Lupta, octombrie 1892 (Anul 9, nr. 1822-1846)

1892-10-14 / nr. 1833

ANUL IX.­­ No. 1833 ABONAMENTE d­IN ȚARĂ On an ................................................................. Șease luni........................................................... Trei luni........................................................... Pentru Investori pe un an........................... IN STREINETATE Un an......................­..................................... Șease luni........................................................... Trei Inul............................................................ Nismerul 15 Bani Redacția s Pasagiul „Bancei Naționale,, (Casele Karageorgevici) Organ Democrat - Radical Administrația s 40 lei 20 „ 10 „ 30 „ 50 lei 25 „ 15 . MIERCURI, 14 OCTOMBRE 1892. ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere, corp 7 ... 1 leu linia n­r■ IV „ „ . . . 25 bani linia Iuserte și reclame „ .........................2 lei linia Pentru am­in­ahiri a­ se adresa: LA Administrația Ziarului V •­____• 1 Un număr vechi: 50 bani Pasagiul Bancei Naționale“ (Casele Karageorgevici) Iarăși Zappa. Din afară. Mersul Holerei. Conflictul greco-român. Programul liberalilor. Scrisori deschise adresate către mi­tropolitul Moldovei. EDITIVITA DOVA ik-Allates. Iarăşi Zappa O dată am felicitat şi noi guver­nul conservator, o dată mi-am găsit purtarea corectă şi iată că ne căim. Ne căim pentru că am săvârşit o neiertată copilărie, copilăria de a cre­de cum că guvernul conservator ar putea fi corect, ca urmare în idei şi conştiincios apărător al drepturilor ţăreî. In chestia Zappa toată presa con­servatoare, cu guvern cu tot, se zbat de vre-o zece zile în toate sensu­rile. In toate sensurile pun chestiu­nea. In toate sensurile îşi ia ni atitu­dinea, când Statul este un revendi­cator al avere! iernase, când Statul nu este de­cât un simplu spectator, a căruia singură dorinţă este de a privi lupta dintre Statul elin şi rudele lui Zappa. Ce zăpăceală, ce contradicţie, ce neputinţă! Astă­zî — după afirmarea ziarelor guvernamentale — Statul român nu mai revendică nimic, astă­zi statul nostru aşteaptă numai rezultatul pro­cesului : dacă tribunalele, în contra art. 7 din Constituţie, vor pune în posesiune pe moştenitorii lui Zappa, bine, dacă succesiunea se va declara vacantă, în cazul acesta Statul ro­mân va apare şi... evident că d-nii miniştrii vor opera ca în afacerea Bedmar. Dacă aşa stă chestiunea, pentru care cuvânt am felicitat pe guvern, pentru care cuvânt i’am dat, noi o­­poz­anţii, un certificat de corecti­tudine ? Când l’am felicitat, cestiunea avea cu totul o altă înfăţişare. Opiniunea publică era mişcată de împrejurarea că un strein, făcând o avere colosală pe pământul nostru, la moarte nu lasă nimic acestui pământ. Românii erau­ revoltaţi în contra acelor stră­ini cari, de­şi naturalizaţi, păstrează încă viu­ suvenirul patriei lor vechi, ne­hrănind pentru patria cea nouă de­cât sentimente indiferente, dacă nu ostile. In mijlocul unei asemenea atmos­fere începe schimbul de rote între guvernul elin şi guvernul român, iar naivii toţi, şi noi dimpreună cu ei, strigam epataţi : „Bravo guvern ! Bine te poartă guvernul!“ Şi cât de uşor era ca guvernul să se poarte bine! Averea rămasă de la C. Zappa era revendicată de că­tre două categorii de moștenitori de o­potrivă incapabili de a poseda i­­mobile rurale în România. Dintr’o parte statul elin pretindea moșteni­rea în temeiul testamentului, pe de altă parte rudele lui Zappa cereau averea în virtutea legăturilor de sânge. Statul român n'avea de­cât o singură obiecţiune de făcut. Arti­colul 7 din Constituţiune îndepăr­tând pe streini de la stăpânirea mo ■ şiilor, el singur rămânea moştenito­rul legal şi valabil. Acesta erea rol­ul Statului ro­mân, aşa au înţeles d-nii miniştrii acest rol din capul locului, aşa au pus cestiunea înaintea tribunalului advocaţii Statului, aşa a procedat de ministru de externe şi tot ast­fel a priceput lucrul guvernul şi trimi­sul Greciei. Căci, întrebăm, dacă Statul ro­mân a fost şi este atât de dezinte­resat, pentru care cuvânt a întreţinut o atât de îndelungată corespondenţă şi pentru care cuvânt s’a provocat o ruptură de relaţiuni cu Statul e­­len ? Cum, toate acestea s’au întâm­plat numai aşa de florile morului, numai de dragul unei legalităţi i­­deale ? Cum, guvernul român s’a espus a fi acuzat de către trimisul Greciei că a voit să pună mâna pe averea lui Zappa, pe când el, săr­­manul, nu aspira de­cât să asiste la duelul dintre Elada şi vitejii sei fii ? Ce glumă ridicolă e aceasta ? Şi pentru care cuvânt d-nii miniştri cu gazetele dumnealor îşi dau­ atâta silinţă spre a rătăci spiritul public într’o discuţie de subtilităţi juridice ? „Timpul“ a găsit, încă şi un alt argument pentru a dovedi că guver­nul român a procedat corect în a­­ceastă afacere. „Timpul“ ne afirmă că d. ministru de externe este un foarte mare jurisconsult şi că nu are nevoie de sfaturile presei. Mare ju­risconsult ? Dar d-nii Boerescu şi Cor­nea sunt jurisconsulţi şi advocaţi încă mai mari, şi cu toate acestea dom­­niile­ lor apără interesele Statului elin, iar alţi jurisconsulţi tot atât de ce­lebrii vor apăra interesele nepoţilor lui Zappa. Prin urmare, dacă e des­tul să fii jurisconsult pentru a avea dreptate într’o discuţiune juridică, în afacerea Zappa ar trebui să câştige procesul şi statul român şi statul elin şi rudele. Iată cum cad în ridicol îngâmfaţii cari nu scapă o singură ocaziune fără a-şi adăoga o nouă pană la tru­fia lor. Evident că e mare jurisconsult d. Alexandru Lahovari, dar cum se face că d sa a scris d-luî Paparigopulo, fără să știe ce scrie, următoarele rân­duri : Intr’adevăr, capacitatea persoanelor mo­rale străine și aptitudinea lor spre a do­bândi o succesiune, atunci mai cu seamă când este vorba de imobile, sunt regulate de principiile generale, de dreptul public şi civil al ţăreî unde s’a deschis succesiunea unde se află situate imobilele. Aceste principii se pot de asemenea aplica atunci când un guvern străin reclamă el însuşi această succesiune. Astă­zî toate ziarele ministeriale declară că guvernul n’a invocat şi nu invoacă art. 7 din Constituţiune. Foarte bine. Ar putea, însă, ziariştii guvernamentali să ne lămurească ce a înţeles d. Lahovari prin „dreptul public al ţărei noastre“ cât şi pen­tru ce a declarat că „aceste princi­pii se aplică şi atunci când un gu­vern străin reclamă el însuşi o suc­cesiune ? “ Aci nu ie vorba de art. 7 ? Atunci despre ce ie vorba ? Ce a înţeles d. Lahovari prin „dreptul pu­blic intern?“ Până când oamenii marelui juris consult nu ne vor scoate din nedu­merire, suntem porniţi a crede că ilustrul diplomat a invocat art. 7 fără să bănuiască măcar, precum un foarte hazliu­ personagiu­ al luî Mol­­icăre comitea proză fără să ştie. Concluzia noastră este că minis­terul a intrat în cea mai periculoasă faza a nesiguranţei şi a contradic­­ţiunei. In primul moment a pus ces­tiunea bine şi a revendicat averea pentru Statul român Mai târziu­, in­timidat de ruptura relaţiunilor cu Grecia, a făcut un pas înapoi şi, spre a dovedi Europei că dânsul n’a avut nici o dată intenţiunea de a „pune mâna pe averea lui Zappa“, s’a hotărît a nu mai invoca art. 7 din Cons­ituţie şi a lăsa pe moşte­nitori să câştige. Iar a doua zi după sentinţa definitivă, guvernul îşî va­­ putea bate pieptul în faţa lumei stri­gând : „Vedeţi că Statul român a fost dezinteresat! Vedeţi că tribu­nalele române au fost independente! Deci guvernul elin a provocat, fără nici un motiv serios, un conflict di­plomatic ! “ Dacă aceasta este intenţiunea d­lui Lahovari, d-sa ar dovedi că, pe lângă mare jurisconsult, este şi pro­fund diplomat. Pentru moment cerem incoheren­­tului nostru guvern să ne deslu­­şască. Va revendica el în faţa tri­bunalelor moştenirea Zappa? Şi dacă nu o va revendica, în favoarea cui a invocat d. ministru de externe dreptul nostru public şi codul civil şi pentru interesele cui a declarat, în nota adresată trimisului Greciei, că streinii nu­­au­ dreptul să poseadă pământuri in România ? Const.­­C. Bacalbaşa D­I­N A­F­A­R­A Delegaţiunile ungureşti Budapesta, 24 Octombre. — D-na Czi­­raky a declarat delegaţiunea în numele d-luî de Ivalluy, ca răspuns la o chestiune a d-luî Ugron, că juridicţiunea consulară va intra în vigoare probabil pe la jumătatea anului viitor. Delegaţiunea afară de cei 3 membrii au opoziţiei a luat act de acest respuns; ea a început apoi bugetul armatei; discu­ţia va continua mâine. Procetele militare germane Cologne, 24 Octombre.—„Gazeta de Co­­longe“ zice că prPs^viul militar Axează e­­fectivul de pace pentru periodul de la 1 Oct. 1893 până la 31 Martie 1899 la o medie de 492,068 oameni împărţiţi în 711 batalioane de infanterie, 477 escadroane de cavalerie , 494 baterii de campanie, 37 ba­talioane de artilerie pedestră, 24 batalioane de pioneri, 7 batalioane de trupe de dru­muri de fer, 21 batalioane de tren. Se presupune că trupele pedestre vor face un serviciu de două ani. Expunerea motivelor face să se observe că situaţia militară s’a schimbat în detrimentul Germaniei; ea cere măsuri eficace pentru ca toţi oamenii în stare de a purta arme să facă serviciul. Trebue de asemenea să’şi rezerve mi­jloacele de a păstra oamenii sub arme până la finele celui de al 3-a an în oare­care cazuri prevăzute de codul penal. Cheltuelile cerute de proect sunt: 66800000 mărci plătite o dată, dintre cari 61 mili­oane în 1893—91; cheltuelile anuale se urcă la 64 milioane, dintre care 56400000 mărci pentru cel d’Anteia ani. Sporirea efectivului este de 2138 ofiţeri, 234 doctori militari, 11857 sub-ofiţeri, 72037 soldaţi şi 6130 cai. Mişcarea electorală în Italia Bom­a, 24 Octombrie.—D­an di Rudini a adresat alegătorilor din Caccamo (Pa­lermo) o scrisoare prin care declară că nu a schimbat nimic din liniile principate ale programului său din 1891. Pentru a uşura resolvarea chestiunei financiare a adoptat o precugetare prudentă şi economică în Africa; a reînoit tripla alianţă şi a înche­iat tratate de comerţ; a făcut mai ami­cale relaţiunile dintre Italia şi Rusia , a risipit bănuelile şi neîncrederea Franciei şi a făcut posibile relaţiunele necesare de cordială amiciţie cu o putere mare. Mersul holerei Viena, 24 Octombrie. Winer Abend. Post anunţă că cele două cazuri suspecte de boală semnalate ieri şi azi nu au fost constatate, ci sunt pro­babile. S­ibiu, 24 Octombrie. De la 19 Oct. până azi au fost în total 8 cazuri de boală şi 5 decese. Examenul bacteriologic a demonstrat că este holera asiatică. Persoanele atinse sunt lucrători; doi sunt încă bolnavi. Vaporul Panonia care i-a adus face carantina in mijlocul Dunărei. Şcoalele s’au închis. Budapesta, 24 Octombrie. In cele 24 de ore au fost 19 caşuri de holeră şi 5 decese. La Italocs și la Temes­vár 1 deces. Hamburg, 24 Octombrie. Ieri 2 caşuri, 2 decese. S-a transportat 2 bolnăvi şi un mort. In total au fost de la apariţiunea hole­rei 17979 caşuri şi 7605 decese. Conflictul Greco-Român „Corespondenţa Politică“ din Viena zice in privinţa afacerei Zappa şi a ruptureî de către Grecia a relaţiuni­lor cu România, că această bruscă de­­cisiune a guvernului elenic nu este justificată de loc. Guvernul român nu m­itea să admită ca înţelegerea să se fi regulat pe cale diplomatică, atunci când tribunalele ţârii sunt singure competinţe pentru a cunoaşte aface­rile care interesează proprietatea imo­biliară situată în România, şi cu atât mai mult cu cât nişte terţe persoane care se zic moştenitori ai lui Vangheli Zappa sunt interesate în litigiu,­ des­­baterea trebue să urmărească cursul său legal şi regulat d­inaintea instan­ţelor judiciare. „Corespondenţa Politică“ aprobă nota ministrului afacerilor străine al Ro­mâniei care contrastează cu tonul ner­vos al comunicaţiunilor greceşti. -------------------- "ar-*—|_~-----------­ Programul liberalilor Dăm mai jos, după „Românul“, principalele reforme propuse prin proectul de program al liberalilor, cetit în conferenţa lor de Duminică. Dintre aceste reforme numaî cea electorală necesitează o revizuire a Constituţiuneî. In partea politică proectul de program propune un singur colegiu­ electoral, în realitate însă menţine două şi încă foarte restrânse. Vor vota direct (la alegerile le­gislative) cei ce au terminat cursul primar, prin urmare nici chiar toţi acei ce ştiu a ceti şi a scrie, dar care nu vor putea dovedi absolvirea cursului primar. Toţi ceil’alţî votează prin delega­­ţiune, iar delegaţî nu vor fi de cât aceî ce ştie a ceti. Pentru alegerile comunale şi ju­deţene se cere alegătorilor direcţi să ştie a ceti şi a scrie. Câţi ţărani vor întruni această condiţiune? încolo programul admite câte­va reforme bune, precum principiul re­­prezintării proporţionale; verificarea titlurilor pentru comună şi judeţ pre­cum şi disolvarea consiliilor comu­nale şi judeţene dată instanţelor ju­decătoreşti; primarii, adj­utorii, mem­brii comitetului permanent nu au nevoe de confirmare din partea puterei cen­trale. Dreptul de disolvare a Camerelor rămâne neatins, după cum neatinse rămân absolut toate actualele prero­gative ale regelui. In ceea ce priveşte reformele pri­vitoare la ţărani, programul cere instituirea unei case rurale adminis­trată de un comitet independent de stat şi care va emite scrisuri garan­tate de stat. Această casă va înlesni ţăranilor banii necesari pentru a cum­para moşii, apoi o mai bună lege de tocmeli agricole care va fixa un maximum de învoelî. Monopolul câr­­ciumelor din corne rurale. La finanţe impozitul pe venit tin­zând la desfiinţarea treptată a im­­positului asupra obiectelor de prima necesitate. Deci in genere se menţin şi impozitele indirecte. Pentru numirea în magistratură concursul, iar înaintările după reco­mandarea corpului judiciar imediat superior. In chestiile militare relevăm că nu se lasă justiției militare de­cât de­lictele de disciplină militară propriu­ zisă. In politica economică, taxe protec­ţioniste şi convenţii comerciale pe baza acestor taxe, cu concesiuni pen­tru un schimb de avantagiu. Până când acest program nu va lua caracterul unui act definitiv, nu putem să intrăm în critice amănun­ţite şi, pentru astăzi, ne mărginim a comunica proectul cititorilor noștri­. Iată aci acest proect de program al partiduluî liberal: I Reforma electorală Colegiul unic. 1) Pentru Cameră ca şi pentru Senat, pentru Consiliul judeţean ca şi pentru cel Comunal, alegătorii vor vota într’un sin­gur colegiu; 2) Deputaţii şi senatorii, membrii Con­siliilor Judeţene şi Comunale nu se vor mai alege cu majoritatea voturilor, adică jumătate plus unul din voturile exprimate, ci fie­care candidat cu numărul de voturi exprimate proporţional cu numărul repre­zentanţilor hotărît pentru acel colegiu; 3) Vor fi rezervate opt scaune în­ Ca­meră şi patru în Senat pentru aceia cari în diferite colegii vor fi întrunit mai multe voturi dintre candidaţii cari nu vor fi avut numărul proporţional în vr’un colegiu spre a fi aleşi. ^Recensământul acestor voturi şi proclamarea representanţilor minorităţei se va face de Corpurilor legiuitoare, îndată după constituirea lor. Compunerea Colegiilor 1) Vor fi alegători cu vot direct pentru Senat Toţi Românii majori, ne isbiţi de vre-o incapacitate legală şi cari vor înde­plini îndoita condiţiune: să fi terminat studiele în vre-o şcoală primară a Statu­lui sau Comunală şi să plătească o con­­tribuţiune anuală de 150 lei. Vor fi scutiţi de a proba îndeplinirea condiţiune! de capacitate aceia cari, prin funcţiunea ce ocupă sau a ocupat vor fi legalmente presumţi că au această capa­citate. 2) Vor fi alegători cu vot direct pentru Cameră toţi Românii majori ne isbiţi de vre-o incapacitate legală şi cari, pe lângă aceiaşi condiţiune de capacitate, vor plăti o contribuţiune anuală de 25 lei. Scutirele pentru proba capacităţei vor fi acelaşi ca pentru Senat. Acei cari nu vor întruni condiţiunile de mai sus, vor vota prin delegaţiune. Delegaţii nu vor fi de cât acei ce ştiu citi. Numărul delegaţilor nu va fi nici­odată mai mare de o treime din numărul votan­ţilor direcţi. Vor fi alegători pentru consiliele jude­ţene şi comunale toţi românii majori din acel judeţ sau comună, ne isbiţi de vreo incapacitate legală şi care plătesc o dare către stat şi vor şti să citească şi scrie. Verificarea titlurilor pentru Senat şi Ca­meră aparţine fie­căruia din aceste Corpuri legiuitoare. Verificarea titlurilor pentru consiliile ju­deţene ap­rţine Curţilor de Apel şi pentru comunele urbane afară de Bucureşti, Iaşi şi Craiova cari aparţin Curţei de casaţiune, iar pentru comunele rurale tribunalelor. Garanţie pentru libera manifestare a voinţei ţerei. 1) Stabilitatea funcţionarilor publici. O anume lege va garanta tuturor func­ţionarilor publici, de ori­ce treaptă, stabi­litatea funcţiunei lor.—Nici un funcţionar nu va putea fi destituit, revocat, sau trans­ferat fără consimţimântul său scris, de cât numai în anume caşuri cari ar atrage după densele o condamnaţiune judiciară. Suspendarea chiar va trebui să fie ur­mată imediat de o dare în judecată. 2) Neatârnarea consilielor comunale şi judeţene de puterea centrală. Disolvarea Corpurilor alese, comunale şi judeţene, precum şi revocarea organelor lor executive, nu se va putea pronunţa de­cât, de câtre tribunale pentru comunele rurale şi de către Curţile de apel pentru comunele urbane şi consiliere judeţiene. Poliţia va fi încredinţată primarilor în comunele urbane ca şi în comunele rurale. 3) Înfrângerea abusurilor posibile din partea funcţionarilor publici. Se vor e­­dicta pedepse aspre contra ori­cărui func­ţionar public care ar influenţa sau ar cerea măcar să influenţeze asupra votului alegă­torilor, direct sau indirect, prin ameninţări, promisiuni sau ori­ce mijloace reprobabile. Cinci alegători direcţi vor avea dreptul de a intenta şi a urmări pe a lor răspun­­dere acţiunea publică contra acestor func­ţionari.

Next