Lupta, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 969-992)

1889-11-26 / nr. 989

r ) f . ­. ANUL VI. — SERIA III. No. 989.E A­BONAMENT ... Un an . IN TARA . 40 lei V* an. . . 20 , 3 luni. . . 10 . Un an. . IN STREIN­AT­ATE . 50 le! Vi an. . . 25 , 3 hint . . 15 . Numérul 15 Bani. REDACŢIA Bulevardul ^lisabeta, No. 8, (Casa Lempart). SA FIM DREPŢI FIZIONOMIA CAMEREI ('mierea conservatorilor IMPORTUL VITELOR Hi ITSUA LINGUŞITORII CORPURILE LEGIUITOARE OU PASIUrVE Să fim drepţi Polemicele sunt minunat lucru, în­fierarea dezerţiunilor­­şi executarea trădătorilor de partide sunt datorii înalte. Nu eu, care de atâtea şi atâ­tea ori am fost nevoit sa mă dedau la o asemenea penibila sarcină, voiu zice altminterea. Cu toate acestea, e bine ca din când în când să cercăm a ne ridica la consideraţii de un caracter mai înalt şi să privim lucrurile printr’o ocheana mai obiectivă. E vorba de dezerţiunile cari se produc printre conservatorii Catar­­gişti, e vorba de cei cari părăsesc pe bătrânul de la Golăşei şi dau sprijinul lor guvernului. E vorba mai cu seamă de majoritatea zdrobitoare pe care guvernul a căpâtat’o de cu­rând la Senat, la sa judecăm cu sânge rece lu­crurile. Cum ca mulţi din cei ce s’au hotărât sâ dea sprijinul lor guver­nului actual, vorbesc de conserva­tori, au fâcut’o din interes, fie ca să’şi menajeze viitoarea candidatură, fie pentru alte motive mai practice, nu e nici o îndoială. Dar este oare drept să afirmăm ca toţi câţi nefiind junimişti s’au hotărât sâ susţină guvernul actual, toţi sunt nişte meschini cari nu au în vedere nici o altă consideraţie ? Eu cred că nu. Să ne punem pentru un moment în pielea şi screerul unui conservator imparţial, nepasionat. O ! numai pen­tru un moment!...—şi sa căutăm a judeca ca acela. Un conservator imparţial vede cu durere că de aproape doi ani, de când partidul lui e la putere, cele mai mari discordii şi frământări cu ca­racter personal ocupă scena. Şefii şi sub-şefii se mănâncă între ei, parti­zanii fie­carui şef se înjură şi se sfâşie, coteinele şi intrigile fac şi desfac ministerele. O neputinţă pa­tentă, provenită din aceste cauze şi numai din acestea, rezultă. Conservatorul imparţial, care ţine totuşi la partidul şi ideile sale, vede foarte bine că intrigile şi resturnu­­rile succesive de ministere nu pot folosi de­cât duşmanilor politici, că aceste frământări vor trebui odată să aibă sfârşit prin îndepărtarea tu­turor combatanţilor şi intriganţilor de la putere şi înlocuirea lor prin un partid advers. In adevăr, nu trebue să fie cine­va adânc politic pentru a înţelege că dacă şi acest al 4-lea minister conservator va fi răsturnat, regele va fi nevoit, cu toată displacerea ce ar simţi, de a să adresa altei gru­pări politice. Cu alte cuvinte, un conservator luminat şi nepasionat vede că, că­zând acest minister, cade pentru mulţi ani întregul partid, şi cade cu repu­taţia stabilită de incapacitate, de ne­putinţă de a da un guvern stabil, un guvern măcar de câţi­va ani. In conştiinţă spună cine­va dacă nu e drept ceea­ ce scriu ? Fiind aşa situaţia, este oare de mirare că conservatorii de natura celui arătat mai sus, amărâţi de tre­cut şi îngrijaţi de viitor, s’au hotă­rât ca să dea concursul lor unui gu­vern eminaminte conservator, in con­tra căruia nu e de cât o sing­ură personalitate marcantă, d. L. Gatar­­giu ? Este oare surprinzător că ma­joritatea conservatoare din Senat, care trebue sâ aibă măcar, ca ori­ce alt animal, instinctul de conservaţiune de partid, simţind câ generalul Flo­­rescu voeşte a o duce pe o cale per­sonală şi în scop de răzbunare, nu­­l-a urmat, nu a voit să­ provoace o criză din care ori­ce alt partid afară de cel conservator trebuia sa profite? Părăsirea d-lui L. Gatargiu de u­­nul din aderenţii lui, întocmirea unei majorităţi noul în camera şi în Se­nat, pot fi calificate în două feluri. Dacă voeşti sa laşi de-o­ parte consi­deraţii de o ordine mai înalta, atunci ele se pot califica de acte de dezer­­ţiune, de servilism, de degradare a caracterelor. îndată însă ce te pui din puntul de vedere al intereselor partidului conservator faţă cu cele­­l­alte partide, atunci dezerţiunele şi trădările devin cel puţin explicabile, ele pot trece drept acte politice fă­cute in vederea unei ţinte mai ob­iective. Ş’apoi să nu mi să tot vorbească de interese meschine numai când e vorba de conservatorii cari trec la guvern. In adevăr, acestora evident câ li se poate atribui calcule mes­chine şi interesate. Dar celor cari susţin pe d. L. Gatargiu nu li se poate atribui acelaşi lucru? Cine în­drăzneşte să afirme că fundul ini­mei Catargiştilor fideli este tot aşa de curat ca şi albastrul cerului ! Oare d. Mârzescu şi alţii sprijină pe d. L. Gatargiu şi dau asarte guver­nului stimulaţi numai de o admi­raţie platonica ce ar hrăni pentru d. Catargiu­? Dacă cei ce au trecut la guvern au facut-o din calcul, acelaşi lucru se poate zice şi de cei ce au rămas în jurul d-lui L. Catargiu. Unii vo­­iesc a profita de beneficii actuale, alţii nadajduesc a se delecta în fa­voruri viitoare. In partea celor în­tâi este o idee, menţinerea partidu­lui conservator la putere, pe când cel al doilea sunt gata a sacrifica totul îndată ce ei nu pot avea a­­cea putere. Ardă moara dar sâ ardă şi şoarecii! Sâ lăsăm deci cuvintele mari de dezerţiune şi trădare când e vorba de intrigele din sânul aceluiași partid. Căci, o mărturisesc, eu nu văd mare trădare dacă cutare conservator pă­răseşte pe d. L. Gatargiu pentru a trece...(?) la d. Alex. Lahovari; nu văd pentru ce un conservator ar com­bate un minister pe cuvântul ca Prim-ministru este d. Mana și nu e d. L. Gatargiu. Cuvintele de dezerţiune şi trădare se pot aplica d-lui Mârzescu şi al­tora cari au părăsit partidul liberal pentru a sprijini pe d. L. Catargiu. Dezerţiune şi trădare au comis şi comit liberalii din Cameră, precum d-nii Voinov, etc. cari d­au sprijinul lor unui guvern al cărui prim-mi­nistru este d. Manu. Pe cât eu sunt de sever faţă cu cei cari trec dintr’un partid în altul, pe atâta sunt de indiferent pentru cei cari rămânând în sinul aceluiaşi partid, părăsesc pe un om pentru a se alipi altuia, sacrifică un om pen­tru a scăpa o situaţie. Aceste lucruri mici, de tot mici, pot pasiona camarilele şefilor și sub-şe­­filor din acel partid, ele însă nu pot nici trebuie să ne­­pasioneze pe noi. Este o chestie de spâlare de rufe în familie. Gf. DITIA A MNA­IA Fizionomia Camerei Şedinţă scurtă şi lipsită de interes. Este vorba de a înlocui în deosebitele comi­­siuni pe cei demisionaţi. Aceasta înseam­nă pânza Penelopei, ceea ce să face în o zi să desface seara, pentru ca apoi a doua zi sâ se reînceapă din nou. Guver­nul este încântat, de vreme ce opoziţia a hotărât ca la comisiune să se bată fără gloanţe ci numai cu praf de puşcă. De aceea d. Bobeică este vesel de tot,, el blaghiează pe opozanţi. Aşa, la un vot au fost 54 bilete albe în contra a 65 glasuri guvernamentale. Opozanţii sunt entuziasmaţi, ei îşi frec mâinele, ei ju­bilează... — «Nu ştii, zice unul altuia care intra «în Cameră, am avut la comisia so­cotelilor 54 bilete albe. — ‘Bravo, i’-am­ prăpădit, răspunde cel­­«alt cu convingere». dar Bobeică intervenind le zice : «A­­­veţi dreptate, dacă continuaţi a vota îna­­­inte alb, guvernul nu poate rezista, la­­«viturele ce i le daţi sunt mortale». Opoziţia are în Cameră numai o o­­cupaţie pentru a nu zice distracţie .­ ea numără buletinele albe de la fie­care vot. Când în loc de 60 de buletine albe să găsesc numai 58, opozanţii sunt nemulţă­­miţi, brigadierii grupurilor deschid an­chete ca să vadă cine a fost neglijentul care nu a votat alb. Şi când după inves­­tigaţiuni laborioase să constată că cutare deputat a uitat să voteze, adică să depună buletinul alb, atunci val de capul aceluia, el este aspru mustrat, el suferă reproşu­rile tuturor, iar cei mai fanatici să în­furie, ridică mâinele la cer şi strigă : ‘Nu merge, nu merge de loc, dacă ai ‘noştri­ uită să voteze­»... Bietul neglijent nu ştie unde să se as­cundă pentru a scăpa de furiele parti­zanilor. Pe când aceste să petrec în sferele mar BUCURESTI, DUMINICA 26 NOEMBRIE 1889 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 lefi lini» . IV, , , . . 25 ban! , Inserţie §i reclame , , . . 2 le! , Pentru anunciarî a se adresa In Románia, )a Agremia Havas In Francia, Italia, Anstro-Ungari» ai An* glia la Agenţia. Hăvas, 8, place da la Bourse, Paria precum și incur­sal­ele el Un număr vechili 50 Ban!. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei r­omâne“ Zanzibar, 6 Decembrie. Stanley şi tovarăşii său au sosit aci. Dresdit, 6 Decembrie. Mirza-Riza-Kahn, ministru al Persiei, a remis Regelui scrisorile sale de creanţă. Berna, 6 Decembrie. Consiliul naţional a aprobat, în unani­mitate creditul de 17 milioane şi jumi. pentru, fabricarea a 150,000 puşti cu re­petiţie model al colonelului Schmidt, şi muniţii necesare. Londra, 6 Decembre. Canoniera englezească Watchfull s’a scufundat aproape de Lowestoft, ea p­re pierdută; încercările făcute până acum pentru a o scăpa au rămas fără rezultat. Meniu, 6 Decembre. Principesa regală a Suediei, Victoria şi principii Gustav, Adolf, şi Wilhelm, fiii săi, au sosit la Meran unde vor sta iarna. Noul Orleans, 6 Decembre. Fostul preşedinte al Statelor­ Unite Je­­ferson Davis a murit. Zanzibar, 6 Decembre. Căpitanul Wissemann, s’a dus la 4 De­cembrie spre întâmpinarea lui Stanley şi a lui Emin Paşa, până la Casaţi. Primi­rea ce s a făcut exploratorilor la 5 De­cembrie la Bugamoyo, a fost entusiastâ. Comandantul încrucişâtorului german, ’i-a salutat în numele Împăratului. Un ban­chet li s’a oferit în seara sosirei lor de către căpitanul Wissemann, s’au ridicat toaste cari s’au aclamat cu entuziasm. Roma, 6 Decembre. Vaticanul pregăteşte o protestare în contra legii de reformă a instituţiilor de bine-facere, actualmente în discuţie la Camera italiană. — Corveta Băusem a fost desemnată pentru a merge în curând în apele din Somali și din Zanzibar*A _ Tanger, 6 Decembre. Se asigură că o conspiraţie ar fi fost descoperită la Maroc. _ Sultanul ar fi făcut să se răpească unul din frații săi la E’ez și l’ar fi închis în urma unei scene violente. In năuntrul ţârii ar fi isbucnit câte­va tulburări. Haga, 6 Decembrie. Întâia­ Cameră a aprobat cu 30 voturi contra 18 modificarea legii asupra învă­ţământul primar (subvenţiuni de acordat şcoalelor profesionale). Cair, 6 Decembrie. Ştiri din Bagamoyo semnalează o îm­bunătăţire în starea lui Emil­ Paşa, cu toate că lesiunile interne sunt grave, inferioare ale politicei de buletine, şefii gravi şi importanţi staţi de o parte şi deliberează. Aşa, într’un colţ al Camerei d. L. Galargiu deliberează cu d. Vernes­­cu. La acest august duo este primit şi d. Blaremberg ca răsplată de serv­ciele aduse. La câţi­va paşi stau respectaşi d­­nil M. Balş, G. Kogălniceanu, Ionescu Marcu şi alţii, iar mai departe aşteaptă d-nii Gabunea, etc. Ce or fi deliberând şefii ? De­sigur lucruri adânci şi înalte, căci din când în când ei îşi şterg fruntea de sudoare şi par adânciţi în gânduri im­penetrabile. Când deliberarea sa sfârşeşte, ei scu­tură de pe umerii lor greaua răspundere, îşi reiau o faţă veselă şi afabilă şi fac un mic semn aderenţilor că pot să se a­­propie. Partizanii cari tot timpul­­i-au ur­mărit cu ochii, să apropie cu o grabă respectoasă la cel întâiu semn. Frumos lucru este să ai nu un şef ci doi ! Majestos lucru sunt deliberările lor, mai ales când eşti sigur că în mâinele lor barca politicei nu riscă nici o pri­mejdie. Deputaţii trec în secţii pentru a să con­stitui ! ­omo- G ADESEA CONSBBYATOBILOR Partidul conservator, abia un an şi jumătate după venirea la putere, se zvâr­coleşte deja în durerile agoniei. Nesigu­ranţa şi nestabilitatea la care a dat naş­tere, precum şi luptele intestine ce-l fră­mântă, au fost îndeajuns pentru a-l des­­credita cu desăvârşire în ochii ţârei şi pentru a-i face imposibil multă vreme la cârmă. Astă­zi unii dintre conservatori, înţele­gând­ câ terenul le fuge de supt picioare, au lansat în vârtejul luptei cuvântul de »concentraţie conservatoare», crezând că magia vorbei va fi destul de puternică pentru a grupa pe cei răzleţiţi, pentru a împrieteni pe cei învrăjbiţi, pentru a strân­ge rândurile unui partid care se desa­­gregează. Dar propovăduitorii »concen­traţiei conservatoare» au marea neno­rocire de a nu prezenta destulă ga­ranţie, fiind­că sunt ei înşişi autorii dis­cordiei şi ai vrajbei. In adevăr, cine poate lua în serios pe d. Carp, când vorbeşte de concentrare ? Căci d-lui Carp ori­cine îi poate răs­punde . Dar bine, stimabile, dacă ai ţinut atât de mult la întărirea partidului con­servator şi la concentrarea forţelor sale, pentru care cuvânt a­ aruncat mărul dis­cordiei în partid, pentru care cuvânt ai ridicat drapelul revoltei în cetate, pen­tru care cuvânt n’ai rămas fidel partidu­lui şi şefului sau? Când d. Lahovari vorbeşte de vestita concentrare, aceiaşi neîncredere îl întâm­pină pretutindeni. Căci nu e d. Lahovari care a trecut de partea d-lui Carp pen­tru a dărâma pe d. Lascar Catargiu, căci nu e d-na Lahovari care a spus d-lui Lascar Catargiu că face luptă de portofoliu când susţinea porto-francul, căci nu este acelaşi domn Lahovari pe care conservatorii d-lui Catargiu îl acuză că e un intrigant şi un trădător ? Prin urmare, toţi aceia cari vorbesc de concentrare au lucrat vecinie la descon­­­centrare şi vocea lor va suna multă vre­me în pustiu. Dar chiar dacă am admite că alţi oa­meni mai autorizaţi şi mai puţin suspecţi s’ar face apostolii concentraţiei, între­băm : în jurul cărei idei s’ar putea opera ea ? Fiind­că este ştiut că în momentul cădere! colectiviştilor de la putere parti­dul conservator erea îndestul de organi­zat şi de unit, iar şeful său recunoscut şi de d. Lahovări şi de d. Manu şi de d. Pâulescu şi de toţi cei-l­alţî erea d. Lascăr Catargiu. Dacă este ast­fel, vine întrebarea : dacă partidul con­servator avea nevoie de concentrare pentru ce a fost divizat, și, dacă d-nii Carp, Maiorescu, Lahovari etc. au soco­tit că partidul va câștiga dintr’o diviziune a sa, pentru care motiv­e-lor fac astăzi apel la strângerea rândurilor? Unde e logica, unde e consecinţa ? Vrea sa zică, toată chestia n’a fost de­cât chestie de ambiţie personala, de­cât o tendinţă vădită de a se răsturna şeful partidului, pentru a se urca alţii în locul SDU. Dacă este aşa, concentraţia, vestita concentraţie conservatoare, nu se va face nici o dată împrejurul unei asemenea veleităţi Dar chiar dacă am admite că vorba aruncata în vânt va prinde, chiar dacă am admite că din seară până în dimineaţa toată suflarea conservatoare se va strânge împrejurul unui şef şi împre­jurul unui drapel, lucrul va fi astăzi za­darnic şi scăparea nu mai poate veni. Partidul conservator s’a discreditat prea mult pentru ca cine­va sâ’l mai poată lua în serios. Luptele intestine cari 1’aU minat, acuzaţiile grave dintre şefii săi, de­căderea morală a reprezentanţilor săi din parlament 1’aU sfârşit. Greşeli şi păcate ca acelea ale conservatorilor, chiar când se manifestă la un partid întărit la pu­tere şi încă îl fac rău, dar când ele se ivesc la un partid ce abia îşi ţine zilele de azi pe mâine, este evident că î l vor doborî fără întârziere. Prin urmare, partidul conservator își poate face testamentul, căci căderea sa definitivă de la cârmă nu mai poate fi de­cât chestie de timp. Guvernul este lipsit de autoritate, parlamentul este lip­sit de prestigiu, partidul este lipsit de putere, căderea ei inevitabilă. Importul de vite la Italia Cu referire la publicaţiunea făcută în Monitorul Oficial No. 9 din 13 (25) A­­prilie 1889, ministerul de externe aduce la cunoştinţa celor interesaţi dispoziţiunile următoare luate de guvernul Italiei în urma stăruinţelor Legaţiunei României din Roma, dispozițiunil coprinse în Gazzeta Ufficiale del Regno d’Italia cu No. 282 din 28 Noembre 1889 . Ministerul de Interne al Italiei Ordonanţă sanitară maritimă No. 2. După cum este încredinţat oficial, gu­vernul român a înfiinţat de curând un târg de vite bovine şi ovine 1a Con­stanţa pe marginea mărei, în scop de a înlesni comercial, oferind ast­fel cumpă­rătorilor din ţară şi din străinătate cele mai sigure garanţii, mai cu seamă sub raportul sanitar ; Luând cunoştinţă de regulamentul care prescrie normele pentru funcţionarea zi­sului târg ; Văzând legea din 22 Decembre 1889, No. 5.849 (seria 3-a) pentru paza igie­nei şi a sănâtăţei publice. Decretează Cu începere de la 1 Decembrie va fi permisă Introducerea în regat a vitelor bovine şi ovine cari provin direct din târgul din Constanţa pe marea Nea­gră, cu observarea condiţiunilor urmă­toare : 1. Animalele bovine vor avea pe par­tea din afară a cornului drept sau, în lipsă, a celui stâng, litera C, tipărită cu ferul roşu ; acelaşi marcă, pentru vitele bovine cărora le-ar lipsi amândouă coar­nele şi pentru el, va trebui să se găsească pe partea din afară a piciorului drept de d­inapoi. 2 Vitele sus zise vor fi însoţite de certificatul sanitar ce se va libera de către unul dintre veterinarii sus zisului târg din Constanţa, certificat ce se va viza de către consulul sau agentul con­sular italian din acea circumscr­ipţie. Pentru rest vor continua să fie în vi­goare dispoziţiunile cuprinse în ordonanţa sanitară maritimă din 8 Aprilie anul cu­rent No. 1. D-nii prefecţi ai provincielor maritime şi ofierele de port ale regatului sunt în­sărcinaţi cu executarea prezentei or­donanţe. p. Miniştri­, A. Fortis. Roma, 1889, Noembrie 27.

Next