Lupta, iulie 1885 (Anul 2, nr. 76-83)
1885-07-24 / nr. 80
ANUL II. No. «O. ABONAMENTE Pe an ... 12 fr. Va an • • • 7 ” Administrația in Str. Podul- Vechiu Casele Papadopol. A. jE® A. MERCUEI 24 IULIE 1885. Un immer 10 bani AXi.VCHIII Un rînd in p. III. 30 b. ,, ,, ,, IV. 25b. Manuscriptele nepublicate se vor arde. IM CA. ZIAR LIBERAL-OPOSITIO si as. cs u ies. a ii ideki DIRECTOR POLITIC, G. PAST. Iaşi 23 Iulie 1885 Revenim iarăşi asupra conflictului vamal cu Franţa. Interese prea grave sunt angajate în această nenorocită afacere. Pentru ce guvernul colectivist a luat măsuri ca să nu mai poată întră în ţară mărfurile franceze ? Am aratat în multe rînduri că cu mijlocul acesta industria ţăreî nu să poate dezvolta macar de o şchioapă, de vreme ce mărfurile Angliei, Germaniei, Belgiei şi Austro-Ungariei vor continua şi de acum înainte a intra in ţară cu taxe, nu cu caracter protector ci curat fiscal. Septe şi jumătate la sută nu poate nemic protegia. Dar să spune că de vreme ce Franţa a rădicat taxele de intrare asupra cerealelor streine, urmează că ea cea întăî ne-a închis debuşeul ce noi îi aveam la ea şi că prin urmare rupînd relaţiele cu acea ţara, noi nu perdem nemic de vreme ce şi fără măsură luată de noi, porturile Franţieî prin ridicarea tarifelor ei vamale tot ne sunt închise. Aice este eroare. Să dovedim clar că noi vom putea exporta producte în Franţa chiar cu suprataxele de curînd votate şi prin urmare să sfărâmăm unicul argument pentru justificarea măsurei prin care să lovesc mărfurile franceze cu 50% ad valorem, măsură care a provocat represaliele cunoscute din partea acelei ţări. Să procedăm sistematic. Franţa, să ştie, nu ridicase taxele la întrare decât asupra următoarelor articole : grîu, orz, sacară, ovăz, făină şi vite. Pentru toate celelalte articole, taxele vechi rămăsese în vigoare. Să videm aşadară în ce constă exportul nostru în acea ţară şi întru cât era el lovit prin măsura guvernului francez. Iată după statistica oficială, articolele care în 1883, anul din urmă cunoscut, am exportat în Franţa. Vom sublinia acele dintre articole care sunt lovite de supra taxele franceze in valoare Aşadar articolele care erau lovite de suprataxele franceze erau numai următoarele: grîul, orzul, ovăzul, sacara, făina de grîu. Exportul acestor producte să ridică la suma de 8,288,226 lei iar restul exportaţiei noastre în valoare de 10,800,222 adecă mai mult decât jumătatea totalului exportului nostru în acea ţară, nu era întru nemic atins, el să bucura de aceaşi libertate ca şi înainte. Iată unde să reduce lucrul !.. Şi pintre acest export care remînea neatins figurează articole principale precum este popuşoiul în valoare de 4,379,000, precum legumele făinoase în valoare de 3,185,000, precum seminţele uleioase etc. etc! Să cuvine oare, aceasta fiind situaţia, ca prin măsuri nebuneşti să lovim noi singuri în 15 articole de exportaţie în valoare cu mult mai mare decât jumătate din întregul nostru export, pentru cinci alte articole asupra cărora s'au aruncat taxe nouă ? Faţă cu situaţia cum reesă din tabloul de mai sus, întrebăm: gănditus la guvernul la majoritatea intereselor ţăreî când lovind cu 50% mărfurele franceze, a făcut ca Franţa să ne închidă intrarea şi articolelor numeroase ce nu erau lovite de nici o proibiţiune, şi pe care am fi putut continua a le exporta? Am voi ca colectiviştii să ne răspundă la această întrebare. Dar să mergem mai departe. Până acum am discutat chestiunea punîndu-ne în ipoteza că grîul, orzul, sacara, ovăzul şi făina noastră, nu vor mai putea, cu orice preţ, să între în Franţa. Să fie oare aşa ? Orice om ce va găndi puţin asupra chestiune! va respunde, nu. No! nu am fi perdut în mod ireparabil debuşeul Franţei nici chiar pentru grîul, ovăsul, sacara, orzu făina noastră. Şi iată cum, Franţa cănd a taxat la frontieră quintalul metric de grîu, trei franci, şi aşa mai departe orzul, sacara etc. nu s’a gândit un moment ca să oprească întrarea cerealelor streine în ţară. Mai întâi nu cu taxe de 3 şi 4 franci pe quintalul metric să opresc productele streine la frontiera unei ţeri. Al doilea, Franţa nu numai că nu s’a gândit la aceasta, dar mai mult, ea chiar de ar voi nu ar putea’o face, căci are nevoe de productele străine pentru motivul ştiut de toată lumea ce să ocupă puţin cu asemenea chestiuni, că ea nu produce atîta grîu cît îi trebue pentru consumaţia interioară. D-nul Grandeau făcând mijlocia recoltei griului dintre anii 1871—80 a găsit că Franţa produce anual numai 98,214,953 hectolitri. Făcând de asemene mijlocia lot pe acei ani a grâului străin importat, a constatat că anual Franţa Introduce între 10 şi 12 milioane de hectolitre. Cu alte cuvinte, pentru o consumaţie interioară de 10 milioane de hectolitre, recoltele mijlocii a Franţiei, care nu să ridic mai sus de 98 milioane, nu sunt suficiente, deci forţaminte ea trebue să să adreseze la străini pentru aşi acoperi deficitele anuale. Fiind aşa, Franţa, o mai repetăm, nu a voit ca supra-taxele sale să împedece în mod absolut intrarea grânelor streine. Ce a voit aşa dară ? Un singur lucru pe care oricine a urmărit dezbaterile din camerile franceze, cu ocazia votărei supra taxelor, l-a putut afla ; ea a voit ca să rădice preţul căzut a hectolitrului de grâu frances, preţ care din cauza cocurenţeî străine, pretindeau unii, că nu mai era remunerator pentru cultivatori. Atit şi nemic mai mult. Cultivatoriî franceji să plîngeau că în Franţa totul fiind, în exploatarea pămîntului, mai scump decât în Statele Unite, Indii, Rusia România, ei nu pot vinde grîul lor aşa de eftin precum îl vând pe pieţele franceze exportatorii din ţările numite, că prin urmare să ruinează. Pentru ca preţul hectolitrului de cereale franceze să devină remunerator, Camerile după lungi calcule s’au oprit la cifrele supra taxelor votate. Iată tot adevărul. Urmează de aice că grânele noastre nu vor mai putea intra de acum în Franţa ? Pe câtă vreme, afară de ani excepţionali de bani, Franţa are nevoe de o cantitate de grîu străin, ori cât vor fi de mari taxele la frontieră, grîul străin va intra, căci o ţară nu să expune să moară de foame. Singura deosebire de acum înainte are să fie că şi agricultorii francezi vor profita de preţurile rădicate, cu care grîul strein va intra în Franţa din cauza taxelor vamale, ca şi ei să-l vândă pe a lor tot cu acelaşi preţ. Cănd recolta va fi bună în Franţa, cănd ea să va rădica la suma de 110- 115 milioane de hectolitre, să înţălege că atunci grînele streine prin urmare şi a noastre nu vor putea întră decît în mică cantitate în acea ţară. De cît aceasta nu va fi din cauza suprataxelor, căci şi fără suprataxe importaţia cerealelor este neînsemnată în anii foarte rari cănd în Franţa recolta este excelentă. Dovadă datele statistice următoare. In anul 1863, recolta Franţieî s’a rădicat la 116 milioane hectolitre; în acel an a întrat în acea ţară grîu strein în cantitate numai de 2 milioane hectolitre. In anul 1864, recolta a fost de 111 milioane, iar grîul importat numai de un milion şi jumătate hectolitre. Deşi nu erau în acea epocă supra-taxele actuale, importaţia de la sine a fost slabă. De altă parte poziţia noastră nu s’a schimbat în urma suprataxelor faţă cu ţările ce ne concurează piaţa Marsiliei, de vreme ce măsura fiind generală, egalizată pentru toţi condiţiile de luptă. Credem că am dovedit că măsura guvernului oricum o vei considera-o, este contrară viterelor noastre. 1) Grâu.......................................... 7,041,675 2) Popuşoi.................................... 4,379,378 3) Legume făinoase uscate . . 3,185,408 4) Semințe pleioase .... 1,339,381 5) Orz......................................... 798,889 6) Lânăre nespălate .... 764,511 7) Lemne de construcție . . . 500,650 8) Obiecte de lemn și mobile . . 303,714 9) Ovăs.......................................... 249,783 10) Meiu......................................... 107,157 11) Piei brute.............................. 66,101 12) Sacară.................................... 54,712 13) Țeseturi de cânepă neînalbite 47,160 14) Spirtoase distilate .... 42,840 15) Tărâțe......................................... 42,680 16) Făină de grău......................... 21,240 17) Oase, vestminte, păr de porc, mașine blănî etc....................... 143,167 Total 19,088,446 ---------------. --►- --------------Cu drept cuvănt acest , ziar a fost surprins de tăcerea D-lor de la „Gazeta medicală din Iaşi“ asupra nenorocitului caz întâmplat la Sf. Spiridon secţia chirurgică, în ziua de 6 iunie. Dacă însă să gândeşte cineva la faptul că mai toţi redactorii acelei Gazete, sunt funcţionari aî Casei Sf. Spiridon, atunci mirarea nu maî are loc. Ar fi de mirat maî de grabă că cu toată deriziunea Consiliului superior din Bucureşti, deriziune bazată pe o lege clară, cu toată aprobarea dată de Ministrul de Interne acelei hotărirî, totuşi videm că lucru pare a remănea baltă. Aceasta provine din cauză că Epitropia Sf. Spiridon ezitează de a pune hotărirea în aplicare şi face tot felul de demersuri în acest sens, sub pretext că autonomia casei este în joc. Faţă cu aceste tergiversări, faţă cu cele scrise în „Progresul Medical“ din Bucureşti ne-am hotărât a trata şi noi chestiunea. Iată pe scurt lucrurile: O graviditate (sarcină) simplă în şepte luni, cu copilul viu, a fost luată drept un kist-sarcom a ligamentului larg drept !! De această eroare a fost victimă nenorocita Domnica Mihăilă, a cărei patarame se ştie de toată lumea, graţie acestui ziar care a ţinut pe publicu în curent cu această chestiune. Dacă aşi căuta să reproduc toate cele zise de autori celebri, în privinţa diagnozei, adică cum se poate cunoaşte o boală, ori a diagnozei diferenţiale între o graviditate simplă şi un hist al ovarului, sau chiar histo-sarcom al ligamentului drept al uterului, mi-ar trebui o mulţime de timp copiind numai tratatele acelor autori, ceia ce nu este cu putinţă în micul spaţiu de care dispun în coloanele acestui ziar. Vol