Lupta, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 1210-1233)
1890-09-26 / nr. 1229
K y > r ANTJL Vil—SER fA IV. No. 1229 ABONAMENTE: IN ŢARA. Un an...................................................................40 Hí V» an......................................................................20 , 3 luni................................................................10 , IN STREINATA.TB Un an.....................................................................50 lei '/* an......................................................................25 , 3 luni......................................................................15 , Aumérul 15 Bani. REDACŢIA Bulevardul Elisabeta. No. 8, (Casa Lempart). iv 'viUI 12 »IflA A HHF A IA ;or-politic, G. PÁNIT. ADMINISTRAŢIA MERCUR! 26 SEPTEMBRIE 1890 ANUNCIURI: Pe pagina IIJ, 30 litere corpul 7 . . 1 leü linia . IV, , , . . Î5 bani , Insei ţie şi reclame , , . . 2 lei . Pentru anunoiurî a *e adresa: In KmnAiiin, in Ar mi ia Havas In Frnncia, Italin. 4nsifre-I'ni;;iri» «i iugli« la Agenţia Havas, 8, pisc# d» la Hours», Pax’ia, precum ţi % îeursaleU eî. Un uuraér vechiii 50 Bani. Bulovardul Elisabcta, No. 8, (Casa Lempart). MIŞCAREA ELECTORALA INFORMAŢII POLITICE Culisele magistratura inamovibile Neînţelegerile au început Examen de bacalaureat institutele private Din Italia Consiliul general al instructiunei Desminţire JVC X im .a. Mişcarea electorală Acţiunea electorală in vederea alegerilor comunale este rău angajată pentru opiniunea publică luminată si imparţială şi, oricare va fi resultatul, pot spune de pe acum înainte că el nu va fi satisfăcător. Pentru ce ? Pentru că situaţia este astfel. liste o situaţie imposibila, tulbure, lari o eşire largă şi cinstită. In adevăr, lupta electorală are să ia mai degrabă forma unui duel între guvern şi colectivişti, de cât o ciocnire francii a forţelor deosebitelor partide, de cât o manifestaţie virilă şi independentă a opiniunei publice. Pentru deosebite motive, lung de spus, celelalte partide sail sunt anihilate, precum foştii disidenţi, sail paralizate, precum o fracţiune a grupului conservator, sail vor da război şi numai în unele localităţi, precum va fi cazul radicalilor. Rămîne pe toată linia de luptă , în faţă, după cum am zis, numai două armate : una a guvernului, cea- 1-altă a colectivităţei. Ei bine, franc vorbind, nici una nici cea-1-alta tabără nu sunt de loc interesante, nu pot deştepta simpatii în public, cu atât mai puţin a provoca entusiasm. Guvernul nu se bucură de simpatiele nici a partidului liberal-conservator, reprezentat prin d-nii L. Catargiu şi Vernescu, nici a radicalilor, nici a opiniunei nejunimiste din ţară. Va veni greu unui alegător independent şi luminat ca să ia partida guvernului în această luptă. Căci pentru ce ar lua-o ? Care sunt legăturile ce s’au putut stabili între actualul guvern şi marea massă cetăţenească independentă ? Nici una. De altă parte, armata protivnică— armata colectivistă — nici atâta nu inspiră,, nici poate inspira simpatii în public. Ba din contră, pentru oamenii imparţiali, ea insuflă oroare, repulziune. Pot colectiviştii să se agite cât vor voi, ei nu vor isbuti să producă curente în ţară, curente de acele în cari cetăţenii să aruncă făcând, de multe ori, abstracţie de opiniunele lor şi negândinduse de cât în mod vag ceea ce va fi a doua zi. În acest duel massa cetăţenească va avea mai mult rolul de spectatoare şi, chiar dacă să va amesteca in vălmăşagul electoral, chiar dacă ea va lua partida fie a guvernului fie a colectivităţei, aceasta o va face fără entusiasm, fără convingere, mai mult din deprindere, sau din nevoia de a se pronunța in un fel sari în altul. Este o alegere mai d’inainte născută moartă!... Am zis că orî care va fi rezultatul, el de sigur nu va fi satisfăcător. In adever, ori cine va învinge, fie guvernul fie colectivitatea, nici un om, în afară de lagărul acestor partide, nu va putea să se bucure. Căci, mai la urmă, pentru ce s’ar bucura cine-va că a isbutit guvernul conservator? Pentru ce s’ar bucura alt cine-va când vor isbuti colectiviştii ? In cazul întâi să întăreşte un guvern care nu aşteaptă alt-ceva pentru a să arăta cine este; în cazul al doilea să prepară venirea cunoscutei şi de odioasă memorie colectivitate. Este locul de a intervertirile populare a Mândrei din stii Codrilor, şi a zice : Şi oricine ar birui Cu dânsul nu m'am iubi, nevoe Nici o dată nu s’a simţit ca să intre in luptele electorale generale şi alte partide afară de cele învechite în zile rele şi afară de .... guvern. Cei cari se ocupă de politică, se fac culpabili înaintea masselor electorale când le lasă vecinie înaintea aceloraşi partide compromise. Alegătorii nu trebuesc puşi în poziţia de a zice: intre două rele alege cel mai puţin rău. Ei trebue să poată zice : «hitre rău ,şi bun, mă grăbesc a alege bunul». O recunosc că democraţii nu au luptat destul pentru a aduce altă stare de lucruri. Cel puţin pentru alte alegeri să fim mai activi şi mai bine preparaţi. Gr. 1Pan«. versul c ama SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Viena, 6 Octombrie. Politische Correspondenz publică o scrisoare din Berlin prin care exprima convingerea că toate sforţările făcute pentru a semăna neîncrederea între Austro-Ungaria şi Italia vor avea acelaşi rezultat ca şi sforţările făcute in scop de a răci relaţiunele dintre Austria şi Germania cu ocazia întrevedere! de la Narwa ; din contra aceste tentative vor servi spre a strânge mai tare legăturele ce unesc pe cei trei aliaţi; e probabil că oamenii de Stat cari conduc Germania, Austro-Ungaria şi Italia vor avea prilegiul în curând de a-şi strânge mâna. Copenhaga, 6 Octombrie. Sesiunea legislativă a fost deschisă; ministrul de finanţe va prezenta mâine bugetul; veniturile se urcă la suma de 54 juri, miloane de coroane, iar cheltuelele la suma de 59 milioane ; bugetul prevede, pentru anul acesta, suma de 3 milioane de coroane pentru fortificaţiile din partea despre mare. Camerale au reales preşedinţii lor. Viena, 0 Octombrie. Cei două împăraţi vor pleca mercur de la Radmer la Kleinreitling, unde se vor despărţi; împăratul Wilhelm va merge la Berlin pe la Budweis şi Praga. Berlin, 0 Octombrie. Monitorul imperiului publică numirea generalului de Kaltenborn-Stachau ca ministru de resboiu, in locul generalul Verdy du Vernois. Viena,3 Octombrie. Miniştrii de finanţe ai Austriei şi Ungariei, d-nii Dunajewski şi Weckerle, au căzut de acord pentru a deschide o anchetă privitoare la chestiunea etalonului monetar, au mai decis şi conversiunea câtorva titluri ale drumurilor de fer, dacă situaţiunea monetară şi piaţa în Europa sunt favorabile. Belgrad, 6 octombrie. Regiu Milan şi Alexandru vor părăsi mâine lagărul pentru a se reîntoarce la palat ; mâine încep exerciţiele rezerviştilor din armata activă. Se desminte ştirea despre cererea Regelui Milan de a fi numit comandant şef al armatei şi ştirea despre retragerea mitropolitului Mihail pentru neînţelegerile ce a avut cu Regele Milan . Regenţa şi guvernul îşi dau din contră toate silinţele pentru a le aplana. Consiliul de miniştri ce s’a ţinut azi s’a ocupat de această chestiune. Paris, 6 Octombre. Le «iTemps» se arată foarte satisfăcut de încheierea tratatului de a face cu Dahomey. Nu mai rămâne altceva de făcut decât a convinge pe regele din Dahomey că Francia îşi va împlini făgăduelile făcute aşteptând ca şi Regele să -şi împlinească pe ale sale. Paris, 0 Octombre. Se anunţă din Alicante că eri s’a ţinut acolo un meeting în favoarea Portugaliei; s’a ţinut frînî multe discursuri violente fără însă ca ordinea să fie turburată. Belgrad, 6 Octombrie. Se asigură că d. Milovanovici, şef de secţiune la ministerul afacerilor streine, va fi numit ministru la Bucureşti. Berne, 0 Octombre. Plebiscitul din canionul Tessinului a hotărit cu o mare majoritate ca revizuirea Constituţiei să nu se facă de către marele consiliu, dar de un consiliu constituţional special Lisabona, 0 Octombre Regele a însărcinat pe general Abrene Souza (progresist moderaţi să formeze un cabinet de conciliaţiune. Montevideo, 6 Octombie. Taxele pentru import au fost sporite cu 5°/o; taxele pentru export au fost restabilite. Londra, 6 Octombre. Regina României, însoţită de suita sa, a sosit la Londra. Maiestatea sa va vizita dupîi amiaza orașul pentru a vedea curiozitățile. Informaţiile politice Am anunţat crn combinaţiunea ministerială pe care o propun junimiştii, dar d. general Manu a declarat că nu primeşte, cu nici un chtim ca elementul conservator să fie majorar de către cel junimist. Pe de altă parte aflăm, că d. Al. Marghiloman a declarat că nu va mai sta in minister dacă nu va intra şi d. Carp. Lucrurile stau deocamdată aci. + ** Noile numiri in magistratura amovibilă sunt considerate de către d Alex. Lahovan ca îndreptate in contra d-sale ; in adever, mai toţi largistraţii înlocuiţi, au fost numiţi de către d. Lahovari pe când crea. Ici justiţie. D loan Lahovari se plângea ch. foarte amai nte in contra junimiştilor. •k D Carp s’a prezentat la d. general Manu, în numele partidului junimist, şi a cerut înlocuirea d-luî Păucescu în minister. Junimiştii sunt aproape siguri că cererea lor va fi ascultata. * -¥• CIJJLISCEIIE MAGISTRATUREI INAMOVIBILE La Sinaia Apropiându-se ziua de 1 Septembrie chestiunea numitelor în magistratură la o nouă turnură. Asistăm la o schimbare de decor. Se decide, în ziua de 12 August, deşi miniştrii Lahovary şi Marghiloman lipseai din ţară, ca să se convoace consilii din miniştrii care să se ocupe cu înlocuirele şi cu numitele. Căldurele fiind prea mari în Bucureşti, miniştrii pleacă la Sinaia, unde se întruneşte primul consiliu în ziua de 14 August. Îndată după sosirea d-lui Rosetti în Sinaia solicitatorii sosesc şi ei. Toate hotelurile sunt pline. LaCaraiman dorm câte doi intr’o cameră. Solicitatorii preferă a’şi alege domiciliul la Hotel Ungarth, deşi e mai scump, şi aceasta din cauză că la numiul hotel stă K. Todiriţă, iar in restaurantul numitului hotel iau miniştrii dejunul şi masa. Grosul solicitatorilor il forma avocaţii fără clienţi şi câţiva politiciani de contrabandă. In primele zile, d-na T. Rosetti lua masa in comun cu cei alţi miniştrii. Alătură de masa miniştrilor se aşezase un lanţ de mese, unde lua loc solicitatorii. Se observa că deşi toţi solicitatorii comandaţi diferite feluri de mâncare, farfuriele lor se intorceau în sala de servicii tot pline. Nu mâncaţi săracii ! Se făceai! că mănâncă, Guconu Todiriţă însă mânca cât şoapte ! Toate privirile eraţ îndreptate in spre d. Rosetti când acesta sorbea ultima picătură de cafea, solicitatorii începeai a striga să li se facă socoteala. Vai de chelner dacă întârzia ! Observaţiunile şi înjurăturile curgeaţ ca ploaia ! Îndată ce se scula Guconu Todiriţă, sala de mâncare se golea, în schimb însă culoarele şi colţurele hotelului se umplea. Ministru de justiţie nu putea să se întoarcă la dreapta sau la stânga fără să întâlnească o figură obsequioasă. Se ţinea pe fiecare zi câte două consilii. In primele zile solicitatorii se mulţumeaţi cu promisiunile vagi ale d-lui Rosetti, evitai să-i vorbească mult. După două zile insă, famelicii devin îndrăzneţi. Pe de altă parte provisiunile spiritului şi a invenţiunilor Guconului Todiriţă încep a se epuiza, întocmai ca provisiunile unei cetăţi asediate. In ziua de 16 August, solicitatorii pierzând răbdarea părăsesc culoarele hotelului şi ocupă parcul şi bulevardul D. Ghica, până dincolo de vila Guilloux, locuinţa generalului Manu unde să ţineau consiliere de miniştrii. Ei se aşează pe patru rânduri, întocmai ca un batalion ce ar voi să dea focuri. Guconu Todiriţă începe a se îngriji. Ducerea la consiliu e uşoară, căci poate făgădui solicitatorilor orice ieşirea însă este foarte anevoiaşă, din cauză că vrând nevrând din Rosetti trebuia să dea un răspuns. Generalul Manu observă că d. Rosetti este foarte îngrijată şi temându-se ca nu cumva să fie bolnav, comunică d-lui Ghermani observaţiunea sa. Ministru de finanţe ia la o parte pe d Rosetti şi-l întreabă de ce sufere atât de mult ? Guconu Todiriţă, deşi putea şi de astă dată să exagereze lucrurile şi să spună că e bolnav, totuşi se decide a da cărţile pe faţă şi comunică colegului său, că e nevoit să se constitue prizonier în vila d-lui general Manu, că nu mai poate face doui paşi de solicitatori. Această declaraţiune gravă, a d-lui Rosetti, e adusă la cunoştinţa consiliului, care în majoritate de voturi (generalul Manu s-a abţinut) decid ca preşedintele consiliului să dea ospitalitate la dejun şi la masă ministrului de justiţie. Pe la orele 42 miniştrii părăsesc vila d-lui Manu şi se îndreaptă spre restaurantul Ungarth. Solicitatorii sunt la posturile lor. Ei observă când ies d-nii Păucescu, general Vlădescu şi M. Ghermani. Unul din ei, după câteva minute, zice: Bală şi Manu, trebue să iasă şi Rosetti, să-l aşteptăm ! Aşteptarea lor e zadarnică, d. Rosetti nu mai iese! Câţiva din solicitatori se duc la hotel să vadă dacă d-nu Rosetti nu dejunează în camera sa, alţii explorează împrejurimile vilei Guiloux ca să vadă dacă nu cumva are done esirî. Cercetările aceste nedând nici un rezultat, un deputat solicitator, amic al d-luî Ghermani, se duce de întreabă ce s’a făcut d-na Roşetti. Ministru de finanţe răspunde că, fiind indispus, a rămas în vila generalului Manu. Seara insă d. Rosetti n’a mai avut încotro și a trebuit să iasă din vilă, pentru a se duce la fidei. Cum a pus piciorul in stradă a și început a fi întrebat. —• Ce s’a făcut cu mine, întreabă d.... — Regret că nu pot să -ți dau un răspuns satisfăcător. Consiliul n’a aprobat numirea d-tale. Ai fost vii! combătut de generalul Vlădescu. — Dar cu mine ? întreabă alt solicitator. —■ Nici d-ta nu eşti numit, te-a combătut generalul Manu, răspunde d. Rosetti. La toți câţi îl întreabă răspunde că d-sa ’i-a propus, ceîalţi miniştrii insă ’i-a combătut. Unui fost deputat junimist d. Os..., d. Rosetti îi spune următoarele : «Dacă voeşti să ştii rezultatul în privinţa numire! d-tale, vino la mine in odae, îndată ce vei vedea luminat». Numitul fost deputat aşteaptă până la orele 1, când observă că odaia d-lui Rosetti s’a luminat şi luându-’şî inima în dinţi intră. D. Rosetti il primeşte foarte amical şi cu glasul cel mai dulce şi mai prietenesc îi spune : «Dragă Vasilică, eu te am propus dar ce să-ţi fac, dacă te-a combătut Păunescu. Consiliul in majoritate a decis să nu fii numit. Eu insa nu te-am șters din carnet, sper că prin Noembrie sau Decembrie, când va fi un loc vacant, să-l aduc pe Păucescu la sentimente mai bune față de tine și atunci vei fi numit de sigur». Fostul deputat pleacă din camera d-luî Rosetti, blestemând pe d. Păucescu şi decis a-l întreba la cea întâi întâlnire din ce cauză l-a combătut. A doua zi pe la orele 11 şi juni. ministru domenielor e oprit în faţa otelului de numitul domn. Acesta, după ce il salută foarte reverenţios, îl întreabă din ce cauză a combătut numirea sa. — Me mir mult de întrebarea d-tale d-le Os... zice d. Păucescu, eu nici nu te-am combătut nici susținut. Dacă mă crezi, pînă acum în consiliu eu am combătut o singură numire și anume numirea mea, căci d. Rosetti voia să mă facă consilier la Curtea de Casațiune. Iți pot spune însă că nici vorbă a fost de numirea d-tale. Oricine îşi poate închipui cum a rămas d. Os. când a auzit declaraţiunea d-lui Păucescu. Consiliele de miniştrii ţinute în Sinaia nai dat nici un resultat. Tvinduse discuţiunî violente s’a decis a se chema d. Lahovary, de aceia consiliul ,şi-a întrerupt lucrările pînă la 25 August, când au sosit în ţară miniştrii Lahovary şi Marghiloman. Imediat după plecarea miniştrilor din Sinaia au plecat şi solicitatorii," spre marea părere de răi" a atelierilor şi a restauratorilor. (Va urma) Mermei. Neînţelegerile au început Nemulţumirile latente până astăzi, cam existai între cele două fracţiuni ale guvernului, au izbucnit. Câtă vreme Camerile au fost deschise şi prezenţa inamicului inspira temeri cabinetului, rivalităţile au putut fi înăbuşite, de îndată insă ce concentraţii s’au aliat faţă de ei înşişi, dorinţa supremaţiei şi deosebirile de vederi s’au manifestat. Numirile in magistratura inamovibilă şi cea amovibilă ai fost schânteia care a dat foc ierbărieî. încă de pe vremea când se discutai! în consiliul de miniştrii numirile magistraţilor, am anunţat că lucrurile merg reu, că miniştrii nu se înţeleg între dânşii, că fiecare fracţiune voeşte să anihileze pe cealaltă, trăgând cel mai mare profit din aplicarea nouei legi. Dar atunci toate ziarele guvernamentale, îmboldite de un legitim interes de conservare, au lansat dezminţiri categorice şi afirmând că armonia cea mai îngerească domneşte în minister. Furtuna, potolită un moment, prin faptul concesiunilor reciproce şi o lucrare din comun, s’a descatenat de îndată ce una din fracţiuni a rămas cu mâna liberă şi a făcut numiri necontrolate în magistratură. Numirile amovibililor a nemulţumit pe conservatorii din cabinet, aceasta e necontestabil. Pretextul a fost găsit in numirea unui domn Pisoski membru al clubului colectivist, L’Independance Roumaine, care primeşte inspiraţiuni de la d. Al. Lahovari, ministru de externe, scrie, foarte categoric, la adresa d-lui Teodor Rosetti ministrul justiţiei: «Câtă vreme numirile magistraţilor s’au făcut în consiliul de miniştrii, toate au fost făcute într’un chip corect şi spre satisfacerea generală, de îndată, insă, ce d-lui Teodor Rosetti i s’a lăsat mâna liberă, d-sa a uzat de decrete într’un chip pe care nu’l putem aproba.» Cu alte cuvinte, ministrul de externe dezaprobă în public pe colegul sau de la justiţie sau, mai bine zis, fracţiunea conservatoare a cabinetului, blamează fracţiunea junimistă. Aşa dar, de astă dată, nu mai avem de a face cu certuri între patru pereţi, cu certuri pe cari ce’l d’antâia reporter le poate dezminţi; de astă-dată cearta e un vileag, e scrisă negru pe alb şi foarte înţeleasă pentru toată lumea. Dar lucrurile nu s’au mărginit aci. A doua zi Constituţionalul, care reprezintă, în această ocazie, pe d. Theodor Rosetti, răspunde : «Nu credeam nici o dată că noii conservatori să întrebe de opiniunile politice ale unui magistrat; noi socoteam că aceasta intră numai în deprinderile vechilor partide și a conservatorilor vechi. Să ne fi înşelat oare.» Sau, cu alte cuvinte, d. Theodor Roseti răspunde d-luî Lahovari: «Eşti un conservator ruginit şi incapabil de a pricepe tendinţele erei nouă; te-am crezut om dezbrăcat de prejudecăţile vechilor partide, dar m’am înşelat.» Ce va urma de aci nu putem pre