectul liberal de Constituție se datorește inițiativei parlamentare, ordonate de șeful guvernului. E de la sine înțeles că acest șef și-a mobilizat întregul arsenal, pentru a acoperi defectele din naștere ale fătului din flori, căci ce altceva este această Constituție eșită din patul nelegiuit al urnelor furate, pentru a acoperi toate defectele ei, cu legenda că sancțiunea regală va fi obținută la tot cazul și în orice împrejurări, dl. Brătian nu fiind tare la Palat, ba mai tare decât însuși Palatul“. Corpurile Legiuitoare Discuția pe articole a proectului de -----------------Constituție ---------------------- Camera Prezidează dl. M. G. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii V. Brătianu, Gh. Mârzescu, V. P. Sassu, C. Anghelescu, I. Inculeț. Două ședințe pe zi Dl. Iuca secretarul Biroului Camerei, propune să se țină în fiecare zi câte 2 ședințe: una dela 3-7 iar alta dela 9-12 noaptea. Camera admite. Comunicări Dl. Jianu roagă pe dl. ministru de războiu să acorde medicilor civili aceleași grade pe care le au colegii lor militari activi. Dl. Crupensky cere d-lui ministru al comerțului să lase liber exportul de vin din Ardeal, deoarece producția lui întrece nevoile consumului intern. Dl. ministru Gh. Mârzescu depune un proect pentru deschiderea unui credit de 3 milioane lei pe seama ministerului Sănătății Publice. Se intră în ordinea de zi. Discuția pe articole a proectului de Constituție. Naturalizarea străinilor La art. 7 care se ocupă de naturalizarea străinilor vorbesc d-nii Leonte Moldoveanu, Ionas Grădișteanu, Toni, Iorga, Atanasovici. Toți vorbitorii au cerut ca naturalizarea să se facă de Parlament nu de Consiliul de miniștrii, cum prevede articolul. După propunerea d-lui ministru Gh. Mârzescu, soluționarea acestei chestiuni se amână până când comitetul delegaților va propune noua redactare a acestui articol. Articole 9-16 se votează nemodificate. Discuția asupra articolelor 18, 19 și 20 care vorbeau despre proprietate și naționalizarea subsolului, după cererea băncii ministeriale se amână până la întrunirea comitetului delegaților. Problema bisericească La art. 22 c. Petre Gărboviceanu propune un amendament în sensul următor: „Biserica ortodoxă este Biserică Dominantă iar Biserica Unită are întăetate asupra celorlalte confesiuni“. Amendamentul e primit Ședința se ridică. Senatul Votarea bugetului pe exercițiul viitor DL M. Ferechide prezidează. Pe banca ministerială d-nn general Mărdărescu, C. Banu, A. Cosma. Dl. Arboreanu depune pe Biroul Senatului proectul de buget pe exercițiul viitor, pe termen de 9 luni. Proectul se admite fără discuție. Se continuă discuția pe articole a proectului de Constituție. DL Schullerus cere ca să se prevadă în Constituție că minoritățile să fie judecate în limba lor. DL Tony Iliescu, spune că Romănii sunt un stat național, nu un stat federal. Dl. Pangratti, spune că, cererile sașilor sunt incompatibile cu pregătirile suveranităței naționale. Nu putem admite un stat în stat. Dl. ministru AL Constantinescu, spune că, scopul urmărit de reprezentanții minorităților este de a cere guvernului român să se acorde privilegii speciale pentru minorități. Intr’ucăt această cerere nu poate să întâmpine din partea noastră decăt un refuz, minoritățile se vor plânge că se creiază decreturi speciale numai pentru majorități. Articolele de la 32-45 se votează nemodificate. Ședința se ridică. întrunirile organizate de opoziție în provincie Buc. 22.— D-nii Sever Dan Voicu Nițescu, V. Moldovanu, și preotul Man au primit însărcinarea de a organiza o serie de întruniri publice în Ardeal. Vor participa delegați din toate părțile țărei. Ceilalți conducători ai opoziției organizează în orașele din Vechiul Regat. Un nou protest al Germaniei — Paris 21.— In ședința de ort a Reichstagului președintele a declarat că, guvernul german a protestat pe lângă guvernul francez împotriva luătei de ostateci în teritoriile ocupate, după cum s-a întâmplat la Essen, în urma unui atentat german împotriva autorităților franceze. Deputații majoritari amenință opoziția Buc. 22. Un mare număr de deputați din majoritate au declarat că, la prima ședință a Camerei la care vor participa deputații opoziției, vor face uz de forță, înainte chiar de a se produce cel mai mic incident din partea deputaților minoritari. Un deputat din opoziție a declarat : La această măsură trebue răspuns cu o altă identică. Deputații opoziționiști cari și-au isprăvit „pedeapsa“ Buc. 22.—Eli s’a împlinit termenul de reîntoarcere în Cameră a deputaților excluși de la 10 ședințe de comisia de disciplină. Printre aceștia se află d-nii Mihalache, dr. Lupu, Gr. Filipescu și Măcărescu. Ei au luat hotărârea de a nu participa la lucrările Camerei. Grecia dispusă să participe la noua conferință orientală Athena 21.— Guvernul grec a făcut cunoscut Aliaților că egat să trimită delegați la o eventual nouă conferință pentru încheierea păcei în Orient, cu condiția ca să nu se ia în discuție chestiunea despăgubirilor căzută de Turcia . Constantinopol 21.—Ere au sosit la Constantinopol 30 deputați ai Adunărei Naționale din Angora ORA și străinătate Dl. Vintilă Brătianu amenință cu --------------------- DEMISIA------------------- Raportorul proectului de buget ataci pe dl. minstru de finanțe pe chestia sporurilor insuficientei acordate funcționarilor. Buc. 22.— Eri dimineață la orele 9 s’a întrunit la ministerul de finanțe marea comisiune bugetară sub președinția d-lui Vintilă Brătianu. Au luat pare d-nii miniștrii V. P. Sassu, C. Anghelescu, general Moșoiu, I. Inculeț C. Banu. D-l Vintilă Brătianu, ministru de finanțe, a făcut o lungă expunere asupra budgetului, pe exercițiul viitor întocmit pe 9 luni. A spus că nouile impozite sunt foarte drepte, ele vor contribui mult la consolidarea și refacerea țării. Arată că în noul budget a prevăzut suma de 500 milioane lei, destinată pentru îmbunătățirea situației funcționarilor. In ce privește împărțirea acestui fond se vor institui comisiuni la fiecare minister, cari vor oferi în cursul lunilor Aprilie și Mai, repartizând cotele de scumpete funcționarilor. De data aceasta sporul nu va fi acordat ca acel din Octombrie trecut, deoarece atunci, s’au făcut unele nedreptăți. Vor fi excluși de la spor acei funcționari ai statului cari se bucură de alte avantagii, cum sunt funcționarii dela c. f. r., și alte instituțiuni. Sporul pe care l-am acordat acum—spune d-l ministru de finanțe—va fi un spor de dreptate. Pănă acum am acordat pentru funcționari și ofițeri sporuri în sumă de 2 miliarde lei. Dl. Traian Lalescu, raportorul marei comisiuni bugetare a ministerului de finanțe ,a imputat d-lul Vintilă Brătianu că suma de 500 milioane lei înscrisă în buget nu rezolvă nici pe departe problema funcționarilor publici, ea constitue numai o dezamăgire. DL Lalescu a cerut d-lui ministru de finanțe să soluționeze cât mai neîntârziat această importantă problemă. Dl. Vintilă Brătianu declară că e surprins de acest atac vnit din partea raportorului. D-sa a spus: Atăta pot face pentru funcționari și dacă comisiunei bugetare și majorităților parlamentare nu le plac soluția pe care am propus-o, n’au decât să nu voteze proectul de buget. Eu sună gata să demisionez imediat și să las locul unei alte competințe. Opoziția nu participă la discuția pe articole a Constituției Buc. 22.— Reprezentanții opoziției unite au avut ori dimineață o consfătuire. S’a hotărât ca, atâta timp cât va dura discuția și votarea pe articole a proectului de Constituție, reprezentanții opoziției unite să nu participe la lucrările Corpurilor Legiuitoare. Deputații vor veni la Cameră numai Joi, zi fixată pentru comunicări și interpelări. Anglia nu acceptă o nouă conferință In Orient Constantinopol 21.—In cercurile engleze din Constantinopol se crede că Anglia nu convocarea unei noui va accepta conferințe de pace la Constantinopol, pentru soluționarea conflictului grecoturc. Contra propunerile turcești vor fi acceptate de guvernul englezi Paris 21. — O notă a agenției Reuter spune următoarele cu privire la conferința anglo-italofranceză care va avea loc la 28 Martie la Londra: Studiul propunerilor turcești nu modifică impresia cercurilor engleze, care cred că, cu buna-voința reciprocă, contra propunerile turcești ar putea deveni compatibile cu propunerile și cu hotărârile stabilite în proectul de tratat al Aliaților.________ WMF. ȘTIRI .Comisiunile de disciplină ale direcției regionale a căilor ferate au fost astfel alcătuite pentru anul în curs: Comisitunea superioară: Dl. Carp V. Directorul Serv. Traciunei: Dl. Belloni V. Șef. Serv. Personal: Dl. Xenopol D. Șef. Serv. Contencios. Supleanți: Cambureanu V. Șef Serv. Intreținerei, Georgescu N. Șef. Serv. Contabilității, Alexandrescu V. avocat Serv. Contends, Ștefănescu D. idem., Ștefănescu St. Sub. dir. Serv. Mișcare. Comisiunea centrală: Râpeanu Tr. Inspector pr. Serv. Intreț., Zarifopol Al. Inspector pr. Traciune, N. Ionescu-Râmniceanu aocat Serv. Cont. Supleanți: Nanu D. Inspector ntreținere, Merlescu E. controlor principal, Sadbey Gh. Subinspector Serv. Mișcare, Grefier, Isăcescu M., Șef de birou. — Eri după amiază a avut loc la direcția regională a căilor ferate o importantă conferință prezidată de d-nul C. Scutaru la care au participat d-nii Ifrim, Miclescu și Apostolescu directorii serviciilor de mișcare a regionalelor Iași, Cernăuți și Chișinău, precum și d. Macovei de la inspecția Galați. S’a discutat noua repartizare a parcului de vagoane între regionale organizarea transporturilor de cereale și combustibil și crearea de noi trenuri de marfă. — In legătură de reducerie budgetare împuse impuse de Ministrul de Finanțe Serviciului Sanitar și despre care ne ocupăm și în altă parte a ziarului, aflăm că direcția regională locală va fi nevoită să revie asupra unor avansări recete, concediind în același timp unii funcționri noi angajați. Pentru luarea ultimelor dispozițiuni în legătură cu aplicarea impozitelor, Ministerul de Finanțe a convocat pe Luni, la o ultimă consfătuire, inspectorii generali și inspectorii financiari din toată îară Vineri 23 Martie 1923 • Atragem atențiunea d-lui Prefect de județ asupra propagandei periculoase ce unii încearcă cu tot dinadinsul a o intinde peste întregul județ. Acum căteva zile am semnalat cazul din Șipote. Cățiva din acea comună în frunte cu agronomul plășei, amenință pe evrei cu alungare din sat și bătae. Un locuitor Cojocaru Avram a fost bătut de acelaș agronom, pentru faptul de a fi îndrăznit să-l reclame la prefectură. Acum aflăm că preotul din Cotnari se folosește de ședințele bisăptămănale cu solemn și face propagandă antisemită, strângând semnături contra șederei evreilor la țară. Cazul a fost anchetat de ofițerul de jandarmi și dosarul înaintat prefecturei. Pentru buna ordine ce ar trebui să domnească la sate și pentru a nu zăpăci mințile sătenilor, autoritățile ar trebui să ia măsuri din timp. Primăria Tg.Frumos a fost autorizată de Ministerul și Ocrotirilor sociale să Muncei lanseze liste de subscripții pentru strângerea fondurilor destinate ridicării unui Mausoleu al soldaților morți în timpul războiului pe teritoriul acelei comuni. — Servitorul V. D. Dudău de 43 ani din serviciul d-lui Const. Manea din Țuțora, a fost găsit eri dimineața, în casa sa, spânzurat de o grindă. Parchetul fiind încunoștiințat, a dispus înmormântarea. S’a deschis o anchetă de către șeful postului de jandarmi respectiv. — Ministerul de Finanțe a tăiat din bugetul Minsterul Sănătății Publice sporurile care fuseseră prevăzute pentru mărirea lofurilor personalului inferior. suri Ca o consecință a acestei măspitalele vor rămâne fără sanitari odată cu începerea campaniei agricole. Direcția regională a căilor ferate a luat măsuri urgente pentru repararea terasamentului între Dagâța-Vulpășești, unicul punct din regiune, unde circulația este întreruptă. In acest scop a plecat la fața locului d-l Ștefănescu, sub directorul serviciului de mișcare. In astăzi seară se reprezintă pentru a 3-a oară la Teatrul Național după 2 succese remarcabile, MAURA de d. Procuror Iorga. Piesa a suferit unele modificări pentru o mai puternică terminare de acte: au participat d-ni Scutaru, la Problema naționalizărei subsolului Buc. 22.—Joi dim. va avea loc o importantă consfătuire a majorităților. Se va lua în discuție problema naționalizărei subsolului. De data aceasta chestiunea va căpăta forma definitivă întrucât zilele acestea problema naționalizărei subsolului va face obiectul unor importante discuții în Parlament. Ora 3 noaptea Ședința de noapte a Camerei » Cum se va face naturalizarea străinilor — Buc. 22.— Camera a ținut aseară ședință de noapte, pentru a trece mai repede votarea pe articole a proectului de Constituție. Ședința se deschide la orele 9 sub președinția d-lui M. G. Orleanu. S’a continuat discuția pe articole a Constituției. Au luat cuvântul rând pe rând mai mulți deputați, care au cerut să se admită luarea în discuție a articolului privitor la naturalizarea străinilor. In urma insistențelor depuse de deputații majoritari, guvernul a trebuit în sete din urmă să cedeze, acceptând ca naturalizarea străinilor să se facă de Parlament nu de consiliul de miniștrii, așa cum era redactat articolul în forma veche. Pe această chestiune s’a născut o polemică între d-nii N. Iorga și ministru Gh. Mârzescu. S’a trecut apoi la discuția art. 22, care se ocupă de chestiunea bisericească. Camera a admis amendamentul votat la Senat în sensul că „Biserica ortodoxă este Biserică dominantă, iar Biserica unită are întăetate asupra tuturor celorlalte confesiuni,