Lupta, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 1210-1233)

1890-09-26 / nr. 1229

K y > r ANTJL Vil—SER fA IV. No. 1229 ABONAMENTE: IN ŢARA. Un an...................................................................40 Hí V» an......................................................................20 , 3 luni................................................................10 , IN STREINATA.TB Un an.....................................................................50 lei '/* an......................................................................25 , 3 luni......................................................................15 , Aumérul 15 Bani. REDACŢIA Bulevardul Elisabeta. No. 8, (Casa Lempart). iv 'viUI 12 »IflA A HHF A IA ;or-politic, G. PÁNIT. ADMINISTRAŢIA MERCUR! 26 SEPTEMBRIE 1890 ANUNCIURI: Pe pagina IIJ, 30 litere corpul 7 . . 1 leü linia . IV, , , . . Î5 bani , Insei ţie şi reclame , , . . 2 lei . Pentru anunoiurî a *e adresa: In KmnAiiin, in Ar mi ia Havas In Frnncia, Italin. 4nsifre-I'ni;;iri» «i iu­­gli« la Agenţia Havas, 8, pisc# d» la Hours», Pax’ia, precum ţi % îeursaleU eî. Un uuraér vechiii 50 Bani. Bulovardul Elisabcta, No. 8, (Casa Lempart). MIŞCAREA­ ELECTORALA INFORMAŢII­ POLITICE Culisele magistratura inamovibile Neînţelegerile au început Examen de bacalaureat­­ institutele private Din Italia Consiliul general al instructiunei Desminţire JVC X im­ .a. Mişcarea electorală Acţiunea electorală in vederea a­­legerilor comunale este rău­ angajată pentru opiniunea publică luminată si imparţială şi, ori­care va fi resul­­tatul, pot spune de pe acum înainte că el nu va fi satisfăcător. Pentru ce ? Pentru că situaţia este ast­fel. liste o situaţie imposibila, tulbure, lar­i o eşire largă şi cinstită. In adevăr, lupta electorală are să ia mai de­grabă forma unui duel între guvern şi colectivişti, de cât o ciocnire francii a forţelor deosebi­telor partide, de cât o manifestaţie vi­rilă şi independentă a opiniunei pu­blice. Pentru deosebite motive, lung de spus, cele­l­alte partide sail sunt anihilate, precum foştii disidenţi, sail paralizate, precum o fracţiune a gru­pului conservator, sail vor da război şi numai în unele localităţi, precum va fi cazul radicalilor. Rămîne pe toată linia de luptă , în faţă, după cum am zis, numai două armate : una a guvernului, cea- 1-altă a colectivităţei. Ei bine, franc vorbind, nici una nici cea-1-alta tabără nu sunt de loc interesante, nu pot deştepta simpatii în public, cu atât mai puţin a pro­voca entusiasm. Guvernul nu se bucură de simpa­­tiele nici a partidului liberal-conser­vator, reprezentat prin d-nii L. Ca­­targiu şi Vernescu, nici a radicali­lor, nici a opiniunei nejunimiste din ţară. Va veni greu­ unui alegător in­dependent şi luminat ca să ia par­tida guvernului în această luptă. Căci pentru ce ar lua-o ? Care sunt legă­turile ce s’au putut stabili între ac­tualul guvern şi marea massă cetă­ţenească independentă ? Nici una. De altă parte, armata protivnică— armata colectivistă — nici atâta nu inspiră,, nici poate inspira simpatii în public. Ba din contră, pentru oame­nii imparţiali, ea insuflă oroare, re­­pulziune. Pot colectiviştii să se agite cât vor voi, ei nu vor isbuti să pro­ducă curente în ţară, curente de a­­cele în cari cetăţenii să aruncă fă­când, de multe ori, abstracţie de o­­piniunele lor şi negândinduse de cât în mod vag ceea ce va fi a doua zi. έn acest duel massa cetăţenească va avea mai mult rolul de specta­toare şi, chiar dacă să va amesteca in vălmăşagul electoral, chiar dacă ea va lua partida fie a guvernului fie a colectivităţei, aceasta o va face fără entusiasm, fără convingere, mai mult din deprindere, sau din nevoia de a se pronunța in un fel sari în altul. Este o alegere mai d’inainte născută moartă!... Am zis că orî­ care va fi rezul­tatul, el de sigur nu va fi satisfăcă­tor. In adever, ori cine va învinge, fie guvernul fie colectivitatea, nici un om, în afară de lagărul acestor partide, nu va putea să se bucure. Căci, mai la urmă, pentru ce s’ar bu­cura cine-va că a isbutit guvernul conservator? Pentru ce s’ar bucura alt cine-va când vor isbuti colecti­viştii ? In cazul întâi să întăreşte un guvern care nu aşteaptă alt-ceva pentru a să arăta cine este; în ca­zul al doilea să prepară venirea cu­noscutei şi de odioasă memorie co­lectivitate. Este locul de a interverti­rile populare a Mândrei din stii Codrilor, şi a zice : Şi ori­cine ar birui Cu dânsul nu m'am­ iubi, nevoe Nici o dată nu s’a simţit ca să intre in luptele electorale ge­nerale şi alte partide afară de cele învechite în zile rele şi afară de .... guvern. Cei cari se ocupă de politică, se fac culpabili înaintea masselor elec­torale când le lasă vecinie înaintea aceloraşi partide compromise. Ale­gătorii nu trebuesc puşi în poziţia de a zice: intre două rele aleg­­e cel mai puţin rău. Ei trebue să poată zice : «­hitre rău­ ,şi bun, mă grăbesc a alege bunul». O recunosc că democraţii nu au­ luptat destul pentru a aduce altă stare de lucruri. Cel puţin pentru alte alegeri să fim mai activi şi mai bine preparaţi. Gr. 1Pan«. versu­l c­ am­a­ SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei R­o­mâne“ Viena, 6 Octombrie. Politische Correspondenz publică o scrisoare din Berlin prin care exprima convingerea că toate sforţările făcute pentru a semăna neîncrederea între Aus­­tro-Ungaria şi Italia vor avea acelaşi rezultat ca şi sforţările făcute in scop de a răci relaţiunele dintre Austria şi Germania cu ocazia întrevedere! de la Narwa ; din contra aceste tentative vor servi spre a strânge mai tare legăturele ce unesc pe cei trei aliaţi; e probabil că oamenii de Stat cari conduc Germa­nia, Austro-Ungaria şi Italia vor avea prilegiul în curând de a-şi strânge mâna. Copenhaga, 6 Octombrie. Sesiunea legislativă a fost deschisă; ministrul de finanţe va prezenta mâine bugetul; veniturile se urcă la suma de 54 juri, miloane de coroane, iar chel­­tuelele la suma de 59 milioane ; bugetul prevede, pentru anul acesta, suma de 3 milioane de coroane pentru fortificaţiile din partea despre mare. Camerale au reales preşedinţii lor. Viena, 0 Octombrie. Cei două împăraţi vor pleca mercur­ de la Radmer la Kleinreitling, unde se vor despărţi; împăratul Wilhelm va merge la Berlin pe la Budweis şi Praga. Berlin, 0 Octombrie. Monitorul imperiului publică numirea generalului de Kaltenborn-Stachau ca ministru de resboiu, in locul generalul Verdy du Vernois. Viena,­­3 Octombrie. Miniştrii de finanţe ai Austriei şi Un­gariei, d-nii Dunajewski şi Weckerle, au căzut de acord pentru a deschide o anchetă privitoare la chestiunea etalo­nului monetar, au mai decis şi conver­siunea câtor­va titluri ale drumurilor de fer, dacă situaţiunea monetară şi piaţa în Europa sunt favorabile. Belgrad, 6 octombrie. Regiu Milan şi Alexandru vor părăsi mâine lagărul pentru a se reîntoarce la palat ; mâine încep exerciţiele rezerviş­tilor din armata activă. Se desminte ştirea despre cererea Regelui Milan de a fi numit comandant şef al armatei şi ştirea despre retra­gerea mitropolitului Mihail pentru ne­înţelegerile ce a avut cu Regele Milan . Regenţa şi guvernul îşi dau din contră toate silinţele pentru a le aplana. Con­siliul de miniştri ce s’a ţinut azi s’a o­­cupat de această chestiune. Paris, 6 Octombre. Le «iTemps» se arată foarte satisfăcut de încheierea tratatului de a face cu Dahomey. Nu mai rămâne alt­ceva de făcut de­cât a convinge pe regele din Dahomey că Francia îşi va împlini fă­­găduelile făcute aşteptând ca şi Regele să -şi împlinească pe ale sale. Paris, 0 Octombre. Se anunţă din Alicante că eri s’a ţi­nut acolo un meeting în favoarea Por­tugaliei; s’a ţinut frînî multe discursuri violente fără însă ca ordinea să fie tur­burată. Belgrad, 6 Octombrie. Se asigură că d. Milovanovici, şef de secţiune la ministerul afacerilor streine, va fi numit ministru la Bucureşti. Berne, 0 Octombre. Plebiscitul din can­ionul Tessinului a hotărit cu o mare majoritate ca revi­zuirea Constituţiei să nu se facă de că­tre marele consiliu, dar de un consiliu constituţional special Lisabona, 0 Octombre Regele a însărcinat pe general Abren­e Souza (progresist moderaţi să for­meze un cabinet de conciliaţiune. Montevideo, 6 Octombie. Taxele pentru import au fost sporite cu 5°/o; taxele pentru export au fost restabilite. Londra, 6 Octombre. Regina României, însoţită de sui­ta sa, a sosit la Londra. Maiestatea sa va vi­zita dupîi amiaza orașul pentru a vedea curiozitățile. Inform­aţiile politice Am anunţat crn combinaţiunea minis­terială pe care o propun junimiştii, dar d. general Manu­ a declarat că nu pri­meşte, cu nici un chtim ca elementul con­servator să fie major­ar de către cel junimist. Pe de altă parte aflăm, că d. Al. Mar­ghiloman a declarat că nu va mai sta in minister dacă nu va intra şi d. Carp. Lucrurile stau de­o­cam­dată aci. + *­­* N­oile numiri in magistratura amo­vibilă sunt considerate de către d Alex. Lahovan ca îndreptate in contra d-sale ; in ad­ever, mai toţi­ lar­gistraţii înlocu­iţi, au­ fost numiţi de către d. Lahov­ari pe când crea. Ici justiţie. D loan Lahovari se plângea ch­. foarte amai nte in contra junimiştilor. •k D Carp s’a prezentat la d. general Manu, în numele partidului junimist, şi a cerut înlocuirea d-luî Păucescu în minister. Junimiştii sunt aproape siguri că ce­rerea lor va fi ascultata. * -¥• CIJJLISCEIIE MAGISTRATUREI INAMOVIBILE La Sinaia Apropiându-se ziua de 1 Septembrie chestiunea numitelor în magistratură la o nouă turnură. Asistăm la o schimbare de decor. Se decide, în ziua de 12 August, de­şi miniştrii Lahovary şi Marghiloman lip­seai­ din ţară, ca să se convoace consi­lii din miniştrii care să se ocupe cu în­­locuirele şi cu numitele. Căldurele fiind prea mari în Bucureşti, miniştrii pleacă la Sinaia, unde se întruneşte primul con­­siliu în ziua de 14 August. Îndată după sosirea d-lui Rosetti în Sinaia solicitatorii sosesc şi ei. Toate hotelurile sunt pline. LaCaraiman dorm câte doi intr’o cameră. Solicitatorii pre­feră a’şi alege domiciliul la Hotel Un­­garth, de­şi e mai scump, şi aceasta din cauză că la numi­ul h­otel stă K­­. To­­diriţă, iar in restaurantul numitului ho­tel iau miniştrii dejunul şi masa. Grosul solicitatorilor il forma avocaţii fără clienţi şi câţi­va politiciani de con­tra­bandă. In primele zile, d-na T. Rosetti lua masa in comun cu cei alţi miniştrii. A­­lătur­ă de masa miniştrilor se aşezase un lanţ de mese, unde lua loc solicitatorii. Se observa că de­şi toţi solicitatorii comandaţi diferite feluri de mâncare, farfuriele lor se intorceau în sala de ser­vicii­ tot pline. Nu mâncaţi săracii ! Se făceai! că mă­nâncă, Guconu Todiriţă însă mânca cât şoapte ! Toate privirile eraţ­ îndreptate in spre d. Rosetti când acesta sorbea ultima pi­cătură de cafea, solicitatorii începeai­ a striga să li se facă socoteala. Vai de chelner dacă întârzia ! Ob­­servaţiunile şi înjurăturile curgeaţ­ ca ploaia ! Îndată ce se scula Guconu Todiriţă, sala de mâncare se golea, în schimb însă culoarele şi colţurele hotelului se umplea. Ministru de justiţie nu putea să se întoarcă la dreapta sau­ la stânga fără să întâlnească o figură obsequioasă. Se ţinea pe fie­care zi câte două con­silii. In primele zile solicitatorii se mulţumeaţi cu promisiunile vagi ale d-lui Rosetti, evitai­ să-i vorbească mult. După două zile insă, famelicii devin îndrăz­neţi. Pe de altă parte provisiunile spi­ritului şi a invenţiunilor Guconului To­diriţă încep a se epuiza, întocmai ca provisiunile unei cetăţi asediate. In ziua de 16 August, solicitatorii pier­zând răbdarea părăsesc culoarele hote­lului şi ocupă parcul şi bulevardul D. Ghica, până dincolo de vila Guilloux, locuinţa generalului Manu unde să ţi­­neau consiliere de miniştrii. Ei se a­­şează pe patru rânduri, întocmai ca un batalion ce ar voi să dea focuri. Guconu Todiriţă începe a se îngriji. Ducerea la consiliu e uşoară, căci poate făgădui solicitatorilor ori­ce i­eşirea însă este foarte anevoiaşă, din cauză că vrând nevrând d­in Rosetti trebuia să dea un răspuns. Generalul Manu observă că d. Rosetti este foarte îngrijat­ă şi temându-se ca nu cum­va să fie bolnav, comunică d-lui Ghermani observaţiunea sa. Ministru de finanţe ia la o parte pe d Rosetti şi-l întreabă de ce sufere atât de mult ? Guconu Todiriţă, de­şi putea şi de astă dată să exagereze lucrurile şi să spună că e bolnav, totuşi se decide a da cărţile pe faţă şi comunică colegului său, că e nevoit să se constitue prizonier în vila d-lui general Manu, că nu mai poate face doui paşi de solicitatori. Această declaraţiune gravă, a d-lui Rosetti, e adusă la cunoştinţa consiliu­lui, care în majoritate de voturi (gene­ralul Manu s-a abţinut) decid ca preşe­dintele consiliului să dea ospitalitate la dejun şi la masă ministrului de justiţie. Pe la orele 42 miniştrii părăsesc vila d-lui Manu şi se îndreaptă spre restau­­rantul Ungarth. Solicitatorii sunt la pos­turile lor. Ei observă când ies d-nii Păucescu, general Vlădescu şi M. Ghermani. Unul din ei, după câte­va minute, zice: Bală şi Manu, trebue să iasă şi Rosetti, să-l aşteptăm ! Aşteptarea lor e zadarnică, d. Rosetti nu mai iese! Câţi­va din solicitatori se duc la hotel să vadă dacă d-nu Rosetti nu dejunează în camera sa, alţii explo­rează împrejurimile vilei Guiloux ca să vadă dacă nu cum­va are done esirî. Cercetările aceste nedând nici un re­zultat, un deputat solicitator, amic al d-luî Ghermani, se duce de întreabă ce s’a făcut d-na Roşetti. Ministru de fi­nanţe răspunde că, fiind indispus, a ră­mas în vila generalului Manu. Seara insă d. Rosetti n’a mai avut în­cotro și a trebuit să iasă din vilă, pen­tru a se duce la fid­ei. Cum a pus piciorul in stradă a și în­ceput a fi întrebat. —• Ce s’a făcut cu mine, întreabă d.­­... — Regret că nu pot să -ți dau un răs­puns satisfăcător. Consiliul n’a aprobat numir­ea d-tale. Ai fost vii! combătut de generalul Vlădescu. — Dar cu mine ? întreabă alt solici­tator. —■ Nici d-ta nu eşti numit, te-a com­bătut generalul Manu, răspunde d. Ro­setti. La toți câţi îl întreabă răspunde că d-sa ’i-a propus, ceî­alţi miniştrii insă ’i-a combătut. Unui fost deputat junimist d. Os..., d. Rosetti îi spune următoarele : «Dacă vo­­eşti să ştii rezultatul în privinţa numi­re! d-tale, vino la mine in odae, îndată ce vei vedea luminat». Numitul fost deputat aşteaptă până la orele 1, când observă că odaia d-lui Ro­setti s’a luminat şi luându-’şî inima în dinţi intră. D. Rosetti il primeşte foarte amical şi cu glasul cel mai dulce şi mai prie­tenesc îi spune : «Dragă Vasilică, eu te am propus dar ce să-ţi fac, dacă te-a combătut Pău­­nescu. Consiliul in majoritate a decis să nu fii numit. Eu insa nu te-am șters din carnet, sper că prin Noembrie sau Decembrie, când va­ fi un loc vacant, să-l aduc pe Păucescu la sentimente mai bune față de tine și atunci vei fi numit de sigur». Fostul deputat pleacă din camera d-luî Rosetti, blestemând pe d. Păucescu şi decis a-l întreba la cea întâi­ întâlnire din ce cauză l-a combătut. A doua zi pe la orele 11 şi juni. mi­nistru domenielor e oprit în faţa otelu­lui de numitul domn. Acesta, după ce il salută foarte reverenţios, îl întreabă din ce cauză a combătut numirea sa. — Me mir mult de întrebarea d-tale d-le Os... zice d. Păucescu, eu nici nu te-am combătut nici susținut. Dacă mă crezi, pînă acum în consiliu eu am com­bătut o singură numire și anume nu­mirea mea, căci d. Rosetti voia să mă facă consilier la Curtea de Casațiune. Iți pot spune însă că nici vorbă a­ fost de numirea d-tale. Ori­cine îşi poate închipui cum a ră­mas d. Os. când a auzit declaraţiunea d-lui Păucescu. Consiliele de miniştrii ţinute în Si­naia nai­ dat nici un resultat. Tvinduse discuţiunî violente s’a decis a se chema d. Lahovary, de aceia consiliul ,şi-a în­trerupt lucrările pînă la 25 August, când au sosit în ţară miniştrii Lahovary şi Marghiloman. Imediat după plecarea miniştrilor din Sinaia au plecat şi solicitatorii," spre ma­rea părere de răi" a atelierilor şi a res­tauratorilor. (Va urma) Mermei. Neînţelegerile au început Nemulţumirile latente până astă­zi, cam­ existai­ între cele două fracţiuni ale guvernului, au izbucnit. Câtă vreme Ca­­merile au fost deschise şi prezenţa ina­micului inspira temeri cabinetului, riva­lităţile au putut fi înăbuşite, de îndată insă ce concentraţii s’au aliat faţă de ei înşişi, dorinţa supremaţiei şi deose­birile de vederi s’au manifestat. Numirile in magistratura inamovibilă şi cea amovibilă ai­ fost schânteia care a dat foc ierbărieî. încă de pe vremea când se discutai! în consiliul de miniştrii numirile magis­traţilor, am anunţat că lucrurile merg reu, că miniştrii nu se înţeleg între dânşii, că fie­care fracţiune voeşte să anihileze pe cea­l­altă, trăgând cel mai mare profit din aplicarea nouei legi. Dar atunci toate ziarele guvernamentale, îm­boldite de un legitim interes de conser­vare, au lansat dezminţiri categorice şi afirmând că armonia cea mai îngerească domneşte în minister. Furtuna, potolită un moment, prin faptul concesiunilor reciproce şi o lu­crare d­in comun, s’a descatenat de îndată ce una din fracţiuni a rămas cu mâna liberă şi a făcut numiri necontrolate în magistratură. Numirile amovibililor a nemulţumit pe conservatorii din cabinet, aceasta e ne­­contestabil. Pretextul a fost găsit in nu­mirea unui domn Pisoski membru al clubului colectivist, L’Ind­ependance Roumaine, care pri­meşte inspiraţiuni de la d. Al. Laho­vari, ministru de externe, scrie, foarte categoric, la adresa d-lui Teodor Ro­setti ministrul justiţiei: «Câtă vreme numirile magistraţilor s’au făcut în con­siliul de miniştrii, toate au fost făcute într’un chip corect şi spre satisfacerea generală, de îndată, insă, ce d-lui Teo­dor Rosetti i s’a lăsat mâna liberă, d-sa a uzat de decrete într’un chip pe care nu’l putem aproba.» Cu alte cuvinte, ministrul de externe dezaprobă în pu­blic pe colegul sau de la justiţie sau, mai bine zis, fracţiunea conservatoare a cabinetului, blamează fracţiunea ju­nimistă. Aşa dar, de astă dată, nu mai avem de a face cu certuri între patru pereţi, cu certuri pe cari ce’l d’antâia reporter le poate dezminţi; de astă-dată cearta e un vileag, e scrisă negru pe alb şi foarte înţeleasă pentru toată lumea. Dar lucrurile nu s’au mărginit aci. A doua zi Constituţion­alul, care repre­zintă, în această ocazie, pe d. Theodor Rosetti, răspunde : «Nu credeam nici o dată că n­oii conservatori să întrebe de opiniunile politice ale unui magistrat; noi socoteam că aceasta intră numai în deprinderile vechilor partide și a con­servatorilor vechi. Să ne fi înşelat oare.» Sau, cu alte cuvinte, d. Theodor Roseti răspunde d-luî Lahovari: «Eşti un con­servator ruginit şi incapabil de a pri­cepe tendinţele erei nouă; te-am cre­zut om dezbrăcat de prejudecăţile ve­chilor partide, dar m’am înşelat.» Ce va urma de aci nu putem pre­

Next