Lupta, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 969-992)
1889-11-26 / nr. 989
r ) f . . ANUL VI. — SERIA III. No. 989.E ABONAMENT ... Un an . IN TARA . 40 lei V* an. . . 20 , 3 luni. . . 10 . Un an. . IN STREINATATE . 50 le! Vi an. . . 25 , 3 hint . . 15 . Numérul 15 Bani. REDACŢIA Bulevardul ^lisabeta, No. 8, (Casa Lempart). SA FIM DREPŢI FIZIONOMIA CAMEREI ('mierea conservatorilor IMPORTUL VITELOR Hi ITSUA LINGUŞITORII CORPURILE LEGIUITOARE OU PASIUrVE Să fim drepţi Polemicele sunt minunat lucru, înfierarea dezerţiunilorşi executarea trădătorilor de partide sunt datorii înalte. Nu eu, care de atâtea şi atâtea ori am fost nevoit sa mă dedau la o asemenea penibila sarcină, voiu zice altminterea. Cu toate acestea, e bine ca din când în când să cercăm a ne ridica la consideraţii de un caracter mai înalt şi să privim lucrurile printr’o ocheana mai obiectivă. E vorba de dezerţiunile cari se produc printre conservatorii Catargişti, e vorba de cei cari părăsesc pe bătrânul de la Golăşei şi dau sprijinul lor guvernului. E vorba mai cu seamă de majoritatea zdrobitoare pe care guvernul a căpâtat’o de curând la Senat, la sa judecăm cu sânge rece lucrurile. Cum ca mulţi din cei ce s’au hotărât sâ dea sprijinul lor guvernului actual, vorbesc de conservatori, au fâcut’o din interes, fie ca să’şi menajeze viitoarea candidatură, fie pentru alte motive mai practice, nu e nici o îndoială. Dar este oare drept să afirmăm ca toţi câţi nefiind junimişti s’au hotărât sâ susţină guvernul actual, toţi sunt nişte meschini cari nu au în vedere nici o altă consideraţie ? Eu cred că nu. Să ne punem pentru un moment în pielea şi screerul unui conservator imparţial, nepasionat. O ! numai pentru un moment!...—şi sa căutăm a judeca ca acela. Un conservator imparţial vede cu durere că de aproape doi ani, de când partidul lui e la putere, cele mai mari discordii şi frământări cu caracter personal ocupă scena. Şefii şi sub-şefii se mănâncă între ei, partizanii fiecarui şef se înjură şi se sfâşie, coteinele şi intrigile fac şi desfac ministerele. O neputinţă patentă, provenită din aceste cauze şi numai din acestea, rezultă. Conservatorul imparţial, care ţine totuşi la partidul şi ideile sale, vede foarte bine că intrigile şi resturnurile succesive de ministere nu pot folosi decât duşmanilor politici, că aceste frământări vor trebui odată să aibă sfârşit prin îndepărtarea tuturor combatanţilor şi intriganţilor de la putere şi înlocuirea lor prin un partid advers. In adevăr, nu trebue să fie cineva adânc politic pentru a înţelege că dacă şi acest al 4-lea minister conservator va fi răsturnat, regele va fi nevoit, cu toată displacerea ce ar simţi, de a să adresa altei grupări politice. Cu alte cuvinte, un conservator luminat şi nepasionat vede că, căzând acest minister, cade pentru mulţi ani întregul partid, şi cade cu reputaţia stabilită de incapacitate, de neputinţă de a da un guvern stabil, un guvern măcar de câţiva ani. In conştiinţă spună cineva dacă nu e drept ceea ce scriu ? Fiind aşa situaţia, este oare de mirare că conservatorii de natura celui arătat mai sus, amărâţi de trecut şi îngrijaţi de viitor, s’au hotărât ca să dea concursul lor unui guvern eminaminte conservator, in contra căruia nu e de cât o singură personalitate marcantă, d. L. Gatargiu ? Este oare surprinzător că majoritatea conservatoare din Senat, care trebue sâ aibă măcar, ca orice alt animal, instinctul de conservaţiune de partid, simţind câ generalul Florescu voeşte a o duce pe o cale personală şi în scop de răzbunare, nul-a urmat, nu a voit să provoace o criză din care orice alt partid afară de cel conservator trebuia sa profite? Părăsirea d-lui L. Gatargiu de unul din aderenţii lui, întocmirea unei majorităţi noul în camera şi în Senat, pot fi calificate în două feluri. Dacă voeşti sa laşi de-o parte consideraţii de o ordine mai înalta, atunci ele se pot califica de acte de dezerţiune, de servilism, de degradare a caracterelor. îndată însă ce te pui din puntul de vedere al intereselor partidului conservator faţă cu celelalte partide, atunci dezerţiunele şi trădările devin cel puţin explicabile, ele pot trece drept acte politice făcute in vederea unei ţinte mai obiective. Ş’apoi să nu mi să tot vorbească de interese meschine numai când e vorba de conservatorii cari trec la guvern. In adevăr, acestora evident câ li se poate atribui calcule meschine şi interesate. Dar celor cari susţin pe d. L. Gatargiu nu li se poate atribui acelaşi lucru? Cine îndrăzneşte să afirme că fundul inimei Catargiştilor fideli este tot aşa de curat ca şi albastrul cerului ! Oare d. Mârzescu şi alţii sprijină pe d. L. Gatargiu şi dau asarte guvernului stimulaţi numai de o admiraţie platonica ce ar hrăni pentru d. Catargiu? Dacă cei ce au trecut la guvern au facut-o din calcul, acelaşi lucru se poate zice şi de cei ce au rămas în jurul d-lui L. Catargiu. Unii voiesc a profita de beneficii actuale, alţii nadajduesc a se delecta în favoruri viitoare. In partea celor întâi este o idee, menţinerea partidului conservator la putere, pe când cel al doilea sunt gata a sacrifica totul îndată ce ei nu pot avea acea putere. Ardă moara dar sâ ardă şi şoarecii! Sâ lăsăm deci cuvintele mari de dezerţiune şi trădare când e vorba de intrigele din sânul aceluiași partid. Căci, o mărturisesc, eu nu văd mare trădare dacă cutare conservator părăseşte pe d. L. Gatargiu pentru a trece...(?) la d. Alex. Lahovari; nu văd pentru ce un conservator ar combate un minister pe cuvântul ca Prim-ministru este d. Mana și nu e d. L. Gatargiu. Cuvintele de dezerţiune şi trădare se pot aplica d-lui Mârzescu şi altora cari au părăsit partidul liberal pentru a sprijini pe d. L. Catargiu. Dezerţiune şi trădare au comis şi comit liberalii din Cameră, precum d-nii Voinov, etc. cari dau sprijinul lor unui guvern al cărui prim-ministru este d. Manu. Pe cât eu sunt de sever faţă cu cei cari trec dintr’un partid în altul, pe atâta sunt de indiferent pentru cei cari rămânând în sinul aceluiaşi partid, părăsesc pe un om pentru a se alipi altuia, sacrifică un om pentru a scăpa o situaţie. Aceste lucruri mici, de tot mici, pot pasiona camarilele şefilor și sub-şefilor din acel partid, ele însă nu pot nici trebuie să nepasioneze pe noi. Este o chestie de spâlare de rufe în familie. Gf. DITIA A MNAIA Fizionomia Camerei Şedinţă scurtă şi lipsită de interes. Este vorba de a înlocui în deosebitele comisiuni pe cei demisionaţi. Aceasta înseamnă pânza Penelopei, ceea ce să face în o zi să desface seara, pentru ca apoi a doua zi sâ se reînceapă din nou. Guvernul este încântat, de vreme ce opoziţia a hotărât ca la comisiune să se bată fără gloanţe ci numai cu praf de puşcă. De aceea d. Bobeică este vesel de tot,, el blaghiează pe opozanţi. Aşa, la un vot au fost 54 bilete albe în contra a 65 glasuri guvernamentale. Opozanţii sunt entuziasmaţi, ei îşi frec mâinele, ei jubilează... — «Nu ştii, zice unul altuia care intra «în Cameră, am avut la comisia socotelilor 54 bilete albe. — ‘Bravo, i’-am prăpădit, răspunde cel«alt cu convingere». dar Bobeică intervenind le zice : «Aveţi dreptate, dacă continuaţi a vota înainte alb, guvernul nu poate rezista, la«viturele ce i le daţi sunt mortale». Opoziţia are în Cameră numai o ocupaţie pentru a nu zice distracţie . ea numără buletinele albe de la fiecare vot. Când în loc de 60 de buletine albe să găsesc numai 58, opozanţii sunt nemulţămiţi, brigadierii grupurilor deschid anchete ca să vadă cine a fost neglijentul care nu a votat alb. Şi când după investigaţiuni laborioase să constată că cutare deputat a uitat să voteze, adică să depună buletinul alb, atunci val de capul aceluia, el este aspru mustrat, el suferă reproşurile tuturor, iar cei mai fanatici să înfurie, ridică mâinele la cer şi strigă : ‘Nu merge, nu merge de loc, dacă ai ‘noştri uită să voteze»... Bietul neglijent nu ştie unde să se ascundă pentru a scăpa de furiele partizanilor. Pe când aceste să petrec în sferele mar BUCURESTI, DUMINICA 26 NOEMBRIE 1889 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 lefi lini» . IV, , , . . 25 ban! , Inserţie §i reclame , , . . 2 le! , Pentru anunciarî a se adresa In Románia, )a Agremia Havas In Francia, Italia, Anstro-Ungari» ai An* glia la Agenţia. Hăvas, 8, place da la Bourse, Paria precum și incursalele el Un număr vechili 50 Ban!. ADMINISTRAȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei române“ Zanzibar, 6 Decembrie. Stanley şi tovarăşii său au sosit aci. Dresdit, 6 Decembrie. Mirza-Riza-Kahn, ministru al Persiei, a remis Regelui scrisorile sale de creanţă. Berna, 6 Decembrie. Consiliul naţional a aprobat, în unanimitate creditul de 17 milioane şi jumi. pentru, fabricarea a 150,000 puşti cu repetiţie model al colonelului Schmidt, şi muniţii necesare. Londra, 6 Decembre. Canoniera englezească Watchfull s’a scufundat aproape de Lowestoft, ea pre pierdută; încercările făcute până acum pentru a o scăpa au rămas fără rezultat. Meniu, 6 Decembre. Principesa regală a Suediei, Victoria şi principii Gustav, Adolf, şi Wilhelm, fiii săi, au sosit la Meran unde vor sta iarna. Noul Orleans, 6 Decembre. Fostul preşedinte al Statelor Unite Jeferson Davis a murit. Zanzibar, 6 Decembre. Căpitanul Wissemann, s’a dus la 4 Decembrie spre întâmpinarea lui Stanley şi a lui Emin Paşa, până la Casaţi. Primirea ce s a făcut exploratorilor la 5 Decembrie la Bugamoyo, a fost entusiastâ. Comandantul încrucişâtorului german, ’i-a salutat în numele Împăratului. Un banchet li s’a oferit în seara sosirei lor de către căpitanul Wissemann, s’au ridicat toaste cari s’au aclamat cu entuziasm. Roma, 6 Decembre. Vaticanul pregăteşte o protestare în contra legii de reformă a instituţiilor de bine-facere, actualmente în discuţie la Camera italiană. — Corveta Băusem a fost desemnată pentru a merge în curând în apele din Somali și din Zanzibar*A _ Tanger, 6 Decembre. Se asigură că o conspiraţie ar fi fost descoperită la Maroc. _ Sultanul ar fi făcut să se răpească unul din frații săi la E’ez și l’ar fi închis în urma unei scene violente. In năuntrul ţârii ar fi isbucnit câteva tulburări. Haga, 6 Decembrie. Întâia Cameră a aprobat cu 30 voturi contra 18 modificarea legii asupra învăţământul primar (subvenţiuni de acordat şcoalelor profesionale). Cair, 6 Decembrie. Ştiri din Bagamoyo semnalează o îmbunătăţire în starea lui Emil Paşa, cu toate că lesiunile interne sunt grave, inferioare ale politicei de buletine, şefii gravi şi importanţi staţi de o parte şi deliberează. Aşa, într’un colţ al Camerei d. L. Galargiu deliberează cu d. Vernescu. La acest august duo este primit şi d. Blaremberg ca răsplată de servciele aduse. La câţiva paşi stau respectaşi dnil M. Balş, G. Kogălniceanu, Ionescu Marcu şi alţii, iar mai departe aşteaptă d-nii Gabunea, etc. Ce or fi deliberând şefii ? Desigur lucruri adânci şi înalte, căci din când în când ei îşi şterg fruntea de sudoare şi par adânciţi în gânduri impenetrabile. Când deliberarea sa sfârşeşte, ei scutură de pe umerii lor greaua răspundere, îşi reiau o faţă veselă şi afabilă şi fac un mic semn aderenţilor că pot să se apropie. Partizanii cari tot timpuli-au urmărit cu ochii, să apropie cu o grabă respectoasă la cel întâiu semn. Frumos lucru este să ai nu un şef ci doi ! Majestos lucru sunt deliberările lor, mai ales când eşti sigur că în mâinele lor barca politicei nu riscă nici o primejdie. Deputaţii trec în secţii pentru a să constitui ! omo- G ADESEA CONSBBYATOBILOR Partidul conservator, abia un an şi jumătate după venirea la putere, se zvârcoleşte deja în durerile agoniei. Nesiguranţa şi nestabilitatea la care a dat naştere, precum şi luptele intestine ce-l frământă, au fost îndeajuns pentru a-l descredita cu desăvârşire în ochii ţârei şi pentru a-i face imposibil multă vreme la cârmă. Astăzi unii dintre conservatori, înţelegând câ terenul le fuge de supt picioare, au lansat în vârtejul luptei cuvântul de »concentraţie conservatoare», crezând că magia vorbei va fi destul de puternică pentru a grupa pe cei răzleţiţi, pentru a împrieteni pe cei învrăjbiţi, pentru a strânge rândurile unui partid care se desagregează. Dar propovăduitorii »concentraţiei conservatoare» au marea nenorocire de a nu prezenta destulă garanţie, fiindcă sunt ei înşişi autorii discordiei şi ai vrajbei. In adevăr, cine poate lua în serios pe d. Carp, când vorbeşte de concentrare ? Căci d-lui Carp oricine îi poate răspunde . Dar bine, stimabile, dacă ai ţinut atât de mult la întărirea partidului conservator şi la concentrarea forţelor sale, pentru care cuvânt a aruncat mărul discordiei în partid, pentru care cuvânt ai ridicat drapelul revoltei în cetate, pentru care cuvânt n’ai rămas fidel partidului şi şefului sau? Când d. Lahovari vorbeşte de vestita concentrare, aceiaşi neîncredere îl întâmpină pretutindeni. Căci nu e d. Lahovari care a trecut de partea d-lui Carp pentru a dărâma pe d. Lascar Catargiu, căci nu e d-na Lahovari care a spus d-lui Lascar Catargiu că face luptă de portofoliu când susţinea porto-francul, căci nu este acelaşi domn Lahovari pe care conservatorii d-lui Catargiu îl acuză că e un intrigant şi un trădător ? Prin urmare, toţi aceia cari vorbesc de concentrare au lucrat vecinie la desconcentrare şi vocea lor va suna multă vreme în pustiu. Dar chiar dacă am admite că alţi oameni mai autorizaţi şi mai puţin suspecţi s’ar face apostolii concentraţiei, întrebăm : în jurul cărei idei s’ar putea opera ea ? Fiindcă este ştiut că în momentul cădere! colectiviştilor de la putere partidul conservator erea îndestul de organizat şi de unit, iar şeful său recunoscut şi de d. Lahovări şi de d. Manu şi de d. Pâulescu şi de toţi cei-lalţî erea d. Lascăr Catargiu. Dacă este astfel, vine întrebarea : dacă partidul conservator avea nevoie de concentrare pentru ce a fost divizat, și, dacă d-nii Carp, Maiorescu, Lahovari etc. au socotit că partidul va câștiga dintr’o diviziune a sa, pentru care motive-lor fac astăzi apel la strângerea rândurilor? Unde e logica, unde e consecinţa ? Vrea sa zică, toată chestia n’a fost decât chestie de ambiţie personala, decât o tendinţă vădită de a se răsturna şeful partidului, pentru a se urca alţii în locul SDU. Dacă este aşa, concentraţia, vestita concentraţie conservatoare, nu se va face nici o dată împrejurul unei asemenea veleităţi Dar chiar dacă am admite că vorba aruncata în vânt va prinde, chiar dacă am admite că din seară până în dimineaţa toată suflarea conservatoare se va strânge împrejurul unui şef şi împrejurul unui drapel, lucrul va fi astăzi zadarnic şi scăparea nu mai poate veni. Partidul conservator s’a discreditat prea mult pentru ca cineva sâ’l mai poată lua în serios. Luptele intestine cari 1’aU minat, acuzaţiile grave dintre şefii săi, decăderea morală a reprezentanţilor săi din parlament 1’aU sfârşit. Greşeli şi păcate ca acelea ale conservatorilor, chiar când se manifestă la un partid întărit la putere şi încă îl fac rău, dar când ele se ivesc la un partid ce abia îşi ţine zilele de azi pe mâine, este evident că î l vor doborî fără întârziere. Prin urmare, partidul conservator își poate face testamentul, căci căderea sa definitivă de la cârmă nu mai poate fi decât chestie de timp. Guvernul este lipsit de autoritate, parlamentul este lipsit de prestigiu, partidul este lipsit de putere, căderea ei inevitabilă. Importul de vite la Italia Cu referire la publicaţiunea făcută în Monitorul Oficial No. 9 din 13 (25) Aprilie 1889, ministerul de externe aduce la cunoştinţa celor interesaţi dispoziţiunile următoare luate de guvernul Italiei în urma stăruinţelor Legaţiunei României din Roma, dispozițiunil coprinse în Gazzeta Ufficiale del Regno d’Italia cu No. 282 din 28 Noembre 1889 . Ministerul de Interne al Italiei Ordonanţă sanitară maritimă No. 2. După cum este încredinţat oficial, guvernul român a înfiinţat de curând un târg de vite bovine şi ovine 1a Constanţa pe marginea mărei, în scop de a înlesni comercial, oferind astfel cumpărătorilor din ţară şi din străinătate cele mai sigure garanţii, mai cu seamă sub raportul sanitar ; Luând cunoştinţă de regulamentul care prescrie normele pentru funcţionarea zisului târg ; Văzând legea din 22 Decembre 1889, No. 5.849 (seria 3-a) pentru paza igienei şi a sănâtăţei publice. Decretează Cu începere de la 1 Decembrie va fi permisă Introducerea în regat a vitelor bovine şi ovine cari provin direct din târgul din Constanţa pe marea Neagră, cu observarea condiţiunilor următoare : 1. Animalele bovine vor avea pe partea din afară a cornului drept sau, în lipsă, a celui stâng, litera C, tipărită cu ferul roşu ; acelaşi marcă, pentru vitele bovine cărora le-ar lipsi amândouă coarnele şi pentru el, va trebui să se găsească pe partea din afară a piciorului drept de dinapoi. 2 Vitele sus zise vor fi însoţite de certificatul sanitar ce se va libera de către unul dintre veterinarii sus zisului târg din Constanţa, certificat ce se va viza de către consulul sau agentul consular italian din acea circumscripţie. Pentru rest vor continua să fie în vigoare dispoziţiunile cuprinse în ordonanţa sanitară maritimă din 8 Aprilie anul curent No. 1. D-nii prefecţi ai provincielor maritime şi ofierele de port ale regatului sunt însărcinaţi cu executarea prezentei ordonanţe. p. Miniştri, A. Fortis. Roma, 1889, Noembrie 27.