Lupta, octombrie 1892 (Anul 9, nr. 1822-1846)
1892-10-14 / nr. 1833
ANUL IX. No. 1833 ABONAMENTE dIN ȚARĂ On an ................................................................. Șease luni........................................................... Trei luni........................................................... Pentru Investori pe un an........................... IN STREINETATE Un an........................................................... Șease luni........................................................... Trei Inul............................................................ Nismerul 15 Bani Redacția s Pasagiul „Bancei Naționale,, (Casele Karageorgevici) Organ Democrat - Radical Administrația s 40 lei 20 „ 10 „ 30 „ 50 lei 25 „ 15 . MIERCURI, 14 OCTOMBRE 1892. ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere, corp 7 ... 1 leu linia nr■ IV „ „ . . . 25 bani linia Iuserte și reclame „ .........................2 lei linia Pentru aminahiri a se adresa: LA Administrația Ziarului V •____• 1 Un număr vechi: 50 bani Pasagiul Bancei Naționale“ (Casele Karageorgevici) Iarăși Zappa. Din afară. Mersul Holerei. Conflictul greco-român. Programul liberalilor. Scrisori deschise adresate către mitropolitul Moldovei. EDITIVITA DOVA ik-Allates. Iarăşi Zappa O dată am felicitat şi noi guvernul conservator, o dată mi-am găsit purtarea corectă şi iată că ne căim. Ne căim pentru că am săvârşit o neiertată copilărie, copilăria de a crede cum că guvernul conservator ar putea fi corect, ca urmare în idei şi conştiincios apărător al drepturilor ţăreî. In chestia Zappa toată presa conservatoare, cu guvern cu tot, se zbat de vre-o zece zile în toate sensurile. In toate sensurile pun chestiunea. In toate sensurile îşi ia ni atitudinea, când Statul este un revendicator al avere! iernase, când Statul nu este decât un simplu spectator, a căruia singură dorinţă este de a privi lupta dintre Statul elin şi rudele lui Zappa. Ce zăpăceală, ce contradicţie, ce neputinţă! Astăzî — după afirmarea ziarelor guvernamentale — Statul român nu mai revendică nimic, astăzi statul nostru aşteaptă numai rezultatul procesului : dacă tribunalele, în contra art. 7 din Constituţie, vor pune în posesiune pe moştenitorii lui Zappa, bine, dacă succesiunea se va declara vacantă, în cazul acesta Statul român va apare şi... evident că d-nii miniştrii vor opera ca în afacerea Bedmar. Dacă aşa stă chestiunea, pentru care cuvânt am felicitat pe guvern, pentru care cuvânt i’am dat, noi opozanţii, un certificat de corectitudine ? Când l’am felicitat, cestiunea avea cu totul o altă înfăţişare. Opiniunea publică era mişcată de împrejurarea că un strein, făcând o avere colosală pe pământul nostru, la moarte nu lasă nimic acestui pământ. Românii erau revoltaţi în contra acelor străini cari, deşi naturalizaţi, păstrează încă viu suvenirul patriei lor vechi, nehrănind pentru patria cea nouă decât sentimente indiferente, dacă nu ostile. In mijlocul unei asemenea atmosfere începe schimbul de rote între guvernul elin şi guvernul român, iar naivii toţi, şi noi dimpreună cu ei, strigam epataţi : „Bravo guvern ! Bine te poartă guvernul!“ Şi cât de uşor era ca guvernul să se poarte bine! Averea rămasă de la C. Zappa era revendicată de către două categorii de moștenitori de opotrivă incapabili de a poseda imobile rurale în România. Dintr’o parte statul elin pretindea moștenirea în temeiul testamentului, pe de altă parte rudele lui Zappa cereau averea în virtutea legăturilor de sânge. Statul român n'avea decât o singură obiecţiune de făcut. Articolul 7 din Constituţiune îndepărtând pe streini de la stăpânirea mo ■ şiilor, el singur rămânea moştenitorul legal şi valabil. Acesta erea rolul Statului român, aşa au înţeles d-nii miniştrii acest rol din capul locului, aşa au pus cestiunea înaintea tribunalului advocaţii Statului, aşa a procedat de ministru de externe şi tot astfel a priceput lucrul guvernul şi trimisul Greciei. Căci, întrebăm, dacă Statul român a fost şi este atât de dezinteresat, pentru care cuvânt a întreţinut o atât de îndelungată corespondenţă şi pentru care cuvânt s’a provocat o ruptură de relaţiuni cu Statul elen ? Cum, toate acestea s’au întâmplat numai aşa de florile morului, numai de dragul unei legalităţi ideale ? Cum, guvernul român s’a espus a fi acuzat de către trimisul Greciei că a voit să pună mâna pe averea lui Zappa, pe când el, sărmanul, nu aspira decât să asiste la duelul dintre Elada şi vitejii sei fii ? Ce glumă ridicolă e aceasta ? Şi pentru care cuvânt d-nii miniştri cu gazetele dumnealor îşi dau atâta silinţă spre a rătăci spiritul public într’o discuţie de subtilităţi juridice ? „Timpul“ a găsit, încă şi un alt argument pentru a dovedi că guvernul român a procedat corect în această afacere. „Timpul“ ne afirmă că d. ministru de externe este un foarte mare jurisconsult şi că nu are nevoie de sfaturile presei. Mare jurisconsult ? Dar d-nii Boerescu şi Cornea sunt jurisconsulţi şi advocaţi încă mai mari, şi cu toate acestea domniile lor apără interesele Statului elin, iar alţi jurisconsulţi tot atât de celebrii vor apăra interesele nepoţilor lui Zappa. Prin urmare, dacă e destul să fii jurisconsult pentru a avea dreptate într’o discuţiune juridică, în afacerea Zappa ar trebui să câştige procesul şi statul român şi statul elin şi rudele. Iată cum cad în ridicol îngâmfaţii cari nu scapă o singură ocaziune fără a-şi adăoga o nouă pană la trufia lor. Evident că e mare jurisconsult d. Alexandru Lahovari, dar cum se face că d sa a scris d-luî Paparigopulo, fără să știe ce scrie, următoarele rânduri : Intr’adevăr, capacitatea persoanelor morale străine și aptitudinea lor spre a dobândi o succesiune, atunci mai cu seamă când este vorba de imobile, sunt regulate de principiile generale, de dreptul public şi civil al ţăreî unde s’a deschis succesiunea unde se află situate imobilele. Aceste principii se pot de asemenea aplica atunci când un guvern străin reclamă el însuşi această succesiune. Astăzî toate ziarele ministeriale declară că guvernul n’a invocat şi nu invoacă art. 7 din Constituţiune. Foarte bine. Ar putea, însă, ziariştii guvernamentali să ne lămurească ce a înţeles d. Lahovari prin „dreptul public al ţărei noastre“ cât şi pentru ce a declarat că „aceste principii se aplică şi atunci când un guvern străin reclamă el însuşi o succesiune ? “ Aci nu ie vorba de art. 7 ? Atunci despre ce ie vorba ? Ce a înţeles d. Lahovari prin „dreptul public intern?“ Până când oamenii marelui juris consult nu ne vor scoate din nedumerire, suntem porniţi a crede că ilustrul diplomat a invocat art. 7 fără să bănuiască măcar, precum un foarte hazliu personagiu al luî Molicăre comitea proză fără să ştie. Concluzia noastră este că ministerul a intrat în cea mai periculoasă faza a nesiguranţei şi a contradicţiunei. In primul moment a pus cestiunea bine şi a revendicat averea pentru Statul român Mai târziu, intimidat de ruptura relaţiunilor cu Grecia, a făcut un pas înapoi şi, spre a dovedi Europei că dânsul n’a avut nici o dată intenţiunea de a „pune mâna pe averea lui Zappa“, s’a hotărît a nu mai invoca art. 7 din Consituţie şi a lăsa pe moştenitori să câştige. Iar a doua zi după sentinţa definitivă, guvernul îşî va putea bate pieptul în faţa lumei strigând : „Vedeţi că Statul român a fost dezinteresat! Vedeţi că tribunalele române au fost independente! Deci guvernul elin a provocat, fără nici un motiv serios, un conflict diplomatic ! “ Dacă aceasta este intenţiunea dlui Lahovari, d-sa ar dovedi că, pe lângă mare jurisconsult, este şi profund diplomat. Pentru moment cerem incoherentului nostru guvern să ne desluşască. Va revendica el în faţa tribunalelor moştenirea Zappa? Şi dacă nu o va revendica, în favoarea cui a invocat d. ministru de externe dreptul nostru public şi codul civil şi pentru interesele cui a declarat, în nota adresată trimisului Greciei, că streinii nuau dreptul să poseadă pământuri in România ? Const.C. Bacalbaşa DIN AFARA Delegaţiunile ungureşti Budapesta, 24 Octombre. — D-na Cziraky a declarat delegaţiunea în numele d-luî de Ivalluy, ca răspuns la o chestiune a d-luî Ugron, că juridicţiunea consulară va intra în vigoare probabil pe la jumătatea anului viitor. Delegaţiunea afară de cei 3 membrii au opoziţiei a luat act de acest respuns; ea a început apoi bugetul armatei; discuţia va continua mâine. Procetele militare germane Cologne, 24 Octombre.—„Gazeta de Colonge“ zice că prPs^viul militar Axează efectivul de pace pentru periodul de la 1 Oct. 1893 până la 31 Martie 1899 la o medie de 492,068 oameni împărţiţi în 711 batalioane de infanterie, 477 escadroane de cavalerie , 494 baterii de campanie, 37 batalioane de artilerie pedestră, 24 batalioane de pioneri, 7 batalioane de trupe de drumuri de fer, 21 batalioane de tren. Se presupune că trupele pedestre vor face un serviciu de două ani. Expunerea motivelor face să se observe că situaţia militară s’a schimbat în detrimentul Germaniei; ea cere măsuri eficace pentru ca toţi oamenii în stare de a purta arme să facă serviciul. Trebue de asemenea să’şi rezerve mijloacele de a păstra oamenii sub arme până la finele celui de al 3-a an în oarecare cazuri prevăzute de codul penal. Cheltuelile cerute de proect sunt: 66800000 mărci plătite o dată, dintre cari 61 milioane în 1893—91; cheltuelile anuale se urcă la 64 milioane, dintre care 56400000 mărci pentru cel d’Anteia ani. Sporirea efectivului este de 2138 ofiţeri, 234 doctori militari, 11857 sub-ofiţeri, 72037 soldaţi şi 6130 cai. Mişcarea electorală în Italia Boma, 24 Octombrie.—Dan di Rudini a adresat alegătorilor din Caccamo (Palermo) o scrisoare prin care declară că nu a schimbat nimic din liniile principate ale programului său din 1891. Pentru a uşura resolvarea chestiunei financiare a adoptat o precugetare prudentă şi economică în Africa; a reînoit tripla alianţă şi a încheiat tratate de comerţ; a făcut mai amicale relaţiunile dintre Italia şi Rusia , a risipit bănuelile şi neîncrederea Franciei şi a făcut posibile relaţiunele necesare de cordială amiciţie cu o putere mare. Mersul holerei Viena, 24 Octombrie. Winer Abend. Post anunţă că cele două cazuri suspecte de boală semnalate ieri şi azi nu au fost constatate, ci sunt probabile. Sibiu, 24 Octombrie. De la 19 Oct. până azi au fost în total 8 cazuri de boală şi 5 decese. Examenul bacteriologic a demonstrat că este holera asiatică. Persoanele atinse sunt lucrători; doi sunt încă bolnavi. Vaporul Panonia care i-a adus face carantina in mijlocul Dunărei. Şcoalele s’au închis. Budapesta, 24 Octombrie. In cele 24 de ore au fost 19 caşuri de holeră şi 5 decese. La Italocs și la Temesvár 1 deces. Hamburg, 24 Octombrie. Ieri 2 caşuri, 2 decese. S-a transportat 2 bolnăvi şi un mort. In total au fost de la apariţiunea holerei 17979 caşuri şi 7605 decese. Conflictul Greco-Român „Corespondenţa Politică“ din Viena zice in privinţa afacerei Zappa şi a ruptureî de către Grecia a relaţiunilor cu România, că această bruscă decisiune a guvernului elenic nu este justificată de loc. Guvernul român nu mitea să admită ca înţelegerea să se fi regulat pe cale diplomatică, atunci când tribunalele ţârii sunt singure competinţe pentru a cunoaşte afacerile care interesează proprietatea imobiliară situată în România, şi cu atât mai mult cu cât nişte terţe persoane care se zic moştenitori ai lui Vangheli Zappa sunt interesate în litigiu, desbaterea trebue să urmărească cursul său legal şi regulat dinaintea instanţelor judiciare. „Corespondenţa Politică“ aprobă nota ministrului afacerilor străine al României care contrastează cu tonul nervos al comunicaţiunilor greceşti. -------------------- "ar-*—|_~----------- Programul liberalilor Dăm mai jos, după „Românul“, principalele reforme propuse prin proectul de program al liberalilor, cetit în conferenţa lor de Duminică. Dintre aceste reforme numaî cea electorală necesitează o revizuire a Constituţiuneî. In partea politică proectul de program propune un singur colegiu electoral, în realitate însă menţine două şi încă foarte restrânse. Vor vota direct (la alegerile legislative) cei ce au terminat cursul primar, prin urmare nici chiar toţi acei ce ştiu a ceti şi a scrie, dar care nu vor putea dovedi absolvirea cursului primar. Toţi ceil’alţî votează prin delegaţiune, iar delegaţî nu vor fi de cât aceî ce ştie a ceti. Pentru alegerile comunale şi judeţene se cere alegătorilor direcţi să ştie a ceti şi a scrie. Câţi ţărani vor întruni această condiţiune? încolo programul admite câteva reforme bune, precum principiul reprezintării proporţionale; verificarea titlurilor pentru comună şi judeţ precum şi disolvarea consiliilor comunale şi judeţene dată instanţelor judecătoreşti; primarii, adjutorii, membrii comitetului permanent nu au nevoe de confirmare din partea puterei centrale. Dreptul de disolvare a Camerelor rămâne neatins, după cum neatinse rămân absolut toate actualele prerogative ale regelui. In ceea ce priveşte reformele privitoare la ţărani, programul cere instituirea unei case rurale administrată de un comitet independent de stat şi care va emite scrisuri garantate de stat. Această casă va înlesni ţăranilor banii necesari pentru a cumpara moşii, apoi o mai bună lege de tocmeli agricole care va fixa un maximum de învoelî. Monopolul cârciumelor din corne rurale. La finanţe impozitul pe venit tinzând la desfiinţarea treptată a impositului asupra obiectelor de prima necesitate. Deci in genere se menţin şi impozitele indirecte. Pentru numirea în magistratură concursul, iar înaintările după recomandarea corpului judiciar imediat superior. In chestiile militare relevăm că nu se lasă justiției militare decât delictele de disciplină militară propriu zisă. In politica economică, taxe protecţioniste şi convenţii comerciale pe baza acestor taxe, cu concesiuni pentru un schimb de avantagiu. Până când acest program nu va lua caracterul unui act definitiv, nu putem să intrăm în critice amănunţite şi, pentru astăzi, ne mărginim a comunica proectul cititorilor noștri. Iată aci acest proect de program al partiduluî liberal: I Reforma electorală Colegiul unic. 1) Pentru Cameră ca şi pentru Senat, pentru Consiliul judeţean ca şi pentru cel Comunal, alegătorii vor vota într’un singur colegiu; 2) Deputaţii şi senatorii, membrii Consiliilor Judeţene şi Comunale nu se vor mai alege cu majoritatea voturilor, adică jumătate plus unul din voturile exprimate, ci fiecare candidat cu numărul de voturi exprimate proporţional cu numărul reprezentanţilor hotărît pentru acel colegiu; 3) Vor fi rezervate opt scaune în Cameră şi patru în Senat pentru aceia cari în diferite colegii vor fi întrunit mai multe voturi dintre candidaţii cari nu vor fi avut numărul proporţional în vr’un colegiu spre a fi aleşi. ^Recensământul acestor voturi şi proclamarea representanţilor minorităţei se va face de Corpurilor legiuitoare, îndată după constituirea lor. Compunerea Colegiilor 1) Vor fi alegători cu vot direct pentru Senat Toţi Românii majori, ne isbiţi de vre-o incapacitate legală şi cari vor îndeplini îndoita condiţiune: să fi terminat studiele în vre-o şcoală primară a Statului sau Comunală şi să plătească o contribuţiune anuală de 150 lei. Vor fi scutiţi de a proba îndeplinirea condiţiune! de capacitate aceia cari, prin funcţiunea ce ocupă sau a ocupat vor fi legalmente presumţi că au această capacitate. 2) Vor fi alegători cu vot direct pentru Cameră toţi Românii majori ne isbiţi de vre-o incapacitate legală şi cari, pe lângă aceiaşi condiţiune de capacitate, vor plăti o contribuţiune anuală de 25 lei. Scutirele pentru proba capacităţei vor fi acelaşi ca pentru Senat. Acei cari nu vor întruni condiţiunile de mai sus, vor vota prin delegaţiune. Delegaţii nu vor fi de cât acei ce ştiu citi. Numărul delegaţilor nu va fi niciodată mai mare de o treime din numărul votanţilor direcţi. Vor fi alegători pentru consiliele judeţene şi comunale toţi românii majori din acel judeţ sau comună, ne isbiţi de vreo incapacitate legală şi care plătesc o dare către stat şi vor şti să citească şi scrie. Verificarea titlurilor pentru Senat şi Cameră aparţine fiecăruia din aceste Corpuri legiuitoare. Verificarea titlurilor pentru consiliile judeţene aprţine Curţilor de Apel şi pentru comunele urbane afară de Bucureşti, Iaşi şi Craiova cari aparţin Curţei de casaţiune, iar pentru comunele rurale tribunalelor. Garanţie pentru libera manifestare a voinţei ţerei. 1) Stabilitatea funcţionarilor publici. O anume lege va garanta tuturor funcţionarilor publici, de orice treaptă, stabilitatea funcţiunei lor.—Nici un funcţionar nu va putea fi destituit, revocat, sau transferat fără consimţimântul său scris, de cât numai în anume caşuri cari ar atrage după densele o condamnaţiune judiciară. Suspendarea chiar va trebui să fie urmată imediat de o dare în judecată. 2) Neatârnarea consilielor comunale şi judeţene de puterea centrală. Disolvarea Corpurilor alese, comunale şi judeţene, precum şi revocarea organelor lor executive, nu se va putea pronunţa decât, de câtre tribunale pentru comunele rurale şi de către Curţile de apel pentru comunele urbane şi consiliere judeţiene. Poliţia va fi încredinţată primarilor în comunele urbane ca şi în comunele rurale. 3) Înfrângerea abusurilor posibile din partea funcţionarilor publici. Se vor edicta pedepse aspre contra oricărui funcţionar public care ar influenţa sau ar cerea măcar să influenţeze asupra votului alegătorilor, direct sau indirect, prin ameninţări, promisiuni sau orice mijloace reprobabile. Cinci alegători direcţi vor avea dreptul de a intenta şi a urmări pe a lor răspundere acţiunea publică contra acestor funcţionari.