Lupta, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 654-668)

1888-10-14 / nr. 665

ANUL V—SERIA II. No. 665. ABONAMENTE Ia ţar& un an: 7» ut . j . s luni In Btr&ln&tate Un an. i...................... Va nn 3 luni.................................... 15 Bani Numérul REDACŢIA Bulevardul Elisabeta No. 8 (Casa Zieznpart). 40 lel 20 , 10 , 50 lel 25 . 16 . EDIŢIA ANTAIA BUCUREȘTI, VINERI 14 OCTOMBRE 1888. ANENCIUN­ Anunciuri pe pagina IH . . î . . . IV . i I 1 lett linia 26 bani B A SE ADRESA In România, la administraţia starului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AÖENCY Constantinopol. ALEGERILE COM ALE COLECH­I -----------------------­ Adevărata hotărâre Se înşală acei cari cred că rezul­tatul alegerilor din aceste cinci zile au să hotărascăă de soarta guvernu­lui, chiar dacă s’ar întâmpla ca re­zultatul aparent să fie favorabil pre­fecţilor şi guvernului junimist, chiar dacă listele agreate de administraţie ar­eşi triumfătoare în întreaga ţară, soarta guvernului încă va fi nesi­gură şi rămânerea Iui la putere pro­blematică. Să examenâm situaţia. Guvernul junimist nu are pentru moment partizani In ţară ast­fel In cât este într’o perfectă imposibilitate de a propune 183 de candidaţi pen­tru Cameră şi 100 pentru Senat. In această situaţie aflânduse guvernul ce a făcut dânsul ? A rămas la toa­te legăturele celor­lalte partide, s’a adresat la toţi transfugii şi la toţi vânătorii de căpătuială şi le-a oferit candidaturi. Dar poziţia este încă foarte grea şi iată pentru ce: Junimiştii sunt nişte oameni cu totul ambiţioşi cari nu se mulţu­mesc cu roluri secundare în alte partide, în partidul conservator de exemplu din cari au eşit, dânşii vor să fie şefi de partide, vor să aibă partidul lor propriu şi pentru acest scop, tind mai ales la sfărâmarea partidului conservator. In situaţia lor, deci, junimiştii se află în fla­grantă rivalitate cu şefii partidului conservator şi cu cea mai mare parte a partidului precum şi cu toate cele­lalte partide. Pentru a izbuti în alegeri, însă, a­­dică pentru a se bucura de sprijinul administraţiunei, o mulţime de con­servatori, de liberali disidenţi şi de colectivişti au trecut de formă în partidul guvernamental şi ast­fel au fost puşi pe listele prefecţilor. Să ne închipuim, dar, că în ase­menea condiţiuni dânduse bătălia e­­lectorală listele guvernamentale ar întruni majoritatea în ţară. Ei bine, ce se va întâmpla atuncea ? Se va întâmpla că aşa zisa majoritate gu­vernamentală, să fie compusă ditr’un mozaic cu totul ciudat, din junimiş­ti, conservatori, liberali disidenţi, co­lectivişti, zestre guvernamentală, etc. Aceasta va fi cea mai monstruasa colectivitate şi cel mai şubred spri­jin pentru un guvern. Este lucru învederat ca un guvern pentru a putea fi sigur de majori­tăţile sale trebue să aibă un partid compact, bine organizat, animat de de o idee imensă, oţelit în lupte şi legat cu lanţurile de oţel ale celei mai perfecte solidarităţi. Iar o ma­joritate de contrabandă, adunată ex­clusiv prin farmecul foloaselor ne­­cinstă se va împrăştia fatal la cea mai mică nesiguranţă, la cel d’ân­­tâia eşec al guvernului. Aceasta fiind adevărul ce se va petrece în Cameră ? E lesne de pro­fetizat. Guvernul crezându-se în destul de tare şi în destul de sprijinit de ma­joritate va lua aere de guvern sta­bil şi va pretinde să rămâie la pu­tere pentru a stăpâni ţara, încur­cătura vă începe de aci. Şefii partidului conservator, d-nii Lascar Catargiu şi Vernescu nu se vor putea resemna o dată cu capul ca după ce au făcut douî­spre­zece ani opoziţie guvernului loan Brăti­­anu, să fie puşi la ordinile d-lor Me­­nelas Ghermani Al. Marghiloman. Aceşti domni vor pretinde ca să ia puterea ce li se cuvine şi pentru a­­ceasta vor începe lupta în parla­ment. Nu este un mister pentru nimenea că amândoui aceşti şefi al partidu­lui conservator sunt astă­zî adver­sarii guvernului junimist şi că vor­besc şi lucrează în contra sa, în Cameră Insă atitudinea lor expec­­tantă de astă­zî se va transforma într’o atitudine militantă şi demon­strativă. Conservatorii credincioşi căpeteni­ilor ce au vor urma pe cei doui boieri şi ast­fel asaltul va începe. Pe de altă parte mulţi dintre oa­menii indoioşi­ aleşi ca guvernamen­tali numai pentru a trece pragul Ca­merei vor arăta şi dânşii ceea­ ce pot curând de tot. Totul prevesteşte, dar, că sesiu­nea cea d’anteiu a Camerilor juni­miste va fi foarte mănoasă în inci­dente şi în dezbateri furtunoase şi că Parcele opozante vor scurta, mai curând de cât se crede, firul zilelor junimiste. Junimiştii, o ştiu, aceasta foarte bine, dânşii nu -şi fac de loc iluzi­­une în privinţa rezultatului final şi foarte apropiat ce’l aşteaptă, şi pen­tru aceea vestesc în toate părţile că guvernul va dizolva până în zece ori Camerile dacă li vor face piedici. In Cameră prin urmare, se va da adevărata hotărîre asupra guvernu­lui. In Cameră se va vedea cât de mare e majoritatea constantă a ju­nimiştilor, în Cameră se vor număra boborii guvernului. Până atunci rezultatele electorale nu vor spune încă lucruri hotărîte, hoţiile lui Maican şi Arghelescu, nu, cri­ma lor cea mai mare este că au căzut de la putere. Pentru lingăi şi pentru ci­nici omul puternic reprezintă toate vir­tuţile, omul căzut şi în nenorocire este cel mai demn de dispreţ. Dar numai în trecut ne dedeau juni­miştii dovezi de şubreda lor moralitate politica ? Dar de unde.­ Pe când în opo­­ziţiune ereau mititei şi ertători până ce şi cu colectiviştii cel mai de rând, o­­datâ ajunşi la putere au început să fie aroganţi cu toată lumea. Oare cu şefii partidului conservator cum se poartă ? Oare pe cei­l­alţi conservatori cum îl tratează? Toţi oamenii care fac politică ştiu că numai despreţ au junimiştii pen­tru toţi oamenii noştrii politici din toate partidele. Dacă acest drept ar fi constant şi mo­tivat dintr’o superioritate de inteligenţa, de cultură şi de caracter n’am avea ni­mica de zis, căci s’ar putea întâmpla ca dânşul, fiind oameni mai cinstiţi şi mai culţi să despreţuiască pe politician­ cei şarlatani şi inculţi. Dar nu’i aşa de loc. Toată lumea ştie că d-nii Carp şi cam­pania, cari astăzi fac rafiniu de moarte d-lor Lascar Catargiu, Vernescu, şi celor­l­alţi, au stat în partidul guvernamental cât timp a durat ministerul Lascăr Catar­giu, ba încă au întrat în minister la spartul târgului adică atuncea când guver­nul era mai compromis și mai impopular. Atuncea cum se explică că d. Carp a tratat mai târziu partidul conservator drept un partid degenarat ? Când să se fi degenerat el ? Răspunsul­­e simplu : partidul a devenit degenerat de îndată ce a căzut de la putere și nu mai putea oferi nici un folos junimiştilor. Iată dar că atitudinea junimiştilor a fost identică şi faţă cu conservat­orii şi faţa cu colectiviştii, căci şi pe unii şi pe alţii s’a sprijinit cât au fost la guvern şi i’a combătut de moarte când au ră­mas în opoziţie. Prin urmare să se ştie una : junimiş­tii nu sunt oameni capabili ca să stea mult timp departe de buget, ei nu sunt oameni capabili de sacrificiu. Morala junimiştilor este aceasta : «spu­nem dacă eşti la putere sau în opoziţiu­­ne ca să -ţi spui cine eşti». D-l C. Cogălniceanu a trimis Regelui din Fălticeni următoarea telegramă : Copie dupe telegrama adresată M. S. Regelui. M-am tânguit în două rânduri mi­nistrului Rosetti despre ingerinţele ad­ministraţiunei din Fălticea­. De­geaba urmează cu mai mare înverşunare. Subprefecţii caută a teroriza nu nu­mai pe ţărani ci şi pe învăţători şi pe preoţi. Primarul Fălticenilor, fiul prefectului, a declarat chiar că gu­vernul impune numai­de­cât ca depu­tat al colegiului 111 pe Rosie, fostul şef de cabinet al ministrului Rosetti, de­şi prefectul nu -l voeşte. Aceasta e un adevărat scandal şi o vădită vio­lare a constituţiei. Dacă şi de astă dată ţăranii nu vor fi lăsaţi liberi să aleagă deputaţi după plac, prevăd în­­tr'un scurt viitor, un mare pericol na­ţional. Răul e la culme. Aducând a­­cestea la cunoştinţa Maiestăţei Voastre, cred, a fi împlinit o datorie de bun cetăţean şi de bun supus. Constantin Cogălniceanu. Cine ţipă mai tare Ştiţi cine ţipă mai tare în contra ali­anţei cu colectiviştii ? Junimiştii. Da, junimiştii sunt puritanii cari fac spume la gură, caii întorc capul cu o­­roare de la spectacolul ce li se oferă, cari nu pot crede aceea­ ce văd cu ochii. Astă­zi pentru junimişti nu e mai mare crimă de­cât o alianţă cu oamenii ne­­faşti cari au guvernat ţara doi­spre­zece ani, cu tâlharii şi cu mizerabilii colec­tivişti. Dar e­l nu erea tot aşa, o nu ! Ion Bratianu erea singurul om în stare ca să guverneze ţara, singurul om supe­rior, singurul capabil—după d. Carp bi­ne­înţeles—ca să inaugureze o eră nouă. Câtă vreme prefecta de Vaslui putea alege pe actualul ministru de externe, colectiviştii ereau oameni foarte onora­bili, pe câtă vreme Radu Mihaiu putea scoate de urechi din urmă pe d. Lauri­­an la Bucureşti, Radu Mihaiu nu furase încă un ceasornic, pe câtă vreme Ion Brătianu erea încă la putere, erea om de treabă şi demn de tot respectul. Ast­fel vina cea mai mare a colectiviştilor a­­ceea ce i-a făcut mai odioşi, mai demni de dispreţ nu sunt nici libertăţile călca­te în picioare, nici alegerile iiţiale, nici ---------------------------------------------­ Ingerinţe electorale Din Buzeu s’au trimes regelui următoarea telegramă : M. S. Regelui Sinaia. Suntem în ajunul alegerilor, inge­rinţele administraţiei insuportabile, te­roarea este la culme. Poliţia în capul cetelor de bătăuşi a d-lui Iancu Marghiloman cutreera stradele ameninţând cetăţenii, bătând pe acei ce nu împărtăşesc ideile gu­vernului. In Buzău suntem în simplă Vlăsie. M. V. voeşte alegeri libere ; rugăm respectuos ordonaţi a se respecta voinţa Maj. Voastre. N. Sibiceanu, N. Brătescu. Resultatul Alegerilor col. I ILFOV Votanţi 1429 înscrişi 2377 11-a secţiune roşu 11-a secţie galben 111-a secţia verde IV-a secţie albastru V-a secţie negru MEHEDINŢI Votanţi 303. Înscrişi 370. DOLJ PRAHOVA PUTNA Votanţi 284 înscrişi 342 ROM­AN R.­Vâlcea SUCEAVA Votanţi 402 înscrişi 580 Aleşi Al. Ştirbey 290 guv. « S. Somanescu 258« ni A. Pasiakov 245a St. Pleşea 185 bal. G. Kiţu 140a I. G. Pleşea 113a N. Crătunescu 77« A. D. Nicolaid 123a N. D. Popp­i 2 i votanţi înscrişi Ales G. G. Cantacuzino 179 guv C. Enescu 147bal. R. Stanian 138 gj G. Cioroneanu 122« C. Stoicescu 90 I. Cireşeanu 80« C. Grigorescu 82a Dem. Brătianu 61a Aleşi G. Apostoleanu 201 conser. „ N. Voinov 194 liberal. « N. Ghiţă N. Săveanu S. Guriţă C. Cernat S. Pastia L. Niculescu G. Nicolau junim. coloc. Aleşi A. Lahovari « Vasile Pleşoianu 160 Simulescu 72 liberal Disescu 69 a G. Fărcăşanu 14 « 202 conser. « Votanţi 78. Înscrişi 102 Ales G. Sol’ta C. Ghiţescu M. Milo Iorgandopol 60 opos. 42 op. 29 guvern. 25 Înscrişi 128. Votanţi 114 Ales Lupu Bogdan „ Hariton Goilav P. Donici M. Kogălniceanu 67 guvern. 60 « 55 op, 43 « IALOMIŢA Inscnşi 274. Votanţi 192 Ales Al. Marghiloman 115 guvern. « Poenaru Bordea P. Grădișteanu Colonel Filitis 122 74 68 V op., OLT Ales D. Protopopescu 104 opos. « C. Deleanu 96 guvern. C. Manu 76 * I. Calinderu 55 „ B. Gănescu 2 »

Next