Lumea, octombrie-decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2435-2509)

1926-11-26 / nr. 2481

I ! ! ■* 1 ] apai ix no. 2481 3 LEI NUMITRUl 3 Isi K pe im an 859 [a __. ‘ P@isti^^BkIasi­­ Z 8ar jndggengeni din tara| ultima ora ^ ^ &*J2r .. I Krassin, ambasadorul Soviete­lor la Londra, a încetat din viață astăzi dimineață. El suferea de mai m­ultă vreme de anemie per­­nicioasă progresivă. Ziarele engleze relevă faptul că Krassin și-a reluat postul In Primire la sfârșitul lunei Septem­brie, după un concediu mai în­delungat. Prima lui vizită cu pri­­le­ul sosi­ei „la Londa, a făcut-o secretarului de stat al externelor, expri­mându-și dorința ca relațiile anglo-sovietice să fie ameliorate. D. Chamberlain a răspuns că guvernul britanic dorește acelaș lucru, precizând că înainte de orice, Rusia trebue să se con­formeze în toiul halatului de co­merț anglo-rus negociat de Kra­ssin în 1924. O importantă de­clarație și d ° lui M. „Neamul Românesc“ ocu­­pându-se de declarațiile fă­cute de d. Iorga la Chișinău, scrie că discuțiile făcute prin presă în jurul acestor de­clarații sunt nelalocul lor. Ziarul arată că s’a ținut o conferință intimă; nici unul din participanți n'a fost au­torizat să facă comunicări asupra dezbaterilor. „Dl. Iorga nu are nimic de schimbat din făcută la 4 ianuarie declarația Acum ca și altă dată, este nici pentru d. Iorga nu tiranice, nici pentru hotărârile aven­turile anarhice. Calea legală e deschisă în România ori­cui, chiar și unui fiu de Re­ge“ -scrie ziarul d-lui Iorga. Ira­jiara al airagîr­eri­­ret casirsîtor Intre " proectele care se stu­diază la ministerul de războiu pentru intinerirea cadrelor e și acela de a se accelera înain­tările, reducându-se din termenul cât un ofițer trebue să stea în fiecare grad. Se va putea da astfel posibili­tatea elementelor capabile de a avansa repede. Depunerea fasta­­getului fară Par­lament Bugejul și proectele de legi econo­mice ale guvernului vor fi depuse pe biroul Camerei, în cursul săptămânei viitoare. Trotzky și Zi­­nowiev in disgrace Telegramele din Moscova a­­nunță ca Trotzki și Zinowiev au căzut în disgrație. __Comitetul central al interna­ționale comuniste a hotărât în­lăturarea lui Zinowiev din pre­ședinția internaționalei 111. Răscoala din Al­bania ia pro-1 minwwr-vrs gelmougt rnn—ii. ■!■»< porgil După cum am anunțat, în Al­­banie de Nord, s-a produs tul­­burări pregătite și organizate de doi foști ofițeri ai guvernului Fan Noli. Mișcarea are un ca­­racter pur catolic și are de scop punerea în stăpânire a nordului Albaniei, unde locuește în ma­joritate elementul catolic. Insur­genții înaintează asupra Capi­­t­iei. Mișcarea contra guverna­­rii ia proporții din ce în ce mai mari. Guvernul a trimis nu­meroase trupe penr­u a reprima răscoala. Guvernul iugoslav a ordonat autorităților de l­a frontieră să intensifice s­pravegherea, să de­zarmeze pe insurgenți și să a­­resteze pe acei cari vor încerca să treacă frontiera în Iugoslavie. Presa franco-ger» itiaraâ, despre ex­­pozeu­l d-lui Stressențan . . Comentând dezbaterile din Rei­chstag asupra­­politicei externe a Germaniei (pe care le publi­căm în altă parte a ziarului), ziarele germane relevă impor­tanța declarației deputatului na­țional german Holisch, care a afirmat că naționaliștii germani recunosc valabiliatea juridică a operei de la Locarno. • Întreaga presă franceză com­mrente­ză expozeul d-lui Stres­­seman, făcut în Reichstag. „Pe­it Parisien“ observă că, depinde numai de el să afirme încred­erea reciprocă la care a făcut aluzie, suprimând fără în­târziere cauzele care au deter­minat contr­olul militar interaliat în German­a, se mai­ fine congresul prefecților Congresul prefecților din în­treaga țară care urma să aibă loc n cursul acestei luni, nu va mai avea loc. Guvernul a hotărât ca primul procet de lege care va fi depus pe biroul­­ Corpurilor Legiuitoare imediat după votarea bugetului va fi legea administrativă. Sinu­ciderea u­nor mari bogătași turci Guvernul turc a interzis acce­sul supușilor turci la Casinoul de joc instalat în fostul Palat al Sultanului, de­oarece câțiva bo­gătași s’au ruinat și s’au sinucis în urma pierderilor suferite. Ziariști străini amengat f artî cu expulzarea „Le Journal“ anunță că poliția din­­ sa a avartizat pe doi zia­­riști, unul englez ,și altul ameri­can cari au transmis știri ten­dențioase în legătuă cu relațiile franco-italieze, că în caz de re­cidivă vor fi expulzați din Franța. Un nou act de piraterie s'a săvârșit ori în apele chine­ze. Un vapor în dru­m spre Jen- Kong a fost victima unui atac. 12 pasageri elegant îmbrăcați au împușcat garda militară, au or­donat apoi echipajului să condu­­că vasul spre Chep-Chen unde au jefuit pe pasageri, nelăsându­­le absolut nimic. Au furat apci toată marfa încărcată în vapor. Chinezii traduc din literatura românească A apărut în limba chineză nu­vela „Făclia de Paști“ a lui Ca­ra­giale. Autorul traducerii este un pro­fesor universitar din P king, Kenn­yu, care a fost acum câțiva ani în România, unde ne­­a cu­oscul­ j. Profesorul chinez, împrună cu pr­esenul nos­r­u japonez, dr. Fuji­sa­wa din Tokio, sunt en­u­­ziaști propagatori ai culturii ro­­mânești. PE EBI PftW« fflZI Moartea lui Krassin în ambasadorul Sovietelor la LondraZZZ Germania cere ridicarea controlului militar interaliat — Marea dezbatere din Reichstag — Berlin 24.— Marea dezbatere asupra politicei externe a Ger­maniei s'a deschis ori în Reich­stag prin discursul d-lui Stresse­­man care a expus punctul de vedere al guvernului german în chestiunea ridicărei controlului militar interaliat. Germania a do­vedit hotărârea sa de a-și înde­plini obligațiile luate prin t­rata­tul de la Versailles. In consecință a­­șteaptă fără întârziere , ridicarea controlului militar. Speră că se va ajunge la la o înțelegere prin negocieri directe, Guvernul Rei­­chului procedând cu strășnicie împotriva exceselor comise de așa numitele asociații naționaliste. D. Stresseman s-a ridicat apoi contra concepției greșite a trece­­rei controlului exercitat de co­­misiunea militară ir­ezm­­ată asu­pra Ligei Națiunilor. Germania trebue să stârnească, în cererea sa de dezarmare. In ce privește conversațiile de la Titoiry, înțelegerea franco-ger­mană este temelia consolidărei europene. Ambele guverne speră să ducă la bun sfârșit tratativele începute. Partidele reprezentate în gu­vern au aprobat expunerea d-lui Stresseman și sprijină fără re­zerve politica externă. Deputatul naționalist Hössch a declarat că e convins de sincera dorință a d-lui Briand de a în­cerca o politică de înțelegere cu Germania. Gessler, ministrul de război, a declarat că așa numitele asocia­­țiuni naționaliste vor fi pedepsite fara cruțare. Instrucția In afacerea Alschek-Kampus Buc. 25. — Judecătorul de in­strucție Papadopol a continuat cercetările în afacerea Kampus. D-sa a stabilit că din cele 1700 acțiuni depuse în gaj­de d. Iaroslavici, bancherii Alscek și Kampus au vândut 806 bucăți d-lui Baranovici, iar 260 la Bur­să. Pentru aceasta ei s’au folosit de două procuri, în care a par­ticipat și numele d-lui Iaroslavici., D. Baranovici a vândut la rân­dul său acțiunile soc. Redevența d-lui Maxim Schain. Banda lui Chistol în fața justiției Am relatat 'a timp îndrăzne­țele furluri săvârșite de banda spărgătorului Cor.st. Chistol. Eri, banda a venit în fața jus­tiției, spre a da socoteală de furtul prin s­argere săvârșit la cârciumarul Simhu Iosub din str. Salhana. Au fost adu­s spre judecată Chstol și surorile lui Catinca Iftimie din Golîești și Frăsina Golăescu din Coada S­ânce>. Procesul se judecă de cel pu­țin trei luni, în leja Ocol 11 M­ai, prezidat de d. jude Casian. C. Chistol a fost condamnat la 6 luni și o zi închisoare iar surorile lui la câte 15 zile în­chisoare. falimente Tribunalul secția III, a acordat termene manufacturistului I. Men­del din Bivolari, chemat în fali­­ment de firma I. Leibovici și cârciumarului V. Zavornicu din jud. Iași. Comerciantui de papetărie S. Feuerstein, a făcut apel contra hotărârei Trib. s. III prin care i s a respins cererea de acordare a unui al doilea moratoriu decla­­rându-l în stare de faliment. Conferința internațională de căi ferate Buc. 25. EKi a continuat la ministerul comunicațiilor confe­rința internațională a căilor fe­rate. Delegații au lucrat în grupe reprezentând câte două țări. S-au luat în prilej legăturile studiu cu acest trenurilor de ma­să la granițele respective. Astăzi delegații vor vizita Va­lea Prahovei. Condamnarea unui criminal de 75 ani Buc. 25. Curtea cu juri a cond­a­mmnat în ședința de ori la 1 an închisoare și 59.030 lei despăgu­biri civile pe Vasile N. Stere, în etate de 75 ani, pentru că și-a omorât nepotul său la beție. * 1 O BANDA DE TALHARIA ATACAT locuința marelui Rabin din Târgul Șteffănești — Unul din bandiți, un controlor de la Corporație, a fost a­­restat și apoi eliberat . Invitat de credincioșii săi, Ma­rele Rabin Fridman din Tg. Ștefănești s’a stabilit pe câtva timp la locuința d-sale din acest oraș, strada Elena Doamna. In intervalul lipsei Rabinului, locuința acestuia de la Ștefănești, unde își avea to­tă averea, este păzită de câțiva servi credincioși. Marți noaptea, o bandă de idlh­ri a încercat să s­fuiască locuința de la Ștefănești a Ra­binului. Tă­tarii înarmați cu puști și cuțite au înconjurat clădirea. Două dintre­­ bandiți forțau ușa din față. In acest interval, complicii lor se străduiau să găurească un zid, urmând ca în caz de peri­col, ei să se poată refugia pe acolo. Lovitura proectată de bandiți, n'a reușit. Un sergent po­ ițienesc i-a ză­rit pe când spărgeau zidul și a dat alarma. Bandi­­i a­i luat o la goană. Sergentul po­lț­enesc, care îi ur­mărea, a reușit să aresteze unul din membrii bandei. Acesta se numește H3riga și este controlor la Corpora sa din Tg. Ștefănești.­­ Asupra îlui s’a găsi un bur­ghiu cu ajutorul căruia găurise zidul locuinței rabinului. Arestatul a fost pus în liber­­­te. Sergentul polițienesc susține că a zărit pe Harig , împreuna cu mai mulți indivizi pe când erau in toiul operației. In Tg. Ștefaneș­i cazul a pro­dus o r­e­impresie. Se așteaptă intervenția Par­chetului ce Botoșani. Vom reveni cu amănunte, O dispoziție a minsisteru­l cal d­rj finanțe Buc. 25. Ministerul de finanțe constatând că unele in­st­­uții ban­care fac împrumuturi pe gaj de efecte, fără a fi plătit flaxa pe timbru în proporție de 30 bani de 100 lei, a dat ordin Adminis­­trații­or F­nanciare să ex­cite un sever control, iar acele ins­tituții bancare care nu se vor conforma acestei dispozițiuni, vor fi impuse la amenzi. Mesajul Reginei adresat America! prin radio New-York 24.— M. S. Regina s’a îmbarcat la New-York pentru Franța. Pe cheia a fost salutată de mii de oameni. Intr’un ultim interview acordat unui ziarist, Re­­gina a declarat că fiecare clipă petrecută în America, a fost pen­tru Ea o fericire. A transmis apoi prin nid­o un Mesaj Americei, în care supune : „Să nu vă desinteresați de lu­mea veche, căci lumile cele vechi trebue să trăiască­­ împreună cu cele noui și să se ajute reciproc. Trăiască America, scumpă și frumoasă !“. Regina și Principesa Elena vor ocupa pe vapor, cabinele pe care Prințul Galilor, le-a o­­cupat acum un an cu prilejul căl­ă­oriei sale în America. in preajma congresului general sfcadențesc - Consfătuirea de la Primărie - In­­ cabinetul primarului a avut loc cseară o consfătuire prezi­dată de d. N. Petrea, prima­rul orașului, la care au parde pat: d. P. Bogdan, prorectorul Uni­versității, Corjescu, prefectul po­liției și d. Gh. Gârneață, delegat al studențimei ieșene. S’au discutat măsur­ie nece­sare pentru a se asigura con­­gresiștilor—aproape întreaga stu­­dențime română din țară—o cât mai bună primire și găzduire la ieși, în tot timpul cât vor dura dezbaterile congresului. D. N. Petrea a declarat că va da tot concursul său pentru de­plina reușită a acestei importante manifest­ăiuni, la care participă corpul studențesc al României întregi de. Pentru ținerea congresului d. N. Pe­tea a acordat sala Tea­­trului Național. Deasemenea Primăriei îi revine sarcina cartiruirei pentru studenți care nu vor putea­ fi adăpostiți la căminurile studențești. In fine­d, Petrea a promis o importantă subvenție pentru aco­perirea cheltuelilor de alimentare a congresiștilor. Pentru acest scop s’a făcut și un apel la Băncile din Iași, care s’au grăbit să răspundă. Deasemenea au mai acordat subversiuni: Univers­tatea ieșană, ministerul de interne și cel de instrucțiune publică. Congresul va dura t­ei zile. El­va decurge în cea mai per­fectă ordi­ne, inițiatorii și orga­­nizatorii lui ținând a-i da carac­­terul unei impunătoare manifes­­t­țiuni studențești. Un jandarm arestat pentru jurământ fals ori după amiaza, a fost adus arestat la Parchet, săteanul Her­­cea Ferenz din satul Cuza Vo­dă. Săteanul a fost arestat de Consiliul de Războiu din loca­­litat - p­ntru jurământ fals. Mai mulți săteni din Mihaileni au cercat să serbeze în toamna anului trecut, la 22 Septembrie 1925, Sf. Maria Mică, după sti­lul vechiu. Cu toate ordinele exprese, mai mulți săteni au pornit o ho­ră, în piața din mijlocul­­ satului, Ja­darinii aflând, au sosit la fața locului, căutând să împrăștie mulțimea. Au fost însă batjonorifi de săteni, din care cauză, aceș­ia di­n ur­mă au fost dați în jude­cată pentru ultraj, de către Con­siliul de Războiu, Basarabia fiind în stere de asetit. Procesul a venit ori spre ju­decare în fața secției F, prezidat de d. col. Naum. A fost ascu­lat ca mentor și jandar­mul Hercea Ferenz, azi e­­liberat. Cu ocazia depozițiilor, d. col. Naum a constatat că jandarmul declară acum tocmai contrariul celor declarate la instrucție. Făcându-l atent, fostul jandarm a perzistat în nouăle declarații. Față de aceasta, Parchetul a dispus arestarea martorului pen­tru jurământ fals. Pa­rh­etul local, a dispus eli­berarea și darea lui în judecată pentru jurământ fals. Bursa București Paris 6.38. Londra 886. New York 182. Zürich 35.60 Milano 7.70. Bruxeles 5.17. Praga 5.40. Viena 25.65. Marca aur 43.50. PETROLIFERE Credit Minier (opin­e) 2130— 40 Pui 1930—40. I. R. D. P. (o Mare) 990-1000 Pui 590—95 Petrol Biok (optate) 420—25 ; Reșița (optate 425—30. Informații — Ministerul Instrucțiunei a confirmat pe d. profesor Petre Bogdan ca Rector al Universi­tat­i ieșene, demnitatea de Pro- Rector va reveni d-lui profesor­­. Coroi, decanul Facultății de Dre­t. .D-sa este cel mai vechi din­tr e d-nii Decani. — Ceti și astăzi in „Politica” un interesant interview cu d. ministru Garoflid. — Camera de Comerț din lo­calitate a intervenit la Ministerul de Industrie și Comerț pentru a se permite complectarea listelor electorale ale Camerei și pen­tru comercianții emiși până a­­cum. — Mai multe cazuri de scar­latina s’au declarat ori în oraș. Intre alte măsuri profilactice, servicu­ sanitar a pus un cor­don sanitar în jurul casei No. 6 din str. Frânză, unde s’au de­da­nt cazuri de scarlatină. — Buc. 24.— Comisiunea de disciplină a înaltei Curți de Ca­sație va judeca în ziua de 8 Decembrie, procesul privitor pe d. Lisear Davidoglu, primul pre­ședinte al Tribunalului Ilfov.­­ D. Bilciurescu, ministrul României la Sofia, s-a reîntors astăzi în capitala Bulgariei. Ziarele bulgare afirmă că d. Bilciurescu a primit instrucț uni precise din partea guvernului ro­mân cu privire la l­ihidarea ches­­tioii­lor răm­eși în litigiu între ambele țâri. — In legătură cu fioroasa crimă din Calea Dudești din Capitală, Siguranța din [j Chișinău a identificat la criminal. El este un basarabean din județul Orhei și a fost ajutat la comiterea cri­mei de soția sa, care a fost a­­restate. Criminalul a fost pus în ur­­m­a­re, iar numele lui se­­ine în secret, întrucât e vorba să s­e are­tați și complicii. — Berlin 24.— Presa germană­­ afirmă arestările în massă din Italia. Un deputat din Sardinia a fost arestat; în total s­au ope­al 90 de arestări; printre cei are­­­sți sunt mulți avocați. Birourile lor au fost jefuite. La Cagliani și Sassari a fost devastată re­dacția unu­i ziar catolic. Ziarele iugoslave confirmă știrea despre arestarea tuturor deputaților comuniști și socialiști, anulându-se mandatele lor. Se confirmă știrea despre ciocnirea care a avut loc între fasciști și antifasciști la frontiera spre Luxemburg; cu acest pri­lej un fascist a fost omorât. (H—Haga 24/Se anunță din Ba­tavia (insula Jawa) că răscola comuniste din Lebuain a fost înăbușită. 10 comuniști ao­­ și omorâți, sunt numeroși răniți. La Surubaia au fost operate 30 de arestări, iar la Welte vre den 465.­­ Răscoala a fost orga­nzată de I­nternaționala III-a.

Next