Lupta, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 436-459)
1888-01-15 / nr. 445
r / ANUL V. SERIA NI.No. 445. ABONAMENTE In țară Un an ... . . . . . . . 40 lei 1j1 an.........................................20 „ 3 luni ........... 10 „ In străinătate Un an . . .......................................50 leî '/1 an.........................................25 „ 3 luni .................................................15 „ 15 Itaiu , 11 M HTIlI It E D A C Ț I A Calea Victoriei 34 și strada Academiei ÎS, în curte Director politic, Gr. PANU O declaraţie personală Un număr de amici mi-au pus candidatura la colegiul al II-lea din Iaşi ; opoziţia Iaşană, fidelă luptei întreprinsă în contra acestui regim, bine-voeşte a-mi sprijini candidatura. Mulţumesc atât amicilor mei politici cât şi opoziţiunei Iaşane. In adevăr, trebue să recunosc că elementul conservator din Iaşi dă dovadă de multă desinteresare şi abnegaţie susţinându-mî candidatura. Acest sentiment m’aşi fi aşteptat să’l ved, aiurea, în alte rânduri. Din nenorocire după cum „haina nu face pe călugăr® tot aşa să pare că »ideile nu fac pe omul de inimă, pe omul just şi lipsit de invidie”. Nu cred că este nevoe să î mi fac profesia de credinţă. Când cineva scrie în toate zilele şi subsemnează, profesia de credinţă devine o simplă formalitate. De altminterea ideile ce voiu dezvolta şi pe cari le voiu cere de la un deputat al colegiului al II-lea, natural că sunt în acelaşi timp profesia mea de credinţă. Voesc să întreţin pe cititorii şi alegătorii Iaşeni despre o altă chestiune. Iat’o: Ţin a face o declaraţie solemnelă, îndată ce alegetorii Iaşeni îmi vor face onoarea de a mă alege, îndată ce Camera me va valida, efl In UIO- ment voiu intra în ţară pentru a respunde la încrederea concetăţenilor mei. Mă explic: Când am fost condamnat de Stătescu şi de rege la 2 ani de închisoare, am refuzat cu energie de a me supune acestui ordin. Căci, pentru mine, condamnarea mea de la tribunal o consider ca pe un simplu ordin poliţienesc. Pentru ce am trecut frontiera ? Nu am nevoe să revin asupra acestei chestii. Este destul să spun că eu am crezut că am un mandat de îndeplinit, acela de a lupta în contra guvernului, de a nuînceta lupta un moment. Şi fiindcă singurul lucru de a putea lupta înainte în contra guvernului era de a trece frontiera, am trecut-o. De opt luni de când sunt în străinătate, nu a fost o zi, nu am încetat un minut de a lupta prin presă contra regimului colectivist. Prin urmare, angajamentul luatl-am ţinut cu scrupulozitate. Când însă alegătorii Iaşani îmi vor încredinţa, la aceste alegeri, un alt mandat, un mandat mai pozitiv şi mai special, acela de a-i reprezenta la Cameră, atunci evident că datoria mea este de a mă pune în poziţie ca să pot exercita acel mandat. Deci voi intra în ţară. Ştiu că guvernul mă va aresta de la frontieră, violând textul Constituţiei, ştiţi că prescripţia nefiind sfârşită eu voi fi obligat să stau doi ani la închisoare. Le ştiți acestea şi multe altele ce nu voesc să spun. De cât... mai ştiui un lucru: odată ales, am datoria de a mă prezenta la datoria pe care alegătorii ’mi-au impus’o şi faţă cu această datorie nu voesc să ştiui nici de închisoare, nicî de nimic. Mandatul de deputat are durata de patru ani, eu sunt condamnat numai la doui ani. Prin urmare voia avea, în cazul cel mai reu, doui ani pentru a ’mi face datoria după expiraţia pedepsei. Mai mult. Știu că guvernul este în stare ca, odată ce va pune mâna pe mine, să declare colegiul vacant, în contra tuturor principiilor și cu violația tuturor drepturilor. Această infamie probabilă tot nu mă face a sta la îndoială. Eu odată ales, nu voia voi să știe decât de un lucru, anume: că sunt reprezentantul unui colegiu și că cu orice cost și sacrificiu este de a mea datorie, de a mă prezenta■ acolo unde alegătorii mă trimit. Dacă voiu fi arestat în drum, aceasta nu înseamnă nimic. Toată lumea va vedea că am făcut tot posibilul pentru a mă prezenta la locul de luptă ce mi s’a designat. Și făcând aceasta, voiu putea răspunde prin fapte la acei nemernici şi oameni de nimic, cari m’au acuzat de lipsă de curagiu fiindcă nu am voit să mă supun ordinelor lui Stătescu. Prin fapta mea îi voiu face să înţeleagă, ceea ce până acum s’au făcut că nu înţeleg, anume că : Eu ştiu să fac sacrificii când am o misiune de îndeplinit. Eu ştiu să sufer închisoarea când la capătul ei este o datorie cetăţenească. Când însă suferind închisoarea nu fac decât plăcerea adversarilor mei, atunci ştiu să mă ridic deasupra tuturor mişeilor cari latră în ascuns satt pe faţă de invidie în contra mea. Eu îi las să latre, îi despreţuesc. Eu îmi urmez calea mea înainte neinfluenţat de nimic. Cu opt luni în urmă datoria mea era să părăsesc ţara şi să nu fac închisoarea. Mâine datoria mea va fi să intru în ţară şi să fac închisoarea. Iată ce aveam de spus alegătorilor Iașani, G. IOANII. SERVICIUJMELEGRaFIC AGENŢIA HAVAS Roma, 25 Ianuarie. — Delegaţii franezi veniţi pentru a se înţelege cu guvernul italian, în privinţa unui tractat de comerţ, afi fost rechemaţi în Franţa. Negociările s’au rupt într’un mod definitiv. Paris, 25 Ianuarie—Raportul adresat de prefectul din Nancy, în privinţa incidentului Barberot, declară că nu s’a făcut nici o violare de graniţă din partea vameşului Hahnman. Deci nu trebue să se facă nici o revendicare diplomatică. Viena, 25 Ianuarie.—Guvernul a supus Camerei convenţiunea austro-romihiească relativă la delimitarea graniţelor. Viena, 25 Ianuarie. Noua Presă Liberă, vorbind de vizita făcută de d. Sturza Prinţului de Bismark, zice că în cercurile politice vieneze se consideră naturalmente această vizită ca o nouă probă a bunelor raporturi ce există între Germania şi România. Berlin, 25 ianuarie. — Camera deputaţilor Ministrul instrucţiunei publice, răspunzând unei interpelări a grupului polonez, declară că suprimarea învăţământului limbei polonezi are de scop să facă pe Polonezi să se familiarizeze cu limba germană, şi să -i libereze de isolarea lor economică. Nu trebue să se confunde, a adăogat ministrul, cestiunea limbeî cu învăţământul religiunii. Guvernul a studiat într’un mod ,minuţios c stiunea, şi e convins că pr cesupus prusian trebue să cunoască limba germană. Filipopoli, 25 ■ Ianuarie. — Prinţul Ferdinand a primit ori autorităţile civile şi militare, clerul şi deputaţiunile. Prinţul şi suita sa au mers azi să viziteze o fermă model. EDITIA ANTAIA * Incident (?) diplomatic Simt câteva zile de când o parte a presei din capitală se ocupă dft un incident (?) diplomatic ce s’ar fi ivit între ministrul Rusiei din Bucureşti şi guvernul nostru. Pentru noi, o mărturisim,faptul ni se părea, la început, aşa de puţin însemnat, în cât am neglijat chiar a’l înregistra. Când vedem însă că lucrul iea un caracter serios, datori suntem să ne spunem părerea. Dar mai întâiu, iată despre ce e vorba: Se ştie că, mai zilele trecute, în strada Dionisie, adica într’una din stradele cele mai animate ale Capitalei, şi la o oră când toată lumea e în plină mişcare, s’a comis un îndoit omor. Din primul moment s’a putut constata că avtm a face cu o crimă ordinară, că asasinii trebuie să fi fost nişte oameni de rând, nişte servitori. Poliţia purcede îndată la arestarea unui mare numer de rândaşî, şi printre cei arestaţi se găseşte din întâmplare şi rândaşul legaţiunei ruseşti. Şi pentru ca istoricul faptelor să fie complect, trebuie să adăugăm că acest rândaş era, în momentul arestărei, purtătorul miei scrisori.— După câteva ore de reţinere la poliţie, adică timpul material necesar pentru a i se lua un interogator, rudaşul este liberat. -A__________ De aci supărarea d-lui Hlrrovo ; de aci mare incident diplomatic ruso-român ; de aci declaraţia ministrului Rusiei că rupe orice relaţiuni diplomatice cu guvernul român, de aci, poate, cine mai ştie ce... Să judecăm serios, şi înainte de toate să fim sinceri. Cum? In mijlocul Bucureştilor şi în plină zi, se asasinează o familie întreagă, se constată din primul moment că asasinii trebue să fie nişte servitori şi poliţia să nu aibă dreptul de a lua la cercetare pe un număr de servitori străini, fie ei chiar de la legaţiunea rusească ? Cum? In ţara noastră, agenţii poliţiei noastre să nu aibă dreptul de a aresta pe stradă pe indivizii suspecţi şi bănuiţi de asasini? Calcutau agenţii noştrii localul legaţiunei ruse? Arestatu-s’a rândaşul d-lui Hitrovo în curtea acestuia? Nu. Atunci ce înseamnă supărarea d-lui Hitrovo? Ce înseamnă acest incident diplomatic? Cum se explică îndrăzneala d-lui Hitrovo de a ne cere socoteală de măsurele poliţiei noastre interioare, de dispoziţiile luate de agenţii siguranţei noastre publice, în afară de localul legaţiunei? In ce timpuri crede d. Hitrovo că trăim, în ce ţară crede d-sa că se află? Nu cineva şi-a închipuit că e în Bulgaria, ori poate socoate că suntem încă pe vremea când eram priviţi ca o gubernie rusească ? Dar, adevărul e, că nu e numai vina lui. îndrăzneala ministrului Muscalilor are o explicaţie. El ştie că în ţara noastră sta la cârmă un guvern păcătos ; el ştie că la cea d’intâiu bătae din picior, la cea mai mică supărare primul nostru ministru va veni să’i facă o vizită de scuze, va veni să’i dea satisfacţie, după cum s’a şi întâmplat. De aceia reprezentantul Rusiei îşî permite această purtare; de aceia îndrăzneală moscălească se manifestă la noi ; de aceia cel d’încâiîi samavolnic rus îşi iea la noi aer de diplomat susceptibil... Noî protestăm împotriva pretenţiilor îndrăzneţe ale ministrului rusesc; dar protestăm încă şi mai mult împotriva satisfacţiei umilitoare pentru noi pe care î-a dat-o guvernul nostru de servili. Regretăm de asemenea că unele ziare aui recunoscut numai nedibăcia diplomatică a guvernului nostru de umilire şi servilism. BUCUREŞTI, VINERI 15 IANUARIE 1888. ANUNCIU»! Anunciuri pe pagina III B , „ IV 1 leu linia . 25 bani „ A SE ADRESA In România, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Calea Victoriei 34 şi strada Academiei 18, în curte fără a protesta şi în contra pretenţiei exagerate a reprezentantului muscal.litică prin cafenele denunţăm faptul d-lui Colonel Comăneanu, comandantul regimentului din localitate, spre a avea cunoştinţă de conduita acestui Officer. * * * La Caracal nu s’a făcut alegerile delegaţilor pentru colegiul al III-lea. Iată ce ni se comunică în această privinţă : Biuroul a fost deschis de primar la ora 9 de dimineaţă, însă D-sa n’a stat la primărie, ci a lăsat pe secretarul seb, care pe măsura ce venea câte un alegător, le spunea că nu este nici o alegere, şi că să se ducă acasă fiecare. Aşa s’a urmat, că alegerea delegaţilor n’a fost făcută în Caracal. Denunţăm faptul spre ştiinţă. * * * ( Vulturul.) Libertatea Alegerilor!. Din Focşani Poliţica din Focşani, umblă pe faţă şi cercetează pe orăşenii din suburbiele Tăbăcarii şi Vâlcele, spre a şti cari ’şi au locuri luate în arendă de pe moşiea d-lui Lazăr Niculescu Voetineanu, care e în apropiere de oraş; scopul administraţiei este să întâmpene pe oameni a vota contra opoziţiei. * * # Debitorii creditelor agricole atât de prin oraş cum şi din comunele rurale, sunt necontenit ameninţaţi de agenţi fiscali, cu sechestre şi vinderea cu toba a averii lor, dacă nu se vor supune controlului administraţiei la votarea candidaţilor colectivişti. Iată popularitatea guvernului... * * at Coman Iosif, eşti de curând din puşcărie, este însărcinat de prefectul Săveanu, să bată pe oricare din membrii opoziţiei. Facem răspunzător pe onestul prefect de toate ce se vor întâmpla, şi totodată îl consiliem să binevoească a se astâmpăra, dacă vroeşce să îi fie moale... Uhi:'Mo,IOr, uhii.! -din vandidaţii de delegaţi, a fost dus la poliţie de comisarul Rădulescu în ziua de 11 curent, ora 5 seara, acolo poliţaiul Gh. Sbirlea, la bâtut până când ’l-a umplut de sânge sub învinovăţire că, nu trebuia să reclame regelui despre scandalul făcut de agenţii administraţiei cu ocazia alegerilor de delegaţi. D. Moşor s’a dus la parchet aşa plin de sânge cum să afla, şi a depus plângerea sa, pe de altă parte a reclamat şi M. ia. regelui. « Humus să respectăm libertatea alegerilor». In seara zilei de zece curent, fiind o impozantă întrunire a opoziţiei în casele d-lui Gh. Apostoleanu, onestul prefect Săveanu a ordonat poliţiei, să stea la poarta caselor domnului Apostoleanu. Poarta a fost ocupată de agenţii poliţiei, percepţiei şi creditul agricol, dânşii, oprea la poarta intrarea cetăţenilor, şi’e ameninţa cu urgia persecuţiilor. Unul din fruntaşii comercianţi, d. Tudorache Anastasia, a fost insultat trivial şi ameninţat cu bătae de către comisarul Petrache Teodorescu, îndată ce amicii d-lui Anastasia a aflat despre această ispravă poliţienească, a telegrafiat M. S. regelui arătând ce însemnează libertatea întrunirilor, sub administraţia hoţului de pungi, genţi şi ceasornice, a escrocului Radu. {Furtuna). * * * * ■'? * * * ■* Din Caracal Se trimbiţează mereu „Alegri Libere“ şi cu drept cuvânt unii în naivitatea lor cred că aşa o să fie, dar lucrul se petrece din contra vorbind de judeţul nostru, aflăm că sub-prefecţii acompaniaţi de revizorul şcolar au împănat plăşile spre a vâna voturi, prevenim pe alegători să nu se adiminească la vorbe şi promisiuni, cari în realitate nu sunt decât spre a înşela lumea. . * * # Colectiviştii umblă cu fel de fal de tertipuri, spre a intimida lumea ca să nu ea parte la luptele electorale. Iată ce să zvona astăzi prin cafenele că D. Dimitrie Ştefânescu de la Corabia, membru în comitetul opoziţiunei, ar fi fost bătut la Izlazu cu ocaziunea unei întruniri făcute acolo ! Dăm cea mai formală desminţire acestui zvon. D-lui Ştefânescu nu numai că nu i s’a întâmplat aşa ceva, dar încă a fost primit cu un entusiasm destul de mare la Izlazu unde a ţinut întrunire.& * * Locotenentul Dobrineanu care este cumnatul prefectului, *sî permit« facă po Din Rîînnicul-Velcei Poliţia esasperată de splendida manifestaţie făcută d-lui Alexandru Lahovari la Vâlcea, a început o adevărată vânătoare de oameni. Peste 20 de muncitori au fost bătuţi în arestul poliţiei. Comisarul Măldărescu a fost surprins de d-nii Apostolescu şi lene Andrei, mare comerciant, bătând în localul poliţiei cu trăgătorile cailor pompierilor pe Ieremia Cernea. S-a telegrafiat regelui şi procurorului general. Discuţie zadarnici de cuvinte: De când e lumea, este ştiut că cuvintele a ocupat mintea omenească mai mult, mult mai mult decât lucrurile. Căci ce au fost, pentru a nu merge prea departe, toate discuţiile scolastice ? Ce au fost şi sunt încă cea mai mare parte a discuţielor în fîlosofie, în definiţii, ele ? Ce sunt astăzi chiar, cele mai adeseori, certile juridice, artistice etc? Discuţii de cuvinte şi numai de cuvinte. Este natural dar ca o clădire metafizica, plină deşiretenii şi de subterfugii, ţesută de ficţiuni şi principii convenţionale — cum este Constituţia monarhică — şi de loc la discuţii în deşert, la polemici sterile, la argnţii ofticoase la absurdităţi debitate pe tonul cel mai serios din lume. Un exemplu proaspăt ni -i dă presa din zilele acestea. Să ne explicăm : Pentru orice spirit limpede şi sincer, este vădit lucru că iresponsabilitatea şi inviolabilitatea regelui este o curată farsa. Căci ce om serios poate crede că un individ cu titlul de rege, având la dispoziţia sa puteri nemărginite şi neîntâmpinând nici un obstacol în profbtele sale, va fi aşa de idiot încât să se anihileze singur pentru simplu plăcerea de a să anihila ? In religii poţi găsi câteodată asemenea fanatici, de asemenea şi printre apărătorii marilor cauze sociale. Poţi însă găsi asemenea temperamente de oameni printre regi, printre nişte oameni cari nu au nici ideal, nici căldură pentru marele probleme sociale ? Evident că nu. Ei bine, lumea nu a ajuns să înţeleagă asemenea lucru, mai cu seamă lumea politică să pare că e cu totul departe de asemenea justă concepţie. In adevăr, în fiecare zi vecinie ni să vorbeşte de inviolabilitatea şi de iresponsabilitatea regelui Carol. Toţi le proclamă cu sfinţenie pentru ca apoi să tragă concluzii diverse. Unii să amarase numai la idee că Regele Carol să poate desbrăca de asemenea divine atribute şi aruncă anateme teribile în contra celor ce îi cer acest lucru. Printre aceşti adoratori ai viţelului de aur dinastic şi ai atributelor de infailibilitate ale regelui figurează şi d. D. Gianni urmaşul luî Rosetti!... O Rosetti unde es!Î ?. . d’un contra ar voi ca regele Carol