Lupta, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 946-968)

1889-10-14 / nr. 956

­ 2 LAPTA D. primar cere Gurtei amânarea pe motiv că d. G. Mârzescu, avocatul pri­măriei, nu poate veni de­ la Iaşi şi actele atingătoare pe acest proces sunt la d-sa. Curtea, în urma întrebare­ pusă părţi­lor adverse, care nu au primit amânarea, a respins cererea primăriei şi a intrat în fondul cauzei. Atunci d. G. Resu, primarul, care chi­purile este advocat şi care era asistat de d. Vulpe alt avocat plătit cu luna de pri­mărie, a făcut următoarea declaraţie foarte importantă: D-le preşedinte, d. Gh. Mârzescu, advo­catul primăriei, este reţinut la Iaşi şi c are asupra d-sale actele cu care urmează să ne apărăm, aşa că vă rugăm să amânaţi procesul. Curtea nu ţine seamă de această ul­timă declaraţie şi socotind primăria bine reprezentată judecă fondul respingând a­­pelul. Primăriei­­i-a rămas dreptul de revizu­ire după art. 291 pr. civ. (Leg. modif. Stătescu. De sigur că d. Resu nu s’a săturat de revizuirea hotărârilor, vrea să mai în­cerce. Prin aceasta Cohen & Reiner au câş­tigat­ peste 500.000 de lei. Acum se înţelege pentru ce d. Resu a manevrat aşa. Acum se înţelege pentru ce să răspândise încă din ajun ştirea des­pre intrarea d-lor N. Blaremberg şi Gh. Mârzescu în cabinet. Şi când te gândeşti că d. C. Ressu e tot acela care striga căt îl lua gura că în afacerea egourilor toţi câţi au trecut pe la primărie au tripotat, care lasă pri­măria ne­apărată şi ca să fie condam­nată la plata sumei de peste jumătate milion de şi datoria nu era de­cât 140.000 de lei. Cu alte cuvinte chiţibuşul d-lui Ressu, lipsa d-lui Gh. Mârzescu, a dat d-lui Blaremberg un cadou de peste 300.000 de lei. Acum pentru a lămuri şi mai bine chestia şi spre a se vedea valoarea tri­­potagielor mă voiu servi de cifre. Sub administraţiele trecute se propu­sese o transacţie şi anume: Societatea financiară şi cu atrepreno­rul lei................................... 1.100.000 Datoria Cohen & Reiner după sentinţa judecătorească lai. . 140.000 Total . . • 1.240.000 Pe această socoteală afacerea era stinsă şi comuna în afară de orî-ce pericol. Astă­zi însă afacerea stă ast-fel: După învoiala ce s’a făcut cu socie­tatea financiară, un gheșeft foarte în­drăzneț, se va plăti lei . . 925.000 După hotărârea de eri dato­ria lui Cohen & Reiner. . . 500.000 Apoi rămâne în picioare pro­cesul Gr. Heliade lei . . . 1.500.000 Total . . . 2.925.000 Faţă cu această situaţie suntem în drept a întreba pe d. Resu, cum rămâne cu la­udele că a câştigat procesul la Iaşi. Da, ’l-a câştigat! Se vede că pentru d. Resu et comp. e câştig când comuna plă­teşte mai mult 1.625.000 de lei. Din aceste toate se vede moralitatea conservatorilor noştrii. Se vede că oame­nii veniţi la cârmă cu crucea în sân şi cinstea în traistă, dar care au înveninat cu balele calomniei tot ce este onest la noi, sunt nişte gheşeftari de cea mai în­drăzneaţă şi periculoasă speţă. întrebarea este: ce face d. Gatargiu ? Această întrebare toarele alegeri. Voiu reveni. i se va pune la vii- Z. Dumbrițvianu. .------------------­ DIN GERMANIA Berlin, 20 Octombr. Tânărul nostru împărat, trebue să’i re­cunoaştem această calitate, este un om extraordinar. El nu este un suveran ba­nal. După surprizele încă neexplicat­e ale călătoriei la Kiel, după primirea Ţarului, el a plecat la vînâtoare în răvărsatul zorilor şi nu s’a întors de cât când s’a înoptat şi imediat s’a dus să asiste la o reprezentaţie teatrală care a durat patru ore La teatru în timpul unui entr’acte el a chemat in loja sa pe directorul tea­trului, pe celebrul comedian Barnay şi a convorbit cu el ostentativ în timp de 20 minute. După modul cum împăratul se agita şi gesticula, fie­care a putut vedea că împăratul face cu toată inima ceea ce el face, că el se interesează de Tea­tru şi nu întrebuinţează în activita­­tatea lui nici o etichetă. Nici muzica en­­tr­actuluî, nici intrarea în lojea imperială a­­aghiotantului, care intrase pentru a face un semn împăratului, nu s-a distras și el a continuat a vorbi cu d. Barnay. Se spune că împăratul Wilhelm a cerut d-lui Barnay a reprezintă cât­ mai des posibil piese istorice și patriotice. Drama care se represinta în acea seară era trasă din istoria Brandenburgului: Falsul Waldemar. Pe scena teatrului Cur­­ţei se juca în acelaşi timp o altă piesă patriotică: Kuitzow. împăratul a invitat la o reprezentaţie gratuită a acestei piese pe toate şcolile din Berlin. * * * Ţarul a decorat un mare număr de ofiţeri din regimentul sau şi a acordat medalii soldaţilor. La săracii din Berlin Alexandru al IlI-lea a distribuit 10.000 mărci. Un alt detaliu interesant : Agenţii po­liţiei ruse cunoscuţi cari au stat în Berlin în timpul şedere! Ţarului s’au găsit că erau în număr de 62. * * * S’a fondat la Berlin un muzeu de et­nologie germană , doctorul Wirchow este în capul comitetului care a luat iniţia­tiva acestei fondări. Este o operă ştiinţi­fică şi patriotică în acelaşi timp. Promo­torii ideei înţeleg a pune subt ochii pu­blicului exemplare din toate rasele din Germania, precum şi tot ceea­ ce are ra­port la economia domestică, la arte, la ştiinţe, la meşteşugurile din diversele pro­vincii etc. D. Wirchow este asistat în opera sa de celebru antropologist Bastian. * * Herman Klaiber, individul care a aten­tat la viaţa prinţului moştenitor este un u­­vriertăbăcar fără lucru în etate de 21 ani. Arma de care s’a servit este un revolver. Klaiber a fost arestat de către un sol­dat care se găsea de post aproape de lo­cul unde atentatul a fost comis. Prințul moștenitor care locuește la Mariamoehl, aproape de Ludwigsbourg, s’a dus la biserică după arestarea crimi­nalului.* îk * In urma unor divergințe de vederi, proectul relativ la drumurile fier strate­gice va fi din nou pus în studiu împrumutul proectat va suferi o re­ducere de 100 milioane. ........— - * V# CV2V SiJ'XV- ----------­ ACTE OFICIALE Preşedinta consiliului de miniştri­­ A . D. G. Vernescu, ministru al finanţelor, în­­torcându-se concediu a încetat din interimul acelui minister, cu care fusese însărcinat d. Gr. G. Pâucescu, ministru al agriculturei, industriei, co­mercialul şi domenielor. Ministerul de interne — Epitropia bisericei din comuna rurală Pare­­pa, judeţul Prahova, este autorizată să ridice de la casa de depuneri şi consemnaţiuni suma de lei 3. 145, bani 22, provenită din despăgubirea pă­mânturilor, proprietatea bisericei, pe cari au fost împroprietăriţi foştii clăcaşi dupe legea rurală din anul 1864, spre a servi la facerea învelitoarei bi­sericei, împrejmuirea curţei acestui locaş şi constru­­irea unei casee pentru locuinţa preotului. „ Taxa de 20 bani de la decalitru vin nou a­­cordată comunei urbane Roşiori-de-vede din jude­ţul Teleorman, se desfiinţează, şi comuna este au­torizată a percepe următoarele taxe : 38 bani de­ la decalitru vin nou ce se va introduce în comună şi 1 leu, 10 bani de la decalitru vin vechiu. — Comuna rurală Ulmu, din judeţul Brăila, este autorizată a percepe următoarele taxe : 13 bani de la decalitru vin nou sau vechiu, ce se va con­­suma numai la cârciumile şi stabilimentele de co­­merciu, peste taxa existentă de 25 bani, în total 38 bani, şi 77 bani de la decalitru bere, adusă sau fabricată în comună. Consiliul comunei urbane Zimnicea, din ju­deţul Teleorman, se disolvă numindu-se membri în comisiunea interimară d-nii Nae Busuiocescu, Pe­tre Grigorescu, Gheorghe Hagi Mateescu, Dumi­­trache Nicolae Lazăr şi Marin Drăguţ. Decisiuni ministeriale . Sunt confirmaţi : D. Grigore Petrescu, actual secretar al poliţiei oraşului Tecuciu, în funcţiunea de comisar poliţi­enesc în acel oraş. D. Iancu Mitrea, în funcţiunea de secretar al poliţiei zisului oraş. D. Evelian Sfetculescu, în funcţiunea de regis­­trator-archivar la sub-prefectura plăşei Marginea din judeţul Vlaşca.­­ D. G. Popescu în funcţiunea de registrator-ar­­chivar la sub-prefectura plăşei Jiu-de-Jos. D. Vasile Genes, în funcţiunea de registrato­­archivar la sub-prefectura plăşei Borheciu din ju­deţul Tecuciu. D. Ştefan Furtună s’a numit, pe ziua de 10 Oc­tombrie 1889, în funcţiunea de medic-veterinar al târgului de vite cornute de la Constanţa, cu aetri­­buţiune de 200 lei pe lună. ------OOOOO-----­ CRONICA JODIGIARâ Procesul Amironic In ziua de 9 Octombrie vestitul escroc Andronic a dat din nou de lucru Curţei de apel secţia 11-a. Se ştie câ Andronic râvnea la un sin­gur lucru : Să fie pus în libertate şi ni­mic mai mult ! Şi întradevăr, el a reuşit, căci parchetul Curţei a fost silit, în inte­resul legei, sa-l pue în libertate. Iată fazele juridice prin cari a trecut acest proces, în ceea­ ce priveşte chestia de formă numai. Andronic adus în ţară dintr’un sat Un­guresc, a început sa ’şi utilizeze timpu în Văcăreşti cu m­fdetaţiuni juridice. Ce credeţi că ’i trăzneşte în cap ? Să facă contestaţie că n’a fost citat. Şi intr’ade­văr, în ziua de 30 Septembrie, Curtea de apel secţia II-a anulează efectele juridice pe cari le produce o hotărâre definitivă şi îi acordă ast­fel dreptul de a face o­­poziţie şi apel. O dată acest triumf repurtat, Andronic, cere punerea lui în libertate pentru mo­tiv că el, conform decisiuneî Camerei de punere sub acuzaţiune, se află in liber­tate pe baza garanţiei de lei 16.000. Cererea lui Andronic întâmpină o se­rioasă resistenţă din partea întregul­u parchet, invocând împrejurarea că el fu­gind din ţară nu s’a prezentat înaintea instanţelor respective, deci a perdut­ drep­tul la beneficiul libertăţeî provizorie. Ce credeţi că răspunde Andronic la a­­ceastă obiecţiune ? — Da cum puteţi să susţineţi un a­­semenea lucru, că adică eu nu m­’am înfăţişat, când chiar Curtea de Apel, ad­miţând contestaţia, recunoaşte implicit că eu n’am fost citat, şi tot cântând pe această coardă, el reuşeşte de a fi pus în libertate. D. Procuror de secţiune Budişteanu înaintea Curţii a susţinut că Andronic nu poate fi pus în libertate pentru cuvântul ca garanţia de 16.000 lei depusă de An­dronic nu mai există în realitate, căci onora parte civilă a ridicat aceşti bani. Statul s’a despăgubit asemenea cu 2000 lei. Andronic dând din umere eselama: — Ce’mi pasă mie cui aţi dat banii nevestei mele! Să dea d-zeu să fiu achitat în proce­sul de fond, apoi o să vedeţi o acţiune recursorie contra magistraţilor cari nu s’au gândit c’am ce poamă sunt eu ! D-nii Cornea şi Georgescu au pledat cu un talent demn de o cauză mai bună. D. Cornea însă ne-a oferit şi momente de distracţie printr’aceea că ’şî-a prezin­­tat clien­tu drept victima arbitrarităţilor Parchetului, prin faptul că a fost foto­grafiat la Poliţie şi ’i s’a ras barba la Văcăreşti! — Inchipuiţi-vă, esclamă eminentul a­­părător, acest om care nu ’şî-a ras bar­ba nici o dată, se vede de­odată ras, ce înseamnă această comedie a par­chetului ? Andronic dar, fiind pus în libertate are de gând sa facă o acţiune cu revendi­­caţiune contra direcţiunei penitenciarelor pentru a ’şi recăpăta barba ! Acum să ne fie prmis o mică observa­­ţiune. La 30 Septembre Curtea de Apel a anulat sentinţa tribunalului, Andronic în loc de a face opoziţie, a trecut peste acest drept şi a interfetat apel chiar în acea zi asupra fonduuli. N’ar fi fost mai nemerit­oare ca parchetul să fi cerut un termen urgent pentru judecarea fondului, de­cât să întreprindă o luptă sterilă în combaterea cereri lui Andronic ? Şi a­­tunci n’am fi fost scutiţi de inconveni­entul social de a vedea pe un excroc plimbându-se liber pe stradele Capitalei şi termenul sorocit tocmai pe la sfârşi­tul lunei Noembrie ? Din Roşiorii-de-Vede In ziua de 26 Septembre a. c., se ju­ca cărţi în cafeneaua din oraşul nostru, făcând banc un comerciant grec. Intre jucători se aflau şi cunoscutul Bujorea­­nu, mazalitul sub-prefect al d-lui Măn­­eiulescu, poliţaiul local şi chiar judecă­torul de pace. Comerciantul grec perdu­­se peste 500 lei, dar întorcendu-se jo­cul, el a câştigat, perzând Bujoreanu 300 lei şi judecătorul de pace 6 napoleoni. Vezând perderea Bujoreanu a luat banii de pe masă, zicând că el e nepotul lui nenea Mich­ala­che şi că va da pe toţi gre­cii afară din ţară. Atunci judecătorul a cerut grecului sâ’l restitue cei 6 napole­oni ce zicea c’a perdut. Grecul s’a opus. Judecătorul îşi luă îndată rolul de agent al poliţiei judiciare, confiscă cărţile, iar a doua zi trimise la grec pe misitul Ta­­che Alexadreanu a’i zice să’î dea cei 6 napolionî, că de unde nu, îl va băga în puşcărie, căci a încheiat proces-verbal şi’l va trimite parchetului. Comerciantul grec s’a opus, şi atunci judecătorul a făcut proces-verbal, care l’a înaintat împreună cu cărţile parchetului de Teleorman. Eacă cu ce se îndeletnicesc slujbaşii regimului şi susţinătorii săi, eacă cum ei se poartă chiar în asemenea josnice da­­raveri şi în fine eacă un judecător fost puşcăriaş jucător de cărţi şi constatator el singur, când perde, ca s’a călcat, legea ! Şi să mai te miri de ce lucrurile pu­blice merg arababura ! Vedea. INFORMAT­IUNI Colectiviştii răspândesc zgomotul ca el vor combate cu mare vioi­ciune încheierea convenţiei comer­ciale cu Austria. Ei spun că vor ţine întruniri în toate oraşele spre a combate încheierea unei aseme­nea convenţiuni. D-nii I. C. Brătianu şi Dimitrie Sturza sunt însă de opiniune, să nu combată de loc încheierea acestei convenţiuni şi aceasta să ştie dini ce cauză. A combate convenţia în­seamnă a se certa cu palatul. „ Luni va veni înaintea Curţii de casaţie însemnatul proces dintre Re­­zaşii Vasieşti, cu principele Al. Ştir­­b­­iu şi moştenitorii Ghica, pentru revendicarea unui număr însemnat de pogoane. Acest proces a fost deja o dată pledat înaintea curţii care a făcut diverginţă. In vederea importantelor şi lun­gilor desbaterî cari necesită acest proces, s’a rezervat două zile.­ ­ Comitetul apărăreî ţârei se va întruni Marţia viitoare la castelul Peleş sub preşedenţia regelui. X Duminică se­ va întruni la Peleş sub preşedenţia regelui un consiliu de miniştrii. In acest consiliu d. Lahovari va supune resultatul misiei sale şi se va hotărâ şi asupra complectărei ministerului. X Aflăm că comisiunea compusă din d-nil doctor Babeş şi medicii vete­rinari Starcevici, Gavrilescu şi Mi­­hăilescu în urma cercetărilor şi es­­perimentelor făcute a constatat că Emoglobinuria bacteriena a boului e boală transmisibilă, adică se co ■ munică de un animalele bolnave la cele sănătose. Acest rezultat e de o mare im­portanţă pentru că va permite să se indice măsurile necesare, pentru măr­ginirea şi stîrpirea boalei ori unde ea s’ar mai ivi. D. Costescu, secretar general al ministerului de justiţie, al cărui concediu a expirat, a obţinut o prelungire a concediului sau. . X Corpul al II-lea de armată a ter­minat dri seară manevrele parţiale. Astă­zi toate trupele au defilat înaintea comandantului corpului de armată şi statului-m­ajor în satul Sălcuţa, care e în apropiere de Titu. Mâine trupele din Capitală se vor întoarce în garnisonă. X Se zice că şi d. I. Calinderoiu, ad­ministratorul domenielor coroanei, va fi numit delegat al guvernului nostru în negocierile cu Austria, pentru încheerea convenţiei comer­ciale. X Am anunţat mai alaltăerî că d. inspector financiar Constantinescu trebuia să plece a doua zi la Cra­iova într’o anchetă. Ministerul domeniilor intervenind ------------------------------------------------­ FOIȚA ZIARULUI «LUPTA• — 14 Octombrie 1889. —­­. — ALBERT DELPIT CU PASIUNE XIII. — (urmare) — — Tot-d’a­una cu spirit ! Aceasta ’mi aduce aminte ultima vizită ce ai avut onoarea sâ’mi faci. ’Ți aduci aminte ? Ziua în care Rixens s’a.... s'a împăcat cu d-ta. — Ai memorie bună. — Nu uit nimic. Aceste trei cuvinte nu mai tradau mâ­nia ei ascunsă. In aparență Maud erea cu desăvârșire stăpână pe ea, hotărâtă să menție acest ton de o ironie ascuțită și hotărâtoare. Ea urmă impasibilă și mândră : — Bunul Rixens! L’ai mai văzut? Eu nu. Am fost foarte ocupată. Dar d-ta stai în picioare .. Stai jos, scumpul meu, din grație! — Mulțumesc. Ce amabilitate ! — Am fost tot-d’a­una amabilă cu d-ta! Aceasta pentru a nu schimba. Spu­neam că n’am mai revăzut pe Rixens. Regret. II iubesc din toată inima, încă unul din acei prieteni, pe care a’și fi foarte veselă să’l revăd. Ceea­ ce mă mi­ră este că d-voastră nu v’aţi văzut, de patru luni. Ştiu că ai voiajat în Orient. Dar întorcându-tej prin Paris, prima d tale vizită ar fi trebuit s’o faci acestui exce­lent August. Până aci Edmond nu se arătase infe­rior Maudei. Ca şi ea, el erea surâzător şi glumeţ. La această trasă a tinerei fe­mei, el făcu o primă greşală respunzând cu o grabă cam naivă. — Şi pentru­ ce, mă rog? Ea îşi simţi superioritatea şi ripostă : — Ei scumpul meu, doi bărbaţi înşe­laţi de aceiaşi femee, devin imediat a­­mici intimi! El salută graţios. — încântător. — De­sigur. Eu mă plac cum sunt! Dar ne depărtăm. Da, am fost foarte o­­cupată. Băgasem de seamă că plăceam foarte mult scumpului d-tale unchiu, d. La Faurie. Cea mai novice ştie numai de cât ce are de făcut şi Alfred are un mod de a lăsa să se vadă ceea­ ce gân­deşte... Viitorul d-tale unchiu se numeşte Alfred, o ştiai ? Acest nume i se potri­veşte de minune. Inchipueşteţi că s’a­­pucă să adune informaţii despre mine. Şi la cine să adresă­m La notarul meu, la sir Charles Gregory, la Rixens. Da la Rixens ! August şi.... şi Alfred discutând împreună de meritele mele personale. .. Iţi vine să te strângi de gât! D-ta pri­cepi că oamenii de spirit sunt tot-d’a­una pentru femeile frumoase. S’au, notarul meu ara fine­ţa şi sir Gregory nu e prost Nu ştiu ce a putut alia pe socoteala mea d. La Faurie, dar* eu, am aflat multe pe socoteala sa. Am aflat cifra exactă a a­­verei sale, cifră care nu e de dispreţuit chiar pentru o inimă... dezinteresată ca a mea. Am ştiut că are vii în Italia şi că va pleca să le viziteze în luna lui August. Gând­eşti stângaci ajuţi întâm­plarea şi tragi aventuri foarte fericite. Ghiceşti restul nu este aşa? Am plecat la Neapole cu aere de văduvă inconso­labilă. Şi aceste aere mi se potrivesc ad­mirabil. Ere am încântătoare pe parola mea ? Vezi d’aci marea scenă din salo­nul Hotelului Regal. «D-ta ?» — «Eu.—» «— Provedinţa te scoate în drumul meu.»— » Oh ! Providenţa.... Şi cochetez, şi mă uit galeş şi mă roşesc... Inutil să mă laud. D-ta ştii de ce sunt capabilă. Toate acestea spuse cu o artă superi­oară, distilate cuvânt cu cuvânt, ca şi cum tinerei’i plăcea să verse otrava pi­cătură cu picătură. Accentul străin al Maudei, da cuvintelor sale o sonoritate obrasnică. De­sigur, Edmod simţea cum o apuca furia faţă cu acest înspăimân­tător cinism. Dar, fără voia lui admira talentul comedianei. Pentru a doua oare Maud T biruia. Dacă erea lovit în mân­dria sa, el simţea o plăcere de artist, de a se găsi în faţa unei rivale de aşa forţă. — Complimentele mele, replică el. Ri­xens, La Faurie şi eu... pardon! August, Alfred şi eu, nu suntem de cât nişte co­pil faţă de d-ta. Trebue să ’ţi o mărturi­sesc ? Aceasta nu ’mi displace In viaţă eşti înşelat ori înşeli. ’Mi place mai bine primul rol de cât al doilea. Dar spune-’mi: când te vei găsi într'un salon cu Rixens, La Faurie şi cu mine, asta nu ’ţi va părea pu­ţin cam curios ? Eu, amantul de inimă, Rixens amantul... generos şi La Faurie amantul legitim : ce colecţie bizară! — Bah! vom face un pocher! — Şi d-ta vei câştiga toate mizele ! Este obiceiul d-tale, căci noua d-tale căsătorie nu ’ţi dă numai o situaţie ex­celentă în lume, dar şi o avere conside­rabilă. — Oh! nu mă gândeam la bani, când am luat pe La Faurie... Ştiam numai, câ d-ta vei lua pe Genevieva. Această mi­titică îţi plăcea mult, băgasem de seamă ... încă din timpul meu. Edmond se ridică cu furie, asvârlind cu o mişcare scaunul pe care sta. — Până aci! spuse el. Te opresc să vorbești de femea mea. — Oh! oh ! — Taci, urmă el, cu o voce furioasă. Te am ascultat cu multă răbdare. Este rândul meu! In contra lui La Faurie în contra mea, fă tot ce vei pofti. Suntem bărbați, ne vom apăra. Dar dacă te vei încerca să te atingi de Genevieva... Auzi ce îți spun? Nu uita cuvintele mele, sau aceasta te va costa foarte scump. — Și ce vei face, mă rog ? El isbucni de râs. Nervozitatea­­ a­­junse la paroxism și sângele rece îl părăsi. — Ce voi face ? Voi spune adevărul bărbatului d-tale și te va goni . — Sau se va bate cu d-ta. Aceasta depinde . Şi la urma urmelor ce mă im­portă. Suntem căsătoriţi sub regimul co­­munităţei. — Atunci voi pleca cu femeia mea şi voi spune la toată lumea că nu vrei s-o las să trăiască cu o femee perdută. Maud râse batjocoritor. — D-ta ştii că lumea aceasta de care vorbeşti are oroare de scandal. Să con­damnă şi acei cari îl provoacă şi acei cari sunt loviţi. -- Mizerabilă ! (Va urma). A i V V­I T

Next